2,302 matches
-
din Antiohia (în Fotie, Biblioteca, cod. 228), Isidor era din Alexandria; caracterul mai degrabă antiohian al exegezei sale i-a făcut pe unii să se gândească la Alexandria din Siria mai degrabă decât la metropola din Egipt, însă argumentul e discutabil. Din scrisorile trimise lui Rufin, rezultă că e puțin probabil să se fi născut mult după 360. Faptul că era presbiter și stareț la Pelusium este confirmat în Synodicon contra Tragediei lui Irineu care conține câteva din scrisorile lui în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
ale traducătorului. Comentatorul, având în vedere ceea ce ne spune în introducere, înaintea acestei cărți ar fi comentat Iezechiel; sub numele lui Esihie ne-a parvenit și o traducere armeană a cărții lui Iov. Apoi, un text a cărui autenticitate e discutabilă, o Culegere de dificultăți și de soluții, alcătuită sub formă de compendiu prin consonanța Evangheliilor, unde chiar titlul trezește nedumeriri în privința semnificației exacte a scrierii. Recent, M. Aubineau, acest mare savant și investigator de manuscrise, a descoperit în manuscrisul sinaitic
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
XIX-lea, se relevă la Mihail Sadoveanu mijloacele narației arhaice, mitice, capodoperele lui Liviu Rebreanu (în rândul cărora criticul ține să înscrie și Ciuleandra) sunt abordate psihanalitic, în opera lui Tudor Arghezi se distinge complementaritatea „tensionatului” și a „mântuitului”, văzuți - discutabil - nu sincron, ci ca două vârste succesive. Folosind eseistic strategii naratologice moderne și îndeosebi schema tipologică a lui Northrop Frye, adaptată, G. încearcă în Structură și mit în proza contemporană. Eseu despre destinul literar al „generației șaizeci” (1982) o sinteză
GORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287315_a_288644]
-
era considerată o opțiune fermă, indiferent de costuri și de consecințe, în rândul politicienilor români această opțiune era mai puțin fermă, iar condiția de prosperitate care devenea tot mai clară ca urmare a presiunilor occidentale asupra guvernanților români, una din ce în ce mai discutabilă, dacă nu cumva o condiție din ce în ce mai puțin acceptabilă. Prin vocea și acțiunea politicienilor ei, societatea românească părea a transmite către Occident un mesaj surprinzător. Conținutul său esențial pare a fi acela că societatea românească este dispusă să accepte aproape orice
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
măsura decalajele. Chiar și ideea de a exprima întreaga producție a unei societăți în dolari americani recalculând prețurile produselor în funcție de puterea de cumpărare a populației, metodă utilizată de instituțiile financiare internaționale și consacrată la nivel internațional, presupune un artificiu metodologic discutabil. Metoda pe care propun să o folosim în continuare pentru a evalua rezultatul succesiunii tranzițiilor din istoria ultimelor două secole ale societății românești este aceea de a compara producția unui produs comun tuturor societăților. Nu este o metodă nouă. Pe lângă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în Rădăcini, text care „recuperând esența celor două etape anterioare, închide, de fapt, Opera”. În Profiluri epice contemporane (1987) cronicarul actualității literare propune un tablou al prozei din anii ’60-’80, clasată după criteriul generațiilor, promoțiilor și școlilor. Taxonomia e discutabilă - ca oricare alta -, ca și încadrările, ca și absența unor nume: A. E. Baconsky, Teodor Mazilu, Octavian Paler, Titus Popovici ș.a. Cartea rezistă însă printr-o seamă de „profiluri”, între care Nicolae Breban, Augustin Buzura, Paul Georgescu, D. R. Popescu
HOLBAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287442_a_288771]
-
chiar sub pretextul reparării nedreptăților anterioare. Instituțiile guvernamentale și non-guvernamentale - precum Fundația Culturală Română și Uniunea Scriitorilor - se străduiesc În continuare să inventeze o «literatura națională» În afara frontierelor, al cărei statut În același timp național și literar este cel puțin discutabil. În același timp, publicarea de dicționare ale scriitorilor care pretind să repertorieze autorii din toate timpurile sau ale unei generații (Zaciu, Papahagi, Sasu, 1995; Ulici, 1995) au drept principal efect mai curând bruiajul reperelor istorice și biografii În numele unei «judecați
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
în tranziția tradițional-modern (și postmodern) dacă se păstrează regularitatea corelației inverse divorțialitate-statut socioeconomic proprie SUA și probabil țărilor dezvoltate în totalitate. Ponderea familiilor destrămate (oficial sau nu) pare mai mare și la noi în rândul populației foarte sărace. Dar e discutabil dacă la țărani, muncitori, funcționari, divorțurile sunt mai numeroase decât la intelectuali sau, după un criteriu apropiat, față de cei cu venituri mari. Factori diferiți de țările dezvoltate - în speță de SUA - care ar obstrucționa divorțul la categoriile sociale cu școlaritate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
În fața lui Dumnezeu. Filosofii iluminiști au elevat individul de asemenea, dar motivele lor erau mai degrabă legate de idei despre comportamentul uman rațional. Statutul individului autonom rămâne totuși până În zilele noastre legătura comună Între aceste două curente istorice. Americanii sunt discutabil cei mai individualiști oameni de pe Pământ atât din cauza credinței lor religioase profunde, cât și a ambițiilor pragmatice. Acesta este motivul pentru care americanii continuă să aibă o atitudine antiautoritară. Nu ne plac șefii de nici un fel și refuzăm să ne
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
schimbările spațio-temporale radicale duc atât la slăbirea piețelor naționale și a statelor-națiune, cât și apariția rețelelor comerciale globale și a spațiilor politice transnaționale precum Uniunea Europeană. Faptul de a regândi lumea dincolo de piețele capitaliste și de statele-națiune va fi probabil la fel de discutabil și aprig contestat, precum a fost lupta care a dus la căderea lumii creștine și a societății feudale și la ascensiunea economiei de piață și a statului-națiune. O Înțelegere a ceea ce istoricul Karl Polanyi a numit Marea Transformare, schimbările de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dreptul la proprietate a dat formă erei utilitarismului și progresului material. În noua lume, ce va să vină, drepturile umane devin norma indivizibilă pentru a promova conștiință planetară și a Încuraja o administrare sustenabilă a Terrei. Fragilitatea și vulnerabilitatea sunt, discutabil, o condiție universală. Dar asta nu Înseamnă că toată lumea va adopta În mod automat drepturile universale ale omului. Pentru ca acest lucru să se Întâmple, ființele umane vor trebui să interiorizeze un sentiment al empatiei cu același angajament pasionat pe care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și supravegherea activităților științifice și tehnologice În toată lumea. În timp ce Statele Unite ale Americii au integrat aspecte ale principiului precauției În unele dintre reglementările de mediu, În mare măsură abordările și standardele americane sunt mult mai relaxate decât cele din Uniunea Europeană, chiar dacă discutabil mai bune decât cele din alte țări. În ultimii ani, Guvernul Statele Unite ale Americii, În tandem cu industria americană, a profitat de orice ocazie pentru a contesta abordarea mai riguroasă a principiului precauției de către Uniunea Europeană. Statele Unite ale Americii văd regimul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
între atitudine și suma crezurilor (chiar moderată prin valoarea așteptărilor) este o prea grosieră simplificare. Și alte entități (cum ar fi habitusurile neconștientizate) dau seama de atitudini. Iar prezumția că subiecții lucrează atât de atent cu probabilități este și ea discutabilă. Studiile ulterioare s-au concentrat asupra structurii complexe ce caracterizează credințele asociate unei atitudini. Astfel, s-a constatat că: 1) Crezurile formează o rețea în care pot fi identificate noduri, neechivalente ca număr de legături. Cu cât un nod are
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
inserate în programele ce conțin violență (și pornografie) sunt mai puțin reținute de public decât în alt gen de emisiuni. Astfel încât sponsorii care mizează pe marea audiență a programelor încărcate cu violență ar trebui să țină seama că ele sunt discutabile nu numai moral, ci și ca eficiență economică (Baron și Byrne, 2000). Două elemente de mare actualitate și gravitate au apărut în ultimii ani în peisajul mediatic contemporan: 1) A crescut exponențial practicarea, în special de către copii și tineri, a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
rangul de canis divinus, „ultimul vlăstar al unei nobile rase”, Dacia 1301, o „satiră fantastico-științifică” având drept personaj titular o vacă ținută într-un garaj, Bieții comedianți, care numără printre eroi o capră „răbdătoare și misterioasă”, au toate un umor discutabil. Autorul își hibridizează textele, compune aceste comedii-eseu cu procedee și tehnici dramatice divergente, aglomerând spațiul lor cu filosofeme proprii. Ambițiile de prozator ale lui S. sunt și mai mari. El vrea să realizeze nu o simplă glosă la majore experiențe
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
lui Ghenadie: despre cunoaștere și discurs (cu siguranță un comentariu la 2 Cor. 11,6, unde Pavel afirmă că e neiscusit în cuvînt, nu însă și în cunoaștere); despre purcederea Sfîntului Duh; și unele versuri a căror autenticitate e foarte discutabilă. Bibliografie. Ediții: PG 85, 1613-1733 este completat pentru Vechiul Testament de R. Devreesse, Les anciens commentateurs grecs de l’Octateuque et des Rois, Biblioteca Apostolica Vaticana, Città del Vaticano, 1959, pp. 183-185; și este depășit în privința comentariilor la Pavel de K.
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
epistolă). Potrivit lui Efrem din Antiohia (în Fotie, Biblioteca, cod. 228), Isidor era din Alexandria; caracterul mai degrabă antiohian al exegezei sale i-a făcut pe unii să se gîndească la Alexandria din Siria în locul metropolei din Egipt, însă argumentul e discutabil. Din scrisorile trimise lui Rufin rezultă că e improbabil să se fi născut mult după 360. Faptul că era prezbiter și stareț la Pelusium este confirmat în Synodicon contra Tragediei lui Irineu, care conține cîteva scrisori ale lui în versiune
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ale traducătorului. Comentatorul, avînd în vedere ceea ce ne spune în introducere, înaintea acestei cărți ar fi comentat Iezechiel; sub numele lui Hesychius ne-a parvenit și o traducere armeană a cărții lui Iov; apoi, un text a cărui autenticitate e discutabilă, o Culegere de dificultăți și de soluții, alcătuită sub formă de compendiu prin consonanța Evangheliilor, unde chiar titlul trezește nedumeriri în privința semnificației exacte a scrierii. Recent, M. Aubineau, acest mare savant și investigator de manuscrise, a descoperit în manuscrisul sinaitic
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a tradus din câțiva scriitori români, foarte diferiți între ei, cum erau Pavel Dan, Mihai Ralea și Urmuz, transpuneri care însă au trecut neobservate de publicul francez. La fel s-a spus și despre primele sale piese de teatru, afirmație discutabilă, pentru că spectacolele în fața unor săli cu câteva zeci de spectatori erau o caracteristică a teatrului de avangardă și, din acest punct de vedere, piesele lui I. nu au avut un destin diferit de cel al altor puneri în scenă neconformiste
IONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287581_a_288910]
-
și Stamate), un bildungsroman din sfera artei (Fuchsiada). Ducând la ultima expresie posibilă antiliteratura, aceste proze conțin totuși literatură, în schiță extrem caricaturală, evident, Pompiliu Constantinescu crezând că poate identifica în ele embrioni de teme și tipuri. Decodările criticului sunt discutabile, dar nu se poate nega că aventurosul Stamate, lansat în escapade extraconjugale, e un „burghez” (poate nu chiar cu totul „fără imaginație”), că Ismaïl, cocotă masculină (cu „favoriți și rochie”), ascunde „schema sufletească a politicianului”, că Algazy și Grummer, Cotadi
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
Radu G. Țeposu; colegiul redacțional: Sever Avram, Petru Cimpoeșu, Gabriel Drug, Cornel Galben, Marilena Mardale, Valentin Rădulescu, Ion Vaciu, Lăcrămioara Vodă, ulterior fiind cooptați Victor Ciochină, Eugen Grigore, Felix Lupu, Catiușa Popescu, Livia Batog. De la numărul 4-6/1992 poartă mențiunea, discutabilă, „Revistă fondată la 1919 de E. Lovinescu”, iar de la numărul 1-3/1995, când își modifică și formatul, se specifică „Fondat de E. Lovinescu”. Apărută din inițiativa și prin eforturile poetului Gheorghe Izbășescu, Z. își propune dintru început să dea prioritate
ZBURATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290721_a_292050]
-
ca un acvarium de meduze” (Perpessicius), unde alternanța vocilor narative creează o structură polifonică și o proliferare incontrolabilă a subiectivismului și a impresionismului confesiv. S-a vorbit, în acest sens, de autenticitate în accepție gidiană ori camilpetresciană (G. Călinescu), opinie discutabilă având în vedere predispoziția evident calofilă a esteticii lui V. („E o socoteală a neputinței acea pornire de a obține arta prin cât mai multă sinceritate, prin sacrificarea vanității, a rușinii și a amorului propriu, pentru a cădea în cealaltă
VINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290575_a_291904]
-
mai simplistă, fără indicarea elementelor anatomice, reprezentative fiind cele ce indică sexul și „starea de graviditate”(Ibidem). În așezările Dudești, statuetele descoperite au fost clasificate în două categorii, în funcție de poziția lor, și anume, în poziție verticală și îngenunchiate, ultima fiind discutabilă pentru unele exemplare. Cu toate că plastica de tip Dudești prezintă similitudini destul de vizibile cu cea din zonele de la sud de Dunăre, nu putem încă să descifrăm semnificația și mai ales să identificăm utilitatea acesteia. a. Statuete în poziție verticală a. 1
STATUETE ANTROPOMORFE ALE CULTURII DUDEŞTI. ANALIZA PRIMARĂ. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Livian Rădoescu () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_649]
-
ambiții de domnie, semnala inadecvențele titlului de „principe”, nespunându-ne Însă și care titlu, după el, ar fi fost „de preferat”, pentru voievozi ori domni, inconveniente ce le excludea doar În dreptul primirilor de „titluri de la imperiali”, le vedea mai puțin discutabile În cazul domnilor fanarioți, dar apăsat valabile În privința domnilor „pământeni”, „regulamentari” și chiar În cea a lui Cuza („De unde și până unde un băiat, nu se știe al cui, Principe Cuza? Când după legile morale și creștine europene nu poate
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
survenind sub impresia profundă ce a produs-o asupra opiniei publice „din țară”, ca și din mai toate statele europene, asasinarea țarului Alexandru al II-lea; mai mult, pentru marele istoric chiar și maniera de Înfăptuire a respectivului act apărea discutabilă, pe considerentul că singurii săi beneficiari politici ar fi fost, alături de Casa Domnitoare, liberalii guvernamentali. În consonanță cu viziunea sa „tradiționalistă” asupra rolului monarhiei În istoria noastră, N. Iorga a ținut a sublinia Însemnătatea Înfăptuirii Regatului nu la nivelul acțiunii
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]