1,022 matches
-
multe aspecte. Cel mai frapant (surprinzător) aspect este numărul foarte redus de materiale creștine, din prima jumătate a secolului al V-lea, datorită incompatibilității dintre păgânismul barbarilor și creștinismul autohtonilor, dar și contextului istoric nefericit, dominația hunilor. Asistăm acum la dispersarea comunităților citadine din stânga Dunării, încetarea existenței unor episcopii sud-dunărene, distrugerea bisericilor (lăcașurilor), diminuarea legăturilor cu centrele creștine din sud-vest, prin instalarea vizigoților în Illyricum și a controlului teritoriilor din zonă de către huni. Reculul creștinismului în nordul Dunării (375-453) nu înseamnă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Peloponez, din Illyricum până pe coastele Egeei, datorat restrângerii teritoriale a Imperiului (după 602), existenței khaganatului avar (568-796), formării "sclaviniilor" (uniunilor tribale slave) în sudul Dunării și, apoi, a hanatului bulgar (679-681). Acest masiv regres se constată peste tot: depopularea provinciilor, dispersarea comunităților, distrugerea bisericilor, abandonarea parohiilor de preoți, aneantizarea episcopatelor. În sensul acesta, situația a fost mult mai dramatică decât pe vremea stăpânirii hunilor (375-454): arhiepiscopia Justiniana Prima a fost abandonată, pierzându-și complet identitatea, episcopii din Noricum (4) și Pannonia
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
-lea, printr-o mișcare lentă de infiltrație, pînă în Transilvania. Aici, națiunea română, venită tîrziu, nu este decît tolerată. Această teorie a imigrației, susținută într-o manieră complexă, a sfîrșit prin a deveni în istoriografia maghiară contemporană o teorie a dispersării, care prezintă "o patrie mobilă a românilor". Se subliniază marea împrăștiere a românilor, trecuți la sud de Dunăre, aflați sub dominație bulgară, prezenți în Tessalia, în Macedonia și în Albania, pentru a explica faptul că istoria românilor trebuie să fie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
principiul normalizării presupune asigurarea unei existențe cât mai normale, într-o viață cotidiană și unică pentru toți oamenii, fie ei normali sau cu cerințe speciale; principiul dezinstituționalizării presupune extragerea persoanelor cu cerințe speciale din cadrul unor medii formale special destinate și dispersarea lor în medii sociale cât mai apropiate de mediul natural, firesc, al oricărui individ familia; principiul integrării reclamă ca orice individ cu cerințe speciale să aibă locul lui meritat între semeni; principiul incluziunii presupune existența tuturor indivizilor, oricât de diverși
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
Internațional „Serile de poezie de la Struga”, Macedonia, 1993. Autorul a semnat totdeauna cu numele înscris în catalogul școlar și nu a folosit niciodată pseudonime. Dacă există poeți pândiți de pericolul manierismului, al autopastișării, sunt alții, în schimb, care cad victima dispersării, a neputinței de a-și găsi propriul teritoriu liric, tonul unic și inconfundabil. În mod evident, D. nu face parte din prima categorie; din cea de-a doua, poate, până la un anume punct al evoluției sale lirice. Pentru unii comentatori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
separare prin sedimentare. După structura unităților cinetice (particulelor) ale sistemelor disperse și după modul de interacțiune cu mediul de dispersie, sistemele disperse se împart în 3 clase (tabelul 24). Principalele metode de obținere ale sistemelor disperse sunt: * condensarea (agregarea) micromoleculelor; * dispersarea sistemelor grosier disperse. Metodele de obținere se subîmpart, după procedeul utilizat, în metode fizice și chimice. Stabilitatea sistemelor disperse se poate mări în prezența coloizilor de asociație sau a compușilor macromoleculari care exercită o acțiune protectoare prin absorbția la suprafața
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
LIOFOBE. PREPARAREA SOLURILOR Considerații teoretice Solurile sunt sisteme disperse liofobe ultramicroeterogene de tip solid dispersat în lichid S1/L2 cu dimensiunile 10-9 10-7 m (grad de dispersie ∆=107 - 109 m-1). Practic, există două metode de preparare a solurilor: metoda dispersării și metoda condensării. Obținerea solurilor prin dispersare Obținerea solurilor prin dispersare se realizează prin trecerea de la starea macroeterogenă (sisteme grosier disperse), mai întâi la starea microeterogenă (suspensii) și apoi, prin dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
sisteme disperse liofobe ultramicroeterogene de tip solid dispersat în lichid S1/L2 cu dimensiunile 10-9 10-7 m (grad de dispersie ∆=107 - 109 m-1). Practic, există două metode de preparare a solurilor: metoda dispersării și metoda condensării. Obținerea solurilor prin dispersare Obținerea solurilor prin dispersare se realizează prin trecerea de la starea macroeterogenă (sisteme grosier disperse), mai întâi la starea microeterogenă (suspensii) și apoi, prin dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest proces este însoțit de creșterea gradului de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
de tip solid dispersat în lichid S1/L2 cu dimensiunile 10-9 10-7 m (grad de dispersie ∆=107 - 109 m-1). Practic, există două metode de preparare a solurilor: metoda dispersării și metoda condensării. Obținerea solurilor prin dispersare Obținerea solurilor prin dispersare se realizează prin trecerea de la starea macroeterogenă (sisteme grosier disperse), mai întâi la starea microeterogenă (suspensii) și apoi, prin dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest proces este însoțit de creșterea gradului de dispersie și totodată a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
Practic, există două metode de preparare a solurilor: metoda dispersării și metoda condensării. Obținerea solurilor prin dispersare Obținerea solurilor prin dispersare se realizează prin trecerea de la starea macroeterogenă (sisteme grosier disperse), mai întâi la starea microeterogenă (suspensii) și apoi, prin dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest proces este însoțit de creșterea gradului de dispersie și totodată a suprafeței interfazice. Dispersarea poate avea loc în absența sau în prezența substanțelor tensioactive: lucrul mecanic cheltuit la dispersarea unui solid
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
prin trecerea de la starea macroeterogenă (sisteme grosier disperse), mai întâi la starea microeterogenă (suspensii) și apoi, prin dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest proces este însoțit de creșterea gradului de dispersie și totodată a suprafeței interfazice. Dispersarea poate avea loc în absența sau în prezența substanțelor tensioactive: lucrul mecanic cheltuit la dispersarea unui solid poate scădea de 5 - 10 ori în prezența substanțelor tensioactive față de cel cheltuit în absența acestora. Un alt avantaj al prezenței substanțelor tensioactive
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
apoi, prin dispersarea mai pronunțată, la starea ultramicroeterogenă (soluri). Prin urmare, acest proces este însoțit de creșterea gradului de dispersie și totodată a suprafeței interfazice. Dispersarea poate avea loc în absența sau în prezența substanțelor tensioactive: lucrul mecanic cheltuit la dispersarea unui solid poate scădea de 5 - 10 ori în prezența substanțelor tensioactive față de cel cheltuit în absența acestora. Un alt avantaj al prezenței substanțelor tensioactive este creșterea stabilității sistemului dispers obținut: particulele care rezultă prin dispersarea solidului în prezența substanțelor
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
lucrul mecanic cheltuit la dispersarea unui solid poate scădea de 5 - 10 ori în prezența substanțelor tensioactive față de cel cheltuit în absența acestora. Un alt avantaj al prezenței substanțelor tensioactive este creșterea stabilității sistemului dispers obținut: particulele care rezultă prin dispersarea solidului în prezența substanțelor superficial active, vor prezenta un strat superficial de adsorbție format din moleculele acestuia, conferindu-i solului stabilitate agregativă și cinetică. Dispersarea se poate realiza: * prin procedee mecanice, când substanța este mărunțită în dispozitive numite „mori coloidale
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
avantaj al prezenței substanțelor tensioactive este creșterea stabilității sistemului dispers obținut: particulele care rezultă prin dispersarea solidului în prezența substanțelor superficial active, vor prezenta un strat superficial de adsorbție format din moleculele acestuia, conferindu-i solului stabilitate agregativă și cinetică. Dispersarea se poate realiza: * prin procedee mecanice, când substanța este mărunțită în dispozitive numite „mori coloidale”(mori cu frecare sau mori cu bile), în prezența mediului de dispersie și a substanțelor tensioactive; * prin metoda ultrasunetelor, când substanța de dispersat este introdusă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
înlocuirea solventului, încât substanța dispersată să devină insolubilă în noul mediu de dispersie; răcirea unor soluții alcoolice. Partea experimentală În cele ce urmează se prezintă modul de preparare a unor soluri prin câteva dintre cele mai accesibile metode. 1. Metoda dispersării * Prepararea hidrosolului de argint prin metoda pulverizării în arcul electric Petrov Într-un pahar de 50 - 100 mL se aduc 40 - 50 mL soluție NaOH 0,001N sau apă distilată. Se introduc electrozii legați la o sursă de curent de
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
soluție FeCl3 2%. După câteva minute de fierbere se formează un sol brun-roșcat. Metoda II (Graham): la un volum de 20 mL soluție FeCl3 2N se adaugă cu picătura și sub agitare puternică, o soluție de (NH4)2CO3 2N până la dispersarea precipitatului. Carbonatul feric format inițial se descompune. Se formează un sol brun-roșcat cu o mare stabilitate. COAGULAREA SOLURILOR. DETERMINAREA PRAGULUI DE COAGULARE (ck) Considerații teoretice Adsorbția selectivă de ioni din mediul de dispersie sau ionizarea moleculelor din stratul superficial conferă
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
probă în care s-a observat coagularea (tabel 33). PREPARAREA SISTEMELOR DISPERSE LIOFOBE DE TIP L1/L2 (EMULSII) Considerații teoretice Emulsiile sunt sisteme disperse liofobe microeterogene, stabile, cu gradul de dispersie cuprins între 105 și 107 m-1, obținute prin dispersarea a două lichide nemiscibile între ele (un lichid polar și un lichid nepolar), prin intermediul unui emulgator,. Emulsiile se împart în două clase: * emulsii de tipul ulei în apă U/A sau emulsii directe, când faza continuă este lichidul polar (apa
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
A) și lipofili (servind la prepararea emulsiilor A/U). Dintre emulgatorii hidrofili se cunosc săpunurile alcaline, proteinele, cleiurile, polihidroxi-etilen-alcoolii. Ca emulgator lipofil funcționează săpunurile de aluminiu, magneziu, calciu, lanolină, acetil celuloza, diesterii glicerinei. Obținerea emulsiilor Obținerea emulsiilor se realizează prin dispersare mecanică, electrică sau cu ajutorul ultrasunetelor, a particulelor fazei dispersate în mediul de dispersie, în prezența emulgatorului. Mecanismul de acțiune al emulgatorilor în procesul de emulsionare poate fi explicat cu ajutorul structurii moleculare și a proprietăților lor fizico-chimice și constă în: * scăderea
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
ecocentrismul necesită în același timp descentralizarea puterii în stat și centralizarea puterii la nivel regional și global. În concordanță cu ideea lui O'Riordan despre primul tip de reformă a ordinii mondiale, autoarea susține că un sistem politic "multistratificat", cu dispersarea puterii atât în jos, către comunitățile locale, cât și spre nivelul global, este soluția cea mai coerentă cu ecocentrismul (Eckersley 1992: 144, 175, 178). Această poziție ar putea fi dezvoltată în cadrul unei perspective convenționale asupra relațiilor internaționale (cum ar fi
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dezagregă, pe care simboluri prea uzate nu mai reușesc să le unifice". Fără să o numească așa, autorul descrie adesea ceea ce unii înțeleg prin societate postmodernă, aduce în discuție destructurarea principiilor primare care asigurau coeziunea ansamblului, fapt care ar produce dispersare, confuzii, suprapuneri într-un cuvînt: Babel. este noua ideologie, noua religie mondială în devenire. Efectul ar fi că vorbim din ce în ce mai mult și ne înțelegem din ce în ce mai puțin. Impărtășind ideile lui Jacques Ellul și ale Școlii de la Frankfurt, Lucien Sfez atribuie tehnologiilor
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
său. Comunicarea nu era o problemă nici pentru Cetatea creștină, și pentru aceleași motive: situată la baza însăși a creștinismului, comunicarea lărgește spațiul grec pînă la limitele Universului. Noi am pierdut astăzi urma acestor principii primare care asigurau coeziunea ansamblului: dispersare, confuzii, suprapuneri, Babel. Se vorbește din ce în ce mai mult, înțelegem din ce în ce mai puțin. Dumnezeu, Istoria, acest dumnezeu laicizat, vechile teologii fondatoare ale marilor figuri simbolice, cum ar fi Egalitatea, Națiunea, Libertatea, au dispărut ca mijloace de unificare. Or, toate aceste figuri permiteau să
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
arta dorește să reflecte experiența vieții în condițiile limitate ale existenței umane, este probabil ca ea să prezinte anizotropia spațiului, lupta cu greutatea. Formatele sale reflectă asimetria spațiului gravitațional. Dreptunghiul orizontal reprezintă dependența omului și a naturii față de atracția gravitațională, dispersarea pe tot întinsul și acțiunea pe direcția acelei dimensiuni. Formatele verticale indică biruința asupra greutății. Formatele dreptunghiulare reflectă abstract lupta cu piedicile vieții prezentate mai explicit în tematicile realiste. Dar, așa cum arta ultimei sute de ani s-a detașat treptat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
au constatat că o voce mai gravă făcea ca oratorul să fie perceput mai dominant și social și fizic. Dimpotrivă, vocea mai acută îl făcea pe individ să pară dominat. D. Puts a modificat și un alt parametru al vocii: „dispersarea formanturilor” responsabil de o voce mai sonoră și mai penetrantă, caracteristică pentru indivizii mai virili. A constatat că vocile mai sonore erau interpretate automat ca un semn de dominare socială și fizică. Conform autorilor acestui studiu, îi considerăm mai dominanți
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
de dispersie care caracterizează viața de zi cu zi (angoasă, grijă, culpabilitate, ură etc). Este ceea ce mitul numește "răul". Bazate pe credința individuală, imaginile mitice contribuie și la depășirea spaimei sub forma aceasta cotidiană și dispersată și chiar la evitirea dispersării ei. Acesta este binele. Astfel, credința mitică nu este doar sentimentul evidenței misterului, ci și o forță motivantă. Orice sentiment este o forță motivantă care incită la acțiune. Sentimentul esențial, spaima metafizică, incită la acțiunea esențială, care este sublimarea (formarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
de coordonare, dar și de autoritate și de răspundere instituțională. Activitatea ministerelor implica o răspundere guvernamentală doar pe problemele mari. Diferitele organisme care au proliferat în afara sistemului guvernamental aveau doar o subordonare vagă guvernului sau, adesea, nici un fel de subordonare. Dispersarea programelor de asistență socială la nivelul unei mulțimi de organisme și ministere poate fi considerată a avea și unele consecințe pozitive pentru sistem, cum ar fi încurajarea unor importante inițiative independente, mobilizarea unor resurse organizațional-instituționale și altele. Cu toate acestea
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]