2,494 matches
-
restructurarea ansamblului cognitiv etc. Fidelitatea unui test este influențată de mai mulți factori: lungimea testului (cu cât testul este mai lung, cu atât sunt mai mari șansele să diferențieze mai bine între niveluri apropiate de performanțe), împrăștierea scorurilor (cu cât distanța dintre scorul cel mai mare și cel mai mic obținut de subiecți este mai mare, cu atât vor fi mai bine marcate diferențele dintre performanțele individuale ale subiecților și mai puțin probabilă modificarea ierarhiei acestora la o nouă aplicare a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
fiziologic, pacienților li se poate cere să „ancoreze” sentimentul pozitiv de exemplu prin împreunarea degetului mare și arătător. Mai târziu în cursul ședinței de terapie atunci când accesează și trece în revistă experiențe negative pacientul poate folosi „ancora” pentru a se distanța (disocia parțială de acea experiență. Folosirea tehnicilor „paradoxale” cum sunt relaxarea, auto-hipnoza și întărirea eului va conduce adesea la o „scoatere la asuprafață” a amintirilor și sentimentelor negative aflate la baza problemei, care sunt adesea inconștiente, și astfel la disponibilizarea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
aici și acum”. Această augmentare a „diviziunii eului” între „copilul rănit” și adultul care funcționează rațional este un element important pentru a permite pacientului să reevalueze experiențele formative critice (anterioareă de la „distanță”. Scheff (1979Ă spune că atunci când pacienții sunt optim distanțați de sentimentele lor (ceea ce se numește „distanță estetică” sau „un echilibru al atenției”Ă pot fi atât participanți cât și observatori ai propriei experiențe. Greenson (1967Ă vorbește de „eul experiențial” și de „eul observator” și spune că pacientul care va
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sa, pentru el în terapie, pentru el în viitor, de exemplu. O abordare similară, albumul de fotografii, a fost prezentată în capitolul 3 ca metodă de întărire a eului. Toate aceste metode crează o disociere parțială în care pacientul este distanțat de experiența emoțională completă. Pacientul are de asemenea ocazia de a controla cantitatea de disociere prin butoanele pentru sunet, imagine și sentimente. Amintiți-vă că în primele stadii ale terapiei este important să facilităm o disociere semnificativă, mai ales acolo
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sale, să propună o dietetică a acestora, adăugându-i, la o adică, și o aritmetică a plăcerilor care i-ar permite să acceadă la o seninătate identificabilă cu binele suveran. Dar anecdota poate servi și la demonstrarea altei teze: te distanțezi de un anumit lucru abținându-te să nu privești, silindu-te să nu vezi; identifici realul drept ceea ce este: o pură și simplă conjuncție de simulacre căreia poți să i te sustragi; îți afirmi puterea asupra ființei prin intermediul percepțiilor; iată
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
puțin de opt Sophii, care alcătuiesc Împreună cu partenerii lor masculini sizigii perfecte 56. SJ mai conține și o aluzie la Demiurgul lăudăros, dar apariția lui nu este pusă În legătură cu Sophia. Autorii acestui text au Încercat, În mod evident, să se distanțeze de masa gnosticilor: este, prin urmare, extrem de imprudent să se tragă concluzia grăbită că această literatură minoritară ar exprima punctul de vedere primordial al gnosticismului, care ar fi, astfel, o religie a Mamei 57. Aceasta pare să fie și teza
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
prin tendința vorbitorilor de a-și manifesta dorința de angajare în relație cu ceilalți, atracția față de ceilalți; fața negativă se manifestă prin tendința vorbitorilor de a-și păstra un teritoriu privat, neîmpărtășit cu ceilalți participanți la dialog, de a se distanța de ceilalți. Cele două fețe de care dispun vorbitorii se concretizează în strategii ale politeții pozitive (sau strategii ale solidarizării cu interlocutorul), respectiv strategii ale politeții negative (sau strategii ale desolidarizării de interlocutor). Alegerea uneia sau alteia dintre strategii este
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
unele țări latine și în Asia; scăzut în țările nordice și în Olanda. • Distanța față de putere. Acest parametru măsoară felul în care indivizii aflați în poziții ierarhice inferioare percep distanța la care se situează față de putere. În culturile în care distanța față de putere este mare, indivizii consideră că puterea și autoritatea sunt prestabilite, predeterminate, acceptă ierarhia socială și inegalitatea; respectă statutul și rangul; acceptă subordonarea (și, de pildă, ideea că subordonații nu iau parte la decizii). Cu cât distanța față de putere
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
familială, vârstă, afiliere la anumite grupuri sociale, relații, educație, titlu); de aceea, indiferent de ceea ce fac, nu își pierd statutul, ci eventual pot pierde respectul celorlalți pentru că nu și-au valorificat la maxim potențialul. Printre comportamentele tipice societăților în care distanța față de putere este mare se numără: subordonații nu pun în discuție deciziile șefilor, elevii evită să pună întrebări profesorilor, copiii manifestă obediență și respect față de părinți, ideile originale și libertatea de gândire sunt descurajate sau sancționate, diferențele de salarii între
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dintre superiori și inferiori are un caracter formal, stilul de conducere în instituții este autoritar și paternalist. Inegalitatea este statuată prin doctrinele economice (ierarhie, stratificare), politice (oligarhie, autocrație, schimbarea sistemului prin revoluție) și religioase (supunere, contemplare). În culturile în care distanța față de putere este mică, indivizii consideră ierarhia o structură care asigură buna funcționare a societății și au conștiința posibilității de a accede în poziții de putere prin merite personale sau de a contesta deciziile șefilor dacă acestea sunt proaste; persoanele
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
evitare a incertitudinii; de-a lungul continuumului, diversele culturi se plasează în diferite puncte, conform indicelui rezultat din măsurătorile sociometrice. În același timp, în toate culturile există diverse grade de individualism și colectivism, de masculinitate și feminitate, situații în care distanța față de putere și gradul de evitare a incertitudinii este mai mare sau mai mic (Triandis, 1995). Caracterizarea unei culturi ca individualistă/colectivistă, masculină/feminină etc. nu are valoarea unui „diagnostic precis”, ci este un cadru general de înțelegere și interpretare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emoții, deși universale, sunt supuse variației culturale. Reguli de etalare a emoțiilor, învățate la vârste foarte fragede, modifică expresia acestor emoții: antecedente, intensitate, manifestări concrete, percepții subiective. De exemplu, furia este declanșată de injustiția socială doar în societățile în care distanța față de putere este mică, nu și în societățile în care distanța față de putere este mare; frecvent în Statele Unite, dar mai rar în Japonia, bucuria are ca antecedente membrii familiei și realizările individuale în plan social; tristețea este prilejuită de relațiile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
emoțiilor, învățate la vârste foarte fragede, modifică expresia acestor emoții: antecedente, intensitate, manifestări concrete, percepții subiective. De exemplu, furia este declanșată de injustiția socială doar în societățile în care distanța față de putere este mică, nu și în societățile în care distanța față de putere este mare; frecvent în Statele Unite, dar mai rar în Japonia, bucuria are ca antecedente membrii familiei și realizările individuale în plan social; tristețea este prilejuită de relațiile dintre indivizi rareori în Statele Unite, dar frecvent în Japonia; teama generată
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
tendința de a căuta și înțelege cauzele emoțiilor pe care le trăiesc, în timp ce japonezii manifestă pasivitate în fața trăirilor interioare; verbalizarea emoției este semnificativă în Statele Unite, puțin semnificativă în Japonia; furia este generată de nedreptatea socială doar în societățile în care distanța față de putere este mică, nu și în țările în care distanța față de putere este mare. În concluzie, emoțiile joacă un rol decisiv în strategiile acționale și lingvistice la care recurg indivizii pentru rezolvarea problemelor survenite în cadrul interacțiunii sociale. 7. Identitatea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
trăiesc, în timp ce japonezii manifestă pasivitate în fața trăirilor interioare; verbalizarea emoției este semnificativă în Statele Unite, puțin semnificativă în Japonia; furia este generată de nedreptatea socială doar în societățile în care distanța față de putere este mică, nu și în țările în care distanța față de putere este mare. În concluzie, emoțiile joacă un rol decisiv în strategiile acționale și lingvistice la care recurg indivizii pentru rezolvarea problemelor survenite în cadrul interacțiunii sociale. 7. Identitatea culturală Termenul identitate se folosește generic, în sociologie și psihologie, pentru
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interdependent) (apud Gudykunst, 2003, p. 16). De-a lungul dimensiunii de variație „distanță față de putere” indivizii se deosebesc prin orientarea pe orizontală (engl. horizontal self), respectiv orientarea pe verticală (engl. vertical self). Orientarea pe orizontală, tipică pentru culturile în care distanța față de putere este mică, presupune un comportament prin care individul își manifestă preferința pentru interacțiunile informale și simetrice, egalitatea dintre interactanți indiferent de statut, în timp ce orientarea pe verticală, tipică pentru culturile în care distanța față de putere este mare, presupune un
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
orizontală, tipică pentru culturile în care distanța față de putere este mică, presupune un comportament prin care individul își manifestă preferința pentru interacțiunile informale și simetrice, egalitatea dintre interactanți indiferent de statut, în timp ce orientarea pe verticală, tipică pentru culturile în care distanța față de putere este mare, presupune un comportament prin care individul își manifestă preferința pentru formalism și pentru tratamentul diferențial al interactanților în funcție de statutul social. În culturile cu grad ridicat de evitare a incertitudinii indivizii sunt orientați spre certitudine, în timp ce în
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
membrii culturilor colectiviste tind să recurgă la strategii direct și slab dependente de context, pentru conservarea imaginii personale, în timp ce membrii culturilor individualiste tind să recurgă la strategii directe și puternic dependente contextual pentru conservarea armoniei sociale; membrii societăților în care distanța de putere este mare tind să adopte comportamente diferențiate în funcție de poziția ierarhică ocupată de interlocutor, în timp ce membrii culturilor în care distanța față de putere este mică nu par să facă diferențe importante legate de putere în adoptarea strategiilor comunicative. Scopul cu
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
individualiste tind să recurgă la strategii directe și puternic dependente contextual pentru conservarea armoniei sociale; membrii societăților în care distanța de putere este mare tind să adopte comportamente diferențiate în funcție de poziția ierarhică ocupată de interlocutor, în timp ce membrii culturilor în care distanța față de putere este mică nu par să facă diferențe importante legate de putere în adoptarea strategiilor comunicative. Scopul cu care vorbitorii recurg la strategii ale politeții pozitive/negative este diferit: în societățile individualiste vorbitorii doresc să-și poată exprima liber
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în mod independent unii de alții, monocronismul/policronismul (vezi și capitolul II, 5.2.1). Culturile feminine favorizează comportamente verbale și nonverbale androgine. Distanța față de putere pare să se coreleze pozitiv cu libertatea de interacțiune dintre membrii societății (cu cât distanța față de putere este mai mare, cu atât posibilitățile de interacțiune dintre membrii societății sunt mai constrânse de reguli ierarhice determinate de relații de putere, de statut). Elementele paraverbale și nonverbale ale comunicării joacă un rol esențial în reducerea stresului și
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
au făcut reamenajări costisitoare, cu produse „de firmă”); companiile românești au adoptat modelul managerial american, astfel încât valorile unei societăți individualiste, preponderent masculină, care acceptă incertitudinea au fost implementate într-o societate colectivistă, preponderent feminină, care evită incertitudinea și în care distanța față de putere este relativ mare. Soluția adoptată de cultura română contrazice principiul asemănărilor dintre culturi, dar este coerentă cu acomodarea antitezelor în interiorul sistemului. Observând destinele paralele care au cizelat istoria colectivității, Mihai Ralea (1924/1997, p. 70) considera că sufletul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un remarcabil număr de elemente inutil estetice și de asemenea un pitoresc sui generis” (Blaga, 1936/1985, p. 257), care contrazic „calapodul etic și practic” al caselor din apusul Europei. Casele românești sunt mai liber laolaltă, ele sunt despărțite și distanțate prin grădini, au pridvoare împrejur și ferestruici așa de joase, că poți vedea totul înăuntru; casele formează grupuri nesimetrice ca țăranii când se duc în dezordine la o înmormântare sau la o nuntă; comuna românească e o colectivitate instinctivă de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
spațiului mioritic în așezarea caselor românești, în doină, ca specie folclorică definitorie pentru sufletul românesc, în metrica versului. Casele în satele românești de șes nu se alătură în front înlănțuit, dârz și compact, ca verigile unei unități colective, ci se distanțează fie prin simple goluri, fie prin intervalul verde al ogrăzilor și al grădinilor, puse ca niște silabe neaccentuate între case. Această distanță, ce se mai păstrează, e parcă ultima rămășiță și amintire a văii, care desparte dealurile cu așezări ciobănești
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
uneori de „a țipa la el”, „a se lua de el”, „a-i face morală/scandal” sau chiar „a-l obrăznici”, „a-l da pe ușă afară”. Argumentul etic (autoritatea persoanei) prevalează, deoarece comunicarea, ca în toate culturile în care distanța față de putere este mare, nu se desfășoară de pe poziții interpersonale, ci de pe poziția de rol; apelul la mit (credințe, superstiții, proverbe, tradiții) este convingător „în sine”, pentru o comunitate pancronică, ancorată în valorile neamului, vehiculate stereotip prin proverbe și zicători
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
că estimăm similaritatea a două obiecte după două variabile. Atunci putem să ne imaginăm un plan definit de cele două variabile (pe post de coordonate), iar obiectele ca puncte în acest plan. Ele sunt cu atât mai similare cu cât distanța între ele este mai mică, i.e. cu cât sunt mai apropiate în acest spațiu. (Intuitiv, distanța din acest exemplu este cea euclidiană, adică așa cum o experimentăm în lumea în care trăim.) Obiectele sunt identice dacă distanța dintre ele este egală
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]