4,704 matches
-
nu este atat de "pur" precum dorește să pară. Astfel, se conturează opoziția între aparentă (față de culoare albă) și realitate (față de culoare gri). I.1. De la obiect la semn Bilele din cutia lui Umberto Eco, metaforă folosită pentru cubul rubik discursiv, le vom asocia cu acele obiecte lingvistice/cuvintele și obiectele nonverbale care sunt manipulate în structuri textuale și care au potențial de a deveni resurse semiotice 6. Imaginea unei societăți care se află dincolo de aceste simple elemente textuale poate fi
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
criză Punct final pedepsirea Două teorii semantice asupra conținutului propozițional sau ceea ce am identificat în semiotica socială drept compoziție textuala au fost propuse de Jean-Jacques Courtine (1981) și Bernard Pottier (1992). Astfel, orice compoziție poate fi identificată cu un corpus discursiv (CD) care, printr-o operație de compoziție (o) este format din două planuri: cp (sdr) = planul de determinare a condițiilor de producție a unei secvențe discursive de referință; CF (FRD) = planul de determinare a condițiilor de formare a unui proces
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
1981) și Bernard Pottier (1992). Astfel, orice compoziție poate fi identificată cu un corpus discursiv (CD) care, printr-o operație de compoziție (o) este format din două planuri: cp (sdr) = planul de determinare a condițiilor de producție a unei secvențe discursive de referință; CF (FRD) = planul de determinare a condițiilor de formare a unui proces discursiv în mijlocul unei formațiuni discursive de referință, cu caracteristici din domeniul memoriei, actualității și anticipației {DMem, DAct, DAnț}. Forma propusă de Jean-Jacques Courtine (1981: 58) pentru
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
CD) care, printr-o operație de compoziție (o) este format din două planuri: cp (sdr) = planul de determinare a condițiilor de producție a unei secvențe discursive de referință; CF (FRD) = planul de determinare a condițiilor de formare a unui proces discursiv în mijlocul unei formațiuni discursive de referință, cu caracteristici din domeniul memoriei, actualității și anticipației {DMem, DAct, DAnț}. Forma propusă de Jean-Jacques Courtine (1981: 58) pentru un corpus discursiv va avea următoarea formulă: CD = cp (sdr) o CF (FDR) {DMem, DAct
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
operație de compoziție (o) este format din două planuri: cp (sdr) = planul de determinare a condițiilor de producție a unei secvențe discursive de referință; CF (FRD) = planul de determinare a condițiilor de formare a unui proces discursiv în mijlocul unei formațiuni discursive de referință, cu caracteristici din domeniul memoriei, actualității și anticipației {DMem, DAct, DAnț}. Forma propusă de Jean-Jacques Courtine (1981: 58) pentru un corpus discursiv va avea următoarea formulă: CD = cp (sdr) o CF (FDR) {DMem, DAct, DAnț} În urma unei atente
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
CF (FRD) = planul de determinare a condițiilor de formare a unui proces discursiv în mijlocul unei formațiuni discursive de referință, cu caracteristici din domeniul memoriei, actualității și anticipației {DMem, DAct, DAnț}. Forma propusă de Jean-Jacques Courtine (1981: 58) pentru un corpus discursiv va avea următoarea formulă: CD = cp (sdr) o CF (FDR) {DMem, DAct, DAnț} În urma unei atente analize a acestei scheme, putem observa următoarele două aspecte: * Terminologia folosită de Courtine provine în mare parte de la Michel Foucault ([1969] 1999: 48), pentru
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
următoarea formulă: CD = cp (sdr) o CF (FDR) {DMem, DAct, DAnț} În urma unei atente analize a acestei scheme, putem observa următoarele două aspecte: * Terminologia folosită de Courtine provine în mare parte de la Michel Foucault ([1969] 1999: 48), pentru care formațiunea discursiva "reprezintă o regularitate (ordine, corelații, poziții, funcționari și transformări) între obiecte, tipuri de enunțare, concepte și opțiuni tematice. Modalitatea de a ajunge la această regularitate este posibilă doar dacă sistemul este considerat în dispersie." * Corpusul discursiv (CD) cu cele două
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
48), pentru care formațiunea discursiva "reprezintă o regularitate (ordine, corelații, poziții, funcționari și transformări) între obiecte, tipuri de enunțare, concepte și opțiuni tematice. Modalitatea de a ajunge la această regularitate este posibilă doar dacă sistemul este considerat în dispersie." * Corpusul discursiv (CD) cu cele două planuri de determinare menționate de Courtine este, de fapt, trecerea de la text la discurs iar procesul esențial care permite această trecere este cel de transformare a unei secvențe discursive de referință (sdr) într-un enunț (E
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
dacă sistemul este considerat în dispersie." * Corpusul discursiv (CD) cu cele două planuri de determinare menționate de Courtine este, de fapt, trecerea de la text la discurs iar procesul esențial care permite această trecere este cel de transformare a unei secvențe discursive de referință (sdr) într-un enunț (E). Vom încerca să integrăm modelul parcursului enunțiativ al lui Pottier (1992) în construcția corpusului discursiv al lui Courtine (1981), oferind, de fapt, o modalitate mai detaliată de analiză a secvențelor discursive de referință
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de la text la discurs iar procesul esențial care permite această trecere este cel de transformare a unei secvențe discursive de referință (sdr) într-un enunț (E). Vom încerca să integrăm modelul parcursului enunțiativ al lui Pottier (1992) în construcția corpusului discursiv al lui Courtine (1981), oferind, de fapt, o modalitate mai detaliată de analiză a secvențelor discursive de referință (sdr) printr-o anumită "cronologie" necesară a unor scheme. Având în vedere efectele intenționate ale unui mesaj/ unei promisiuni (electorale), conținutul conceptual
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
unei secvențe discursive de referință (sdr) într-un enunț (E). Vom încerca să integrăm modelul parcursului enunțiativ al lui Pottier (1992) în construcția corpusului discursiv al lui Courtine (1981), oferind, de fapt, o modalitate mai detaliată de analiză a secvențelor discursive de referință (sdr) printr-o anumită "cronologie" necesară a unor scheme. Având în vedere efectele intenționate ale unui mesaj/ unei promisiuni (electorale), conținutul conceptual este compus, după cum menționează Pottier (1992: 224), din linii majore evenimențiale (SĂ = schemă analitică axată pe
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Pornind de la definiția oferită de Foucault 11 enunțului și subliniind obligativitatea câmpului enunțiativ, am conceput (Cmeciu C. 2005a: 52-53) următoarea formă grafică a enunțului: * unitatea de bază = o performanță (non)verbală ("le dit") sau, în termenii lui Courtine, o secvență discursiva de referință (sdr) pe care o vom identifica cu o literă, un cuvânt, o frază, un text, un gest sau un obiect. * cercurile concentrice punctate = contexte (situațional, instituțional, social, cultural Chruszczewski 2002: 17). Aceste contexte sunt un prim pas în
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
cu o literă, un cuvânt, o frază, un text, un gest sau un obiect. * cercurile concentrice punctate = contexte (situațional, instituțional, social, cultural Chruszczewski 2002: 17). Aceste contexte sunt un prim pas în formarea celui de al doilea plan al corpusului discursiv, deoarece sunt conturate pe cele trei domenii (memoria, actualitatea și anticipația). * liniile (razele) punctate = semnificațiile ascunse; * liniile continue care urmeaza liniile punctate sunt efectele intenționate. Aceste prezentări teoretice demonstrează faptul că trebuie depășit nivelul compozițional în urma căruia se delimitează un
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
participanților prin modalitățile competenței, cunoașterii, voinței sau/ și datoriei. I.2.c.1. De la acțiune la ideologie Analiza critică a discursului (CDA) presupune depășirea microstructurii unui text, oferită de identitate referențiala, conectori, coeziune, coerentă, pentru a ajunge la o macrostructura discursiva. Acest nivel abstract justifica analizarea participanților interactivi prin prisma unor valori relaționale, experiențiale și expresive. Decodarea unui text pentru a ajunge la un discurs prin glisarea dinspre structurile microtextuale către structurile macrodiscursive justifica triunghiul multidisciplinar discurs societate cunoaștere, care se
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
funcționează societatea, Teun van Dijk (2000: 9) adaugă acestei funcții cognitive un alt scop, si anume modelarea unor practici sociale. Discursul are astfel rolul de a (re)produce și provoca dominarea, iar analiza critică a discursului (CDA) va asocia structurile discursive cu structurile de putere. Depășind definiția simplistă a conceptului de ideologie asociat unui set de idei, Teun A. van Dijk (1995b) oferă o structură internă a ideologiilor, cărora le atribuie un caracter sociocognitiv, grade variate de complexitate, manifestări variabile contextuale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
enunțătorului (producătorului) trebuie în mod necesar corelata cu proprietățile de bază ale ideii de grup social (definit prin variabile ale apartenenței, acțiuni, scopuri, norme și valori, poziția socială și propriile resurse) care, în opinia lui van Dijk, coincid cu structurile discursive ideologice al căror scop final este persuasiunea sau manipularea. Esență formulei "x determina pe y să facă z sau să creadă w" (Cmeciu C. 2005a: 99) se observă în jocul semantic al verbului "a determina", care poate fi echivalat cu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de a ajunge la rezultatele urmărite și, în special, de a realiza acțiuni eficiente"13, se află în structura de profunzime a fiecăruia dintre cele patru verbe. Însă în spatele acestei finalități, există anumite modalități de a atinge scopurile dorite. Mijloacele discursive ideologice menționate de van Dijk (2000: 263-276) sunt următoarele: * constrângeri contextuale: tipul evenimentului comunicațional, rolurile participanților și proprietățile receptorilor; * tematica: construirea discursului pe stereotipii și prejudecăți ideologice; * semnificația locală: activarea unui pătrat ideologic construit pe un joc între maximizarea și
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
care încearcă să construiască structura realului plecând fie de la iconicitatea obiectelor (non)verbale, fie de la indexicalitatea sau simbolicitatea acestora. I.2.c.2. De la acțiune la pasiune După cum am observat, semiotica discursului acțional proiectează pe fata invizibilă a cubului rubik discursiv conceptul de "putere" care poate avea, pe de o parte, o dimensiune sociocognitiva prin structuri ideologice ale enunțătorului și receptorului, iar, pe de altă parte, o dimensiune pasionala, unde subiecții sunt interpretați drept ființe cognitive înzestrate cu sentimente și temperamente
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
corpul uman aparține spațiului, ceea ce presupune o subordonare a spațiului experienței corporale. Astfel, corpul prezintă o dualitate: * pe de o parte, sugerează acțiuni realizate într-un anumit spațiu; * pe de altă parte, este o entitate senzorială. Implicarea corpului în analiza discursiva a pasiunilor poate fi corelata cu primitatea lui Peirce. Astfel, se subliniază importanța percepțiilor în procesul (de)codării. Semiotica pasiunii pledează pentru inter/ transdisciplinaritate (lingvistică, chimie, psihologie, fenomenologie, biologie). Acest lucru este ilustrat de cele trei module/ niveluri teoretice ale
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
potențializare a obiectului, care îi va permite să privească lumea ca valoare. * Nivelul semio-narativ este guvernat de modalizări și presupune categorizarea structurilor elementare și conversia acestora în structuri narative. * Nivelul discursului (praxisul enunțiativ) se află sub semnul aspectualizării. Cubul rubik discursiv facilitează unitatea în diversitate prin multiplele permutări dintre elemente aparent contrare (ideologie vs pasiune; enunțător vs destinatar, obiect vs semn; text vs discurs etc.). Mânuind acest cub rubik discursiv, semioticienii pot (des)compune în mod sistematic resursele semiotice codate într-
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Nivelul discursului (praxisul enunțiativ) se află sub semnul aspectualizării. Cubul rubik discursiv facilitează unitatea în diversitate prin multiplele permutări dintre elemente aparent contrare (ideologie vs pasiune; enunțător vs destinatar, obiect vs semn; text vs discurs etc.). Mânuind acest cub rubik discursiv, semioticienii pot (des)compune în mod sistematic resursele semiotice codate într-un text, le investighează în contexte istorice, culturale și instituționale, astfel contribuind la descoperirea și dezvoltarea unor noi resurse semiotice și a unor noi mijloace de folosire a resurselor
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Chirac (apud Lacouture 2007: 112) afirmă că "o estetică a puterii a înlocuit exercițiul puterii, realizat de anturaje moderne, experți tehnocrați și analiști financiari ... " (trad.n). Imaginea sau contopirea dintre realitate și promisiune constituie produsul final al rotirii cubului rubik discursiv de către un abil producător. I.3.a. Anatomia imaginii Punctul de pornire în actul de înțelegere a unui concept îl constituie etimologia respectivului cuvânt. Jean-Jacques Wunenburger ([1997] 2004: 18) observa o dualitate semantica în definirea termenului imagine: * în primul rând
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
stabile decât orice judecată. Imaginația oferă omului puterea de a depăși greșelile trecutului. (Ficeac 1998: 65) Nu ne propunem să oferim o analiză a teoriei valorilor, ci doar să punctam anumite aspecte despre conceptul de valoare, element implicit al structurilor discursive ideologice și culturale. Studiate fie de estetică, filosofie și literatura, fie de sociologie, psihologie și antropologie, valorile au ori un sens normativ, ori sunt "sisteme de decodare a gratificațiilor potențialelor direcții de acțiune" (Voicu, Voicu 2007: 10). Pentru Bogdan Voicu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
ancorat în stratificarea socială și își găsește întemeierea chiar în etimologia cuvântului bun19 (lat. bonus, -a, -um), care înseamnă nu doar de bună calitate, ci și "bogat", "de neam nobil" sau "frumos". Această calitate de distincție se regăsește în structurile discursive ideologice prin recursul la Mitul Salvatorului, întruchipat de acea persoană unică, aptă de a salva organizația sau țară dintr-o situație de criză. Considerăm că aspectul utilitar nu trebuie ignorat în totalitate din conturarea discursului corporatist, politic sau literar. Acest
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
obținut prin procese de inferența dintre regulile input (Jackendoff 2007: 278) menționate în misiunea companiei (încredere, siguranța, securitate, satisfacerea consumatorilor) și în regulile de output, prin comportamentul publicului intern (ingineri și lucrători), a cărui experiență a fost transformată în practică discursiva în această campanie de relații publice și publicitate. Astfel, se observă clar importantă modelului bilateral simetric în cadrul identității corporatiste care se modelează în jurul unui pivot central. Toate aceste patru sub-elemente narative sunt piese importante care se îmbină în jocul de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]