1,072 matches
-
secvența de la capăt. Programarea combinată interpune secvențe lineare și ramificate, în funcție de necesitățile învățării. Iar, în realitate, așa se petrec lucrurile cel mai frecvent, dată fiind alternarea, în învățământ, a situațiilor când elevul trebuie să formuleze din memorie răspunsul sau să discearnă varianta proprie și să o aleagă corect. Mijloacele utilizate în instruirea programată pot fi: fișele programate, manualele programate, mașinile de învățat, între acestea din urmă cele mai riguroase fiind calculatoarele, care, pe lângă afișarea programelor pe ecran, realizează și conducerea
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
acum o sută de ani. Îi Întâlnim adesea prin locuri unde se pot face vizibili: Îmbrăcați elegant, cu haine de firmă, dar respirând mitocănia și lipsa de cultură prin toți porii. Recunoști ușor individul de extracție joasă. Mimetic, incapabil să discearnă, mai zice Motru, „el se robește cu ușurința noului gen de viață, care-i exaltă viciile sau relele sale deprinderi din trecut”. Ei, ciocoii, au Împrumutat „tiparele” statelor occidentale, dar nu și „sufletul” lor, adică respectul pentru norme, moralitatea angajamentului
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai putut să o Înlăture. Era de Paști, acum șaizeci de ani. (03.04.2010) Povara bunului-simț De la Montesquieu, pentru care bon sens Înseamnă să cunoaștem nuanțele lucrurilor, la Alexandru Paleologu, care elogiază darul de „a simți bine”, de a discerne, de a putea reprezenta și imagina adevărul, de a Îndrăzni, condeie importante s-au exersat În descifrarea Încărcăturii cognitive, sociale și afective pe care o implică bunul-simț. Psihosociologii descriu simțul comun, care se identifică În trăsăturile contextului social, În normele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Progresele tehnice asemănătoare apar în prelucrarea sticlei și în metalurgie, unde apare furnalul. După prăbușirea vechilor structuri medievale, în secolele XIV și XV, sfîrșitul secolului al XV-lea anunță nașterea unor timpuri noi, chiar dacă trăsăturile acestora nu se pot încă discerne. Capitolul 2 CRIZA SPIRITUALĂ ȘI INTELECTUALĂ DE LA SFÎRȘITUL EVULUI MEDIU În acest sfirșit de Ev Mediu, frica de moarte este de omniprezentă, obsedînd spiritele, dominînd arta, literatura, predicile și modelînd comportamentele, începînd cu dorința de a trăi șipînă la obsesia
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
nu cunosc folosirea roții. În sfîrșit, orașele, în special Cuzco, sînt dovada unei arhitecturi remarcabile și cunosc tehnicile prelucrării fierului, a metalelor neferoase, tehnica țesutului și a olăritului. Fără îndoială, cuceritorii privesc cu dispreț aceste civilizații primitive, din care nu discern decît aspectele arhaice. Este normal ca în momentul în care europenii occidentali cunosc civilizații atît de profund diferite de a lor, clericii și intelectualii să trăiască sentimentul cu totul nou al relativității valorilor. Această cunoaștere are efecte cu atît mai
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
potențiale ale naturii umane. Dînd o foarte mare importantă educației, Erasmus, Thomas Morus sau Rabelais critică violent exercițiile de memorie și pedeapsa cu biciul folosite frecvent în școlile tradiționale. Ei preconizează stimularea curiozității copilului, încrederea în capacitatea sa de a discerne, o educație a corpului și a minții, o instituție bazată totodată pe principiile lumești și pe cele morale și religioase. Educat în felul acesta, omul nou va putea sfătui pe prinți și datorită cunoștințelor sale va putea să îndrepte lipsurile
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
tot at�?ia parametri ai ecua?iei istorice a sociologiei. �Tendin?ele generale� ale disciplinei la ora actual? s�nt: cre?terea ?i segmentarea institu?ional?, diversificarea referin?elor teoretice, �rutinizarea� cercet?rîi aplicate etc. Pe plan epistemologic, se poate discerne voin?a general? a sociologiei de a se rupe de filosofia social? ?i dorin?a de respectare a criteriilor ?tiin?ificit??îi, chiar dac? aceste criterii fac obiectul definirilor multiple, adesea contradictorii. �n planul teoriei, �ntoarcerea la actor� �mbrac? forme
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ie democratic?, o personalitate care a participat la toate momentele importante pentru societatea rom�neasc? a secolului al XIX-lea. �Rom�nii trebuie s? se maturizeze, dar s?-?i p?streze particularit??ile psihice, culturale�, spunea el. Imitarea f?r? discern?m�nt risc? ruperea de trecut f?r? a �ntemeia un prezent. Progresul este legea umanit??îi, iar societatea rom�neasc? nu poate r?m�ne �nafara civiliza?iei. �Niciodat? n-am fost contra ideilor ?i civiliza?iei str?ine
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
imperativele tehnice ?i organiza?ionale ale procesului de industrializare [9:242]. De asemenea, aten?ia ei se �ndreapt? esen?ialmente c?tre determinan?îi sociali ai comportamentelor individuale (electorale, profesionale, de consum, familiale, sexuale, de vecin?țațe etc.) pentru a discerne constr�ngerile ce �mpiedic? realizarea idealurilor de universalism (egalitate formal?) ?i achievement (reu?it?), considerate caracteristici ale ordinii sociale industriale care orienteaz? comportamentele actorilor. �n aceast? privin??, interesul crescut pentru studiul mobilit??îi sociale (Lipset ?i Bendix, 1959; Blau ?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cele ce urmează modificarea unei organizații este numită Eficacitate, cu alte cuvinte viteza de atingere a unui obiectiv dat. În toate structurile organizaționale se pot distinge patru variabile de bază reciproc dependente, și anume: 1. Prioritatea (P), capacitatea de a discerne elementele esențiale și de a le elimina pe cele neesențiale. 2. Intercomunicarea (I), modul de comunicare a tuturor datelor importante, analiza și măsurile pe care trebuie să le cunoască membrii grupului/ teamului/ organizației. "Să știe stânga ce face dreapta". 3
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Și seria întrebărilor ar putea fi completată. În ce măsură mai este știința o activitate intelectuală a societății în general? Ce se întâmplă cu misiunea științei? Cine decide ce, cât, până unde trebuie cercetat (ex. modificarea genelor)? Cine sunt evaluatorii capabili să discearnă care sunt consecințele indirecte ale descoperirilor științifice? Quis custodiet ipsos custodes?* În ce măsură utilizatorii înțeleg amploarea efectelor utilizării tehnicii și tehnologiilor și acționează în cunoștință de cauză, responsabil? În ce măsură cercetătorii sunt interesați de dezvăluirea și decodificarea adecvată și corectă a ceea ce
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în 1930 conceptul de proliferare celulară selectivă a unei populații amestecate genotipic, concept pe care îl consideră perfect aplicabil și la populațiile de celule neoplazice. Spre deosebire de teoriile carcinogenezei cu factori fizici, chimici sau infecțioși, contemporanii anilor ’20-’50 au putut discerne că teoria Sutton-Boveri se referea cu precădere nu la agenții etiopatogenici, ci la efectele acestora asupra materialului genetic, in spe asupra cromozomilor. În viziunea patogenică de după 1970, a devenit clar că „victimele“ finale ale agresiunii factorilor oncogeni sunt ADN și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
transcripțională a unei oncogene prin demetilarea promotorului genei. În cele ce urmează, vom detalia unele aspecte ale evenimentelor enumerate.21 A. Integrarea în genomul celulei a unui virus oncogen este un eveniment relativ recent întâlnit la păsări (Gallus domesticus). Se discern aici două cazuri: a) integrarea unui virus rapid care inserează în genomul celular o oncogenă „gata înarmată“. Este cazul virusului „istoric“ Rous, care introduce în celula victimă oncogena v.Src. Urmarea este dezvoltarea în timp foarte scurt a neoplaziei (sarcom
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
o moleculă mic șorată de miARN dublu cate nar (de numai 22 nucleotide), gata de acțiune. Toate aceste evenimente sunt sche ma tizate în fig. 5-18. 5.3.4.2. Modul de acțiune al miARn Este necesar dintru început să discernem despre ce fel de miARN vorbim: despre cel celular, sau despre cel viral? A. MICRoARn-ul CelulAR Acesta are, așa cum am mai arătat, un rol esențial în reglarea post-transcripțională. În mod normal, el asigură fide li tatea transmiterii mesajului ereditar
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
vigilența unor apărători ai organismului din sistemul imun (J. L. Umbach, B. R. Cullen, 2009).58 56 V. Scaria and V. Jadhav, micro RNAS in viral oncogenesis, Retrovirology, 2007, 4, pp. 82-87. B. Fără a diminua importanța efortului de a discerne ce rol joacă miARN virale în infecția cu virusuri cu ARN, inclusiv în oncoARN virusuri, trebuie să reținem că până în prezent, rolul miARN în infecțiile litice sau latente a fost studiat cu precădere la virusurile cu ADN, unde a și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
purtătorul unui secret apăsător, devine ambiguu tocmai prin contrastul dintre ignoranța ei nevinovată și cunoașterea lui nefastă. Ifigenia lui Eliade știe însă mult mai multe decât toți cei din jur și dovedește virtuți profetice. Ca orice Casandră în stare să discearnă semnele funeste în situații aparent fericite, ea rămâne neînțeleasă până și de cele mai apropiate persoane. Prietena ei Chrysis îi reproșează că percepe nefiresc lucrurile (Tu nu vezi ca toți oamenii), îi contestă capacitatea de a-și închipui ursitul, pe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
merită să moară (Niciunul dintre ei nu e vrednic de fapta ta, pentru că niciunul nu te înțelege... Arată-mi un singur om care să fie cu adevărat îndurerat - III). Ca toți cei aflați în preajma Ifigeniei, îndrăgostitul Ahile este incapabil să discearnă motivația profundă a gestului eroic exemplar săvârșit de fata lui Agamemnon. Eroina lui Euripide e aclamată de mulțimea cuprinsă de admirație. O dată ce și-a acceptat sfârșitul, Ifigenia lui Eliade se întristează doar pentru că sacrificiul ei rămâne neînțeles. Tânăra e recunoscătoare
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
puritatea ei neîntrecută : Pentru atari sacrificii trebuie un om înalt și nepătat... Pune-vom pe altul în locul ei ? Recunoaște-vom altuia o înălțime și o curăție care i se cuvin ei întâi ? [...] De ce s-o ponegrim ? (scena 4). Incapabil să discearnă starea de spirit a Ifigeniei, Toas se întreabă apoi dacă nu cumva lucrurile stau exact dimpotrivă și preoteasa tânjește după mai mult, de vreme ce sunt săptămâni de când la altarul ei au fost înjunghiați numai țapi, tauri și niciun om, iar o
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
piață, n-ar mai fi trebuit să se poarte frumos cu despotul sicilian (VI 58) ; refuză să admită noțiunile de „ideea-masă” și „ideea-cupă” pentru că nu le poate vedea și se expune astfel reproșului că, deși înzestrat cu ochi capabili să discearnă obiectele, este lipsit de rațiunea necesară pentru a înțelege conceptele respective (VI 53). În chip similar, scena întâlnirii dintre Diogene și Alexandru Macedon este descrisă prin intermediul unor pasaje preluate de la Diogenes Laertios : cei doi se prezintă cu atributele lor definitorii
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
cultura în care sînt formați. Pe linia acestei intenții pedagogice, voi adăuga teoriei studii concrete care să-mi ilustreze poziția teoretică. Sper ca aceste studii să contribuie la dezvoltarea unei pedagogii a criticii fenomenului media care să abiliteze individul să discearnă între mesajele valorice și ideologiile inculcate în textele culturii media 9. Cînd acești indivizi vor învăța să distingă modul în care cultura media transmite reprezentări opresive ale clasei, rasei, sexului etc. care le influențează gîndirea și comportamentul, ei vor putea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
culturii media promova sentimente pro-războinice, în timp ce alte creații luau poziție împotriva războiului. O critică diagnostică interpretează filmele din punct de vedere politic, pentru a analiza luptele și pozițiile antagoniste și punctele forte ori punctele slabe ale acestora. Ea încearcă să discearnă între felul în care cultura media reușește să mobilizeze dorințe, sentimente, credințe și viziuni în cadrul unor diferite poziții individuale și felul în care toate acestea reușesc să susțină o anumită poziție politică. O critică diagnostică ne indică, astfel, modul în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
într-o diagnoză critică, cîntecele sexiste indică ele însele o adîncă ostilitate între sexe și nevoia de restructurare a relațiilor dintre bărbați și femei 33. Acest lucru nu poate scuza sexismul versurilor, însă poate combina critica și diagnoza, încercînd să discearnă ceea ce încearcă să ne transmită o astfel de atitudine despre realitățile sociale contemporane și ceea ce este necesar să se facă pentru a găsi o soluție acestei probleme 34. Folosirea termenilor precum cel de "negrotei" și obscenitățile frecvente sînt indicii ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
electronică, spectre de raze X etc. Drept recompensă pentru această activitate, i se decernează Medalia de Aur a Expoziției și Medalia „Henri Jovenel”. Pentru activitatea științifică desfășurată în Franța, Horia Hulubei primește Premiul „Fossignon”; Academia de Științe a Franței îi discerne Premiul „Henri Wilde” (1938) și, în sesiunea din iunie 1940, este ales membru al Departamentului de Fizică al Academiei Franceze. Între timp (25 iunie 1937), Hulubei fusese ales membru corespondent al Academiei Române (Secția Științifică). În toată această perioadă, nu pierde
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
în epoca Internetului cu ușurință o persoană care să stăpânească perfect șase structuri lingvistice comunicaționale diferite, înglobate în aceeași ființă umană? Mă îndoiesc. Mama a fost cu adevărat o ființă superioară, înzestrată cu o inteligență vie, penetrantă, iscoditoare, capabilă să discearnă prompt și tranșant binele de rău, necesarul de inutil și profundul de superficial. Probabil că însușirea limbilor străine este un har de la Dumnezeu, un "talant", dar, până la urmă, tot ceea ce avem în noi, bun sau rău, nu este tot de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Lumea noastră e fără reguli, fără norme valorice și fără limite. Adesea, o publicitate agresivă poate "furniza" unei cărți un public inconștient, care pur și simplu e manipulat și care ajunge să consume ceea ce scrie într-o reclamă, fără să discearnă. Eu nu am avut șansa sa fiu descoperită și promovată de vreo editură cu vizibilitate maximă. De aceea, mă limitez la condiția mea și fac ce pot: eu prefer să arunc cărțile în lume precum sticle cu mesaje în ocean
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]