6,056 matches
-
se duc să stea în hol, la baza scărilor. Din cămara valetului auzi plesnituri puternice. Din alea dureroase, când îți scuipi mai întâi în palmă. Brandy, făptura aia socialmente neadecvată care este ea, Brandy izbucnește în râs. — O să fie o distracție scârboasă pe cinste, îmi zice Brandy cu colțul gurii ei Plumbago. Am pus un pumn de evacuator intestinal Bilax în ultima băutură a lui Ellis. O, Ellis. Cu toate astea, Brandy ar fi putut scăpa basma curată dacă n-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
glonțul, a aruncat pușca și-a ieșit afară. Poliția și paramedicii sunt pe drum, iar restul oaspeților sunt afară bătându-se pe cadourile de nuntă, cine ce a făcut cadou și cine are dreptul acum să le ia înapoi. O distracție scârboasă pe cinste. Brandy Alexander e toată plină de sânge, și zice: — Vreau să-mi văd viața. Dintr-o cameră dosnică, Ellis zice: — Ai dreptul să nu spui nimic. Sari la mine, care dau drumul mâinii lui Brandy și cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
să fiu invizibilă. Cu vălurile mele, poate c-o să devin dansatoare din buric. Călugăriță și-o să lucrez într-o colonie de leproși unde nimeni nu-i întreg. O să fiu portar de hochei și-o să port mască. Parcurile alea mari de distracție doar angajează femei ca să poarte costume din alea cu personaje din desene animate, dat fiind că oamenii nu vor să riște ca un bărbat molestator străin să le îmbrățișeze copiii. Poate c-o să fiu un șoarece uriaș din desenele animate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
pentru ai săi la Vladia nu exista nici un adjutant Popianu, ci doar prințul Șerban Pangratty. Dar cum iarna era lungă, cum șederea prințului nu dădea nici un fel de bătaie de cap, din punctul său de vedere, se apucase așa, în distracție, să strîngă informații despre acest ciudat personaj. Era o întrebare nevăzută, pe mutește, despre care bănuia că numai el are știință. Nu-l deranja cu nimic pe Leonard Bîlbîie în treaba lui de cîrtiță, avea metodele sale și una dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
de cumplită amenințare pe care o reprezenta pentru ei un rechin alb aflat în preajma insulei. De asemenea se bucurară destul de mult- deși n-o arătau în public - fetele nemăritate de pe insulă, care văzură în tinerii navigatori un neașteptat izvor de distracție pentru timpul nopții. Totuși se văzură nevoiți să-și amâne satisfacerea dorințelor, căci un scheletic și mohorât Tahúa hotărî că trebuia să aibă loc, cât mai curând, complicată ceremonie de alungare a temutului zeu Kauhúhu. Nici Tapú Tetuanúi și nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
ștecherul atârnând într-o parte. În sezonul ăsta, spune Inky, toată lumea poartă perucile de-a-ndoaselea. Se poartă pantofii desperecheați. Se decupează o gaură în mijlocul unei pături soioase, spune ea, se poartă ca un poncho, și ești gata pentru o noapte de distracție în stradă. Pentru siguranță, în seara în care își iau o cameră la Sheraton, Evelyn aduce trei valize cu haine donate pentru sinistrați. Sutiene îngălbenite, lărgite. Pulovere scămoșate. A adus un borcan cu argilă pentru măști faciale ca să le murdărească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să facă lumea mai bună. Să încerce să-i salveze pe toți de porția lor de suferință. Am iubit întotdeauna războiul. Ne naștem știind că pentru asta suntem pe lume. Și iubim bolile. Cancerul. Iubim cutremurele. În parcul ăsta de distracții căruia îi spunem planeta Pământ, domnul Whittier zice că iubim incendiile de pădure. Deversările de petrol. Ucigașii în serie. Iubim teroriștii. Dictatorii. Pedofilii. Pe cei care deturnează avioane. Dumnezeule, cât iubim știrile de la televizor. Imaginile cu oameni înșirați pe marginea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
bucătărie. Cu excepția Verigii Lipsă, cu falca lui ca o capcană de urs; el își putea folosi pur și simplu dinții. Voi nu sunteți trecători, dar această viață e, spunea domnul Whittier. Doar nu te aștepți să vizitezi un parc de distracții și să rămâi acolo pe vecie. Nu, suntem doar în vizită, și domnul Whittier o știe. Și ne naștem aici ca să suferim. Dacă sunteți în stare să acceptați asta, spune el, puteți accepta orice se întâmplă în lume. Dacă accepți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
Înțeleg. Îi aduce în secret o pizza. Un nou joc video. Spune: — Pune-ți o dorință și am să te ajut să ți se împlinească. Îl scoate pe ieșirea de incendiu și-l duce o zi întreagă în parcul de distracții. Sau la mall. Adolescentul și femeia asta frumoasă, destul de în vârstă pentru a-i fi mamă. Îl lasă s-o bată măr la paintball, deși părul îi e tot stropit cu vopsea. Scaunul lui cu rotile de asemenea. Încearcă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
nu se gândise vreodată s-o refuze. Dar bucata aceea de fier, garnisită cu două roți și o șa ochioasă, i se părea cel mai teribil obiect pe care îl văzuse până atunci. Privi, prin geam, efortul chinuit al celorlalți. Distracția dură până în seară când, epuizați, intrară în casă. Luana se furișă afară și o zbughi pe poartă. Așteptă în colțul străzii întoarcerea mamei. Trecuse bine de ora zece când o zări ivindu-se în depărtare. O luă la goană spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
pe altul, la nesfârșit, dacă ea nu le va da ideea jocului din acea dimineață. Nici micul dejun pe care, obligatoriu, îl mâncau împreună, nu le va tihni dacă n-o vor vedea stând proțăpită în fața ferestrei, amenințând că începe distracția fără ei. Învățați să mănânce bine și numai "bunătățuri", ritualul din timpul mesei le lua nepermis de mult. Luana nu avea vreme să aștepte. Ea înfuleca în timp ce se îmbrăca sau din mers, strigând la bunica dacă, eventual, mai dorea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Cum văd că ne gătim, cum dau fuga să se îmbarce și ei. De ce nu fac și surorile tale la fel? Întrebările fetei, rămase fără răspuns, răneau inima Sandei care, tânără și fire veselă, tânjea, la rându-i, după ieșiri, distracție, lume multă și voie bună. Văzând că mama tace, Luana dădea fuga la bunica și aștepta o explicație. Spera într-o reacție care să-i lumineze gândurile. Dar bătrâna își apăra fetele deși nu era de acord cu ele. Nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Vanda își înhăță bărbatul și-i șopti la ureche. Dali se întoarse spre Luana, o luă de mână și în drum spre casă Dan și Ema fură și ei culeși și trimiși la culcare. Copiii începură să plângă, supărați că distracția lor se termina atât de curând. Lacrimi amare arseră obrajii Luanei și o furie turbată împotriva mătușii i se cuibări în suflet, știind că ce se întâmpla era numai din vina ei. Se smulse din mâna bărbatului și își întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
clasă și nu-i scăpa nici o mișcare. În timp ce vorbea, ochea câte un căminist și, pe neașteptate, "zbrr!", arunca creta înspre el. Bucata albă, din material poros, îl lovea în cap, în nas, în gură, unde nimerea. Era un soi de distracție pe care Luana n-o înțelegea. Pentru orele de biologie se deplasau în laborator, într-o liniște desăvârșită. Profu avea ochi de sticlă, părul alb și fața inexpresivă. Ținea, pe colțul din stânga al catedrei, o cutiuță. Primul contact cu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
clădirea, fetele dădură năvală în fața oglinzii, să se gătească. Băieții veniră să le invite la bairam. Luana ezita. Prefera să rămână în cameră decât să repete experiența nu de mult petrecută. Mara insistă să meargă împreună. Forțată să participe la distracție, Luana descoperi o atmosferă incendiară. Se dansa nebunește, se bea bere. Lumina difuză și aglomerația de suflete îi oferi prilejul să stea pitită într-un colț și să privească agitația celorlalți. Mara, invitată la dans din mers, în ciuda felului ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
fu, iarăși, ignorată și fata, mustind de nervi, se abținu cu greu să nu sară la beregata băiatului. L-ar fi strâns cu mare plăcere de gât, dacă nu s-ar fi temut că strică plimbarea și se duce, naibii, distracția lor. Era evident că Renar își compara colegele cu vara lui. Ea râdea cu gura până la urechi, umbla în pantaloni și se agita frenetic atunci când vorbea. Avea șaisprezece ani și niciodată nu se îndoise că felul ei de a fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
oprise pe buza unei râpe și săgeta orizontul cu o privire tăioasă. Ochii alungiți i se zăreau sporadic pe sub bretonul suflat de vânt. Un chip frumos, cu trăsături masculine severe, un trup subțire și armonios. Seara au mers la bal, distracția favorită de duminică a tinerilor din sat. Au dansat în cerc, retrași, ferindu-se de aglomerație. Luana nu se așteptase ca Renar să stăpânească ritmul atât de bine. Ar fi jurat că va sta deoparte analizând, plin de o importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
acasă. În vreme ce părinții nu mai știau cum să se descurce cu ale vieții trebuințe, tinerii se distrau după cum le era vârsta. Se înghesuiau la concertele Cenaclului și fredonau melodiile lansate pe scena acestuia oriunde se aflau. Era unica încântare, adevărata distracție, o desfășurare de forțe în toată regula. Dar nu ținu foarte mult. Dădu cel cu coarne și se dărâmă gardul pe undeva, la un spectacol și se duse naibii toată veselia. Tinerii au fost nevoiți să se întoarcă la muzica
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
sănătos să mai revină. În cămin, condițiile deveniseră de nesuportat. Le era interzis să se adune în grupuri mai mari de trei persoane. Jocurile de cărți și discuțiile pe tema filmelor de pe video, întinse până în zori, dispăruseră. Una dintre puținele distracții, obositoare de altfel și câteodată lipsită de sens, video, dat în diferite încăperi, fusese oprită. Orice sursă de încălzire, în afara caloriferelor care nu funcționau, era considerată încălcare flagrantă a regulamentului și se pedepsea cu expulzarea din cămin a deținătorului. Studenții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Subțirelu, cunoștință veche alături de care se simțea excelent. Obsedată de amintirea dansului magic în brațele tânărului cu ochi căprui și hotărâtă, într-un fel sau altul, să și-l apropie, Luana profită de situație invitându-l și pe inginerul Noia. Distracția se încheie cu o oarecare apropiere între ei. Radu venise cu un buchet de flori și se arătase atent față de ea pe tot parcursul serii. La nici zece minute de la plecarea musafirilor, auzi soneria. Inima Luanei tresări. Cu speranța că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
scoată din casă. Dar, fericit s-o știe lângă el, Escu ar fi acceptat orice corvoadă. Seara, împreună cu Aniela ieșeau la plimbare. Îl găseau pe Radu așezat pe gărduțul de la intrare și de fiecare dată prezența acestui năpăstuit le umbrea distracția. La început, deși prostesc și lipsit de o soluție viabilă, gestul făcuse o oarecare impresie. Luana apreciase intenția lui, stângace și neghioabă, de a-și ispăși păcatele. Mai târziu însă, obsesia de a sta, la nesfârșit, "spânzurat" pe lemnul rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
În fața celorlalte bodegi. Se aștepta să-l vadă pe jumătate ascuns pe după vreun stâlp sau pierdut prin mulțime, Însă n-a văzut nimic. Fusese acolo la masă cu o clipă În urmă și-acum nu mai era. — Gândește-te ce distracție minunată ne așteaptă, a spus Margaret veselă. Construit În 1962 cu ocazia Jocurilor Asiatice, hotelul Java e așezat la marginea unui cerc vast, Într-o zonă care ar fi putut să fie considerată centrul orașului, dacă ar exista și o
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
tot ce pot visa tații și fiii să facă Împreună. Construiau zmeie cu forme de păsări, care uneori Își luau avânt spre cer cu mare ușurință, alteori, cel mai adesea, se prăbușeau după o foarte scurtă planare, spre marea lor distracție. Transformau curtea În teren de tackraw, iar piciorușele dolofane ale lui Adam se dovedeau teribil de pricepute să facă jonglerii cu mingea grea de ratan, lucru care lui Karl nu-i reușea, din pricina piciorului său strâmb. Scobeau câte-o bucată
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
frumusețe stranie, ireală, care o tulbura. Își aminti de-o fostă colegă de liceu, era obsedată de șoldurile ei cam late și permanent făcea cure de slăbire dintre cele mai năstrușnice, le încercase pe toate, erau pentru ea deja o distracție, un mod de viață. La un moment dat, după o vacanță nu mai apăru la școală. Foarte curând se răspândi zvonul că avea leucemie. S-a dus s-o viziteze, a găsit-o senină, încrezătoare, studia tratate de medicină, voia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
a fi adorată, asta părea să fie menirea ei și îi plăcea rolul. Curtată, capricioasă, Emilia ducea o viață plină de complicații și neprevăzut. Trăia cu un procuror în vârstă, un om gelos care-i întocmise un testament foarte generos. Distracția ei cea mare era de a se sustrage de sub supravegherea lui. Îi plăcea să simtă deasupra superbului ei cap amenințarea, sabia lui Damocles, asta o amuza. Nu i-ar fi convenit însă deloc dacă procurorul și-ar fi schimbat testamentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]