2,119 matches
-
Dalba. Geoffrey Chaucer a ales să debuteze în literatură, acest poem este prima sa creație mai importantă, cu un elogiu adus perfecțiunii feminine, chiar dacă aceasta stă sub lumina idilicului și a oniricului. O altă operă a tinereții scriitorului englez este Divanul păsărilor (The Parliament of Fowls, c. 1380), scrisă de data aceasta într-o manieră comică și fiind structurată în patru părți: introducerea naratorului, rezumatul cărții lui Macrobius (o lucrare despre un vis celebru, moralizatoare, deoarece aduce în discuție locul ocupat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
de răzeșie, noii veniți lucrând ca angajați pe moșii, începând cu anii 1865 și 1896. Asemenea neînțelegeri au mai existat înainte de 1765 între neamul Huștiu și mazilii Tomozei din satul Tomozia. Atunci, Ioniță Bontaș și Vasile Sandu Lupu din divanul domnesc de la Iași au stabilit ca mazilii să ocupe teritoriul din nord-vestul satului Bărboasa în zona Pleșa „La Mazilu”. Satu Nou Sat așezat pe partea stângă a pârâului Berheci, este format din oameni veniți din alte sate. Pământul pe care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
University of Georgia, The Gale Group, 1994, pp. 127-130 passim. 5 „Poeți francezi, precum Guillaume de Machaut sau Eustache Deschamps, s-au dovedit o sursă de inspirație în perioada tinereții [lui Chaucer, n. n.] și primele sale poeme, Cartea Ducesei și Divanul păsărilor au o solidă bază de inspirație franceză.” (trad. n.) Dictionary of Literary Biography, volume 146: Old and Middle English Literature, ed. cit., p. 130. Liricii francezi contemporani celor doi scriitori cultivau o poezie decorativă, artificială și aveau un stil
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nou o asemănare frapantă cu operele lui Boccaccio, mai ales în abordarea aceluiași gen de poeme, vizionare și alegorice, deși stilurile rămân distincte, originale, unice. Există patru astfel de poeme chauceriene ale activității literare de tinerețe: Cartea Ducesei, Casa faimei, Divanul păsărilor și Legenda femeilor cinstite. O operă chauceriană în care identificăm o imagine idilică a femeii este Cartea Ducesei (The Book of the Duchess, 1370), o elegie scrisă pentru a-l consola pe John of Gaunt, duce de Lancaster, la
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Dalba. Geoffrey Chaucer a ales să debuteze în literatură, acest poem este prima sa creație mai importantă, cu un elogiu adus perfecțiunii feminine, chiar dacă aceasta stă sub lumina idilicului și a oniricului. O altă operă a tinereții scriitorului englez este Divanul păsărilor (The Parliament of Fowls, c. 1380), scrisă de data aceasta într-o manieră comică și fiind structurată în patru părți: introducerea naratorului, rezumatul cărții lui Macrobius (o lucrare despre un vis celebru, moralizatoare, deoarece aduce în discuție locul ocupat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
de eficientă. Fanarioții judecau după coduri proprii, pornind de la prezumția de vinovăție. Princepele lui E.Barbu, prinzând un hoț de codru, îl grațiază și îl face spion. Inspirată decizie, pentru că acesta își toarnă socrul care uneltea mazilirea Princepelui. Vodă convoacă divanul în ziua de Crăciun și îl judecă pe ticălos pe bază de probatoriu scris. Sentința: va fi scos din dregătorie și în locul lui va fi numit calul bătrân de paradă al domnitorului. Justiția modernă se înfiripă în cele din urmă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
conversație. Susținută de faptul că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, prin zidăria sau lemnăria edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
conversație. Susținută de faptul că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, prin zidăria sau lemnăria edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
conversație. Susținută de faptul că citim cuvinte, vedem imagini, descifrăm gesturi și avem sentimentul, că dincolo de ele, urmărim o poveste, lucrarea pleacă de la premisa că într-un fel numai al lor, picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, prin zidăria sau lemnăria edificiului. Lucrarea presupune că într-un fel numai al lor picturile românești narează prin detaliile recuzitei din grădina casei cu umbrelă de
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre narațiune și naratologie A spune că picturile românești povestesc prin cărțile vechi, covoarele, pernele de divan, vasele de aramă gospodărești, oalele țărănești de ceramică, discursul urbanistic sau rural al timpului, zidăria sau lemnăria edificiului românesc sau că narează în detaliul recuzitei din grădina casei cu umbrelă de soare și fotoliu de răchită sau cerdacul în care
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
luară și porniră cu el la scaunul domniei, la București, după cum li se poruncise. Mihai presimți că nu degeaba îl aduc la scaunul domniei, înaintea lui Vodă. Ostașii îl duseră înaintea lui Alexandru cel Rău, care chemă boierii țării în divan, ca să-l judece pe Mihai dacă este fecior de domn, cum se spunea. Judecata îl găsi vinovat și-l condamnă la moarte, pentru ca Alexandru cel Rău să nu aibă rival. Când îl duseră ca să fie omorât, călăul cu barda în
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
că nu a observat nici ochii, nici frumusețea Veronicăi, pentru că era mai atent la "icoana" din mintea sa ("o cucoană fată fecioară"), mai mult la "tablou" decât la femeia vie din preajmă. Nu întâmplător, prietenii poetului se întrunesc într-un divan care decide să-l pedepsească pe împricinat în felul următor: "cei dintâi ochi frumoși de femeie ce s-ar uita mai dulce la dânsul să-i vâre în suflet otrava dragostei [...], ca să știe și el ce-i femeia și nici
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pedepsească pe împricinat în felul următor: "cei dintâi ochi frumoși de femeie ce s-ar uita mai dulce la dânsul să-i vâre în suflet otrava dragostei [...], ca să știe și el ce-i femeia și nici să o disprețuiască". Hotărârea divanului se dovedește premonitorie, astfel că, treptat, din apele Dunării și din frumusețea peisajului moldav "i se limpezi chipul necunoscutei cu privirea galeșă" își aminti de Eufrosina și "chipul ei îi zâmbi o clipă din ape", dar mai apoi "din unde
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dintre "vis" și "realitate" ("trase storul ca să nu mai vadă urâțenia peisajului și se adânci în propriul lui trecut"). De altfel, tot sub o identitate onomastică falsă (Ida Schwartz) i se prezentase și lui, la început, Veronica, femeia pe care "divanul" amicilor vienezi i-o sortise în faimosul "giudeț" de la începutul romanului. Nu întâmplător, poetul va face mereu distincție între Veronica "reală" (o femeie oarecare, cu nume de împrumut Ida Scwartz, Geta etc.) și Veronica "imaginară", pe care a purtat-o
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
deveni soție, îi scria lui Russell la sfârșitul anului 1919, când acesta oscila între ea și o altă femeie: „Simt o indignare morală puternică împotriva atitudinii tale față de femei. Nu doresc să fiu jucăria ta sau chiar perna ta de divan; dacă nu pot să fiu tovarășa ta, atunci nu are sens, în genere, să te iubesc.“ (Citat după R. Monk, op. cit., p. 563.) 25 Ibidem, p. 565. 26 R. Monk, Wittgenstein. Das Handwerk des Genies, Klett-Cotta, Stuttgart, 1992, p. 291
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
soresciană se vede dincolo de "narativ" în consecventa dinamitare a truismelor și drumurilor bătute; absurdul e un instrument de corecție, un antidot țintind discreditarea idilicului și făcutului. Anecdota savuroasă, poanta deșteaptă, sclipitoare, surâsul năzdrăvan, interludiile fantasmagorice, acestea reunite au câte ceva de divan oriental, de spațiu în care istorisirii i se asociază subiacent, sistematic, înțelepciunea: adică dreapta cumpănă între lucruri! La poetul de relații plurivoce spontane, discursul giocoso se sustrage programatic convențiilor vechi și noi, poetul (în postură de moralist bonom) neezitând să
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
de a rămâne înfipt ca un țăruș de oțel în miezul certitudinilor. Dar după cutremur, cutreierat și hăituit de spaime, savantul și-a vândut cărțile: De imitatio Christi, Utopia lui Morus, pe Duns Scott și nominaliștii arabi, eseurile lui Montaigne, Divanul lui Cantemir, și multe altele. Într-o noapte însă, bântuit de muzica unei idei, întinde mâna într-un raft, după o carte. Atunci golul s-a prăbușit peste el ca un zid uriaș, izbit de moarte... Evoluția poetului (împărțindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și închise ochii. Mai zăbovi nițel, visând la bobul de grâu. Se făcea că îl vede cum crește iarna sub oghealul de zăpadă. Era atât de fascinat, încât se trezi râzând prin somn. Reuși până la urmă să se rupă de divan, sculându-se alene. Osteneala îi dobora ființa, pătrunzându-i până în fiecare mădular. Răvășit, se îndreptă cu pași mărunți și împiedicați spre tindă. Luă o cană și o scufundă în donița plină cu apă de fântână. Bău pe nerăsuflate, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
fiind, au mărturisit". S-a aplicat ștampila acelei judecătorii și s-au pus alături șase semnături ilizibile, iar în colțul din stînga s-a pus numărul 553 și data: 1849, decembrie 2314. Pentru acest proces, avocatul a înaintat jalba, la Divanul de apelație, tocmai în ziua de 11 ghenar, 1850. De aici ne interesează faptul că în ziua de 20 decembrie 1849 Eminovici se afla acasă, la Botoșani, și tot atunci a putut să-și treacă, în Psaltire, nașterea noului născut
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
avea vreo obligație de serviciu la Dumbrăveni. Tocmai cînd nicăieri nu vedea semne de ajutor bănesc, la 24 februarie 1849 Raluca a fost nevoită să ceară un expert pentru prețăluirea caselor sale din Botoșani 41. Costache Hurmuzache, care umbla pe la Divan, pentru soră-sa, ca să încaseze banii Ipoteștiului, căuta să-i vîndă casa la mezat, iar Raluca Eminovici nu voia. Mulțimea de galbeni împrumutați de ici și de colo se cereau restituiți, la scadențe apropiate unele scadențe erau de mult depășite
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pentru vînzarea părții din moșia Orășeni, soma de 8000 lei, ce datorește D-lui vist. Lascarache Cantacuzin către acest ospital, să răspunde că așa precum banii ce-i are a mai lua dum-lui Eminovici cu soția sa sunt opriți de către Divan, pentru altă pretenție a pomeniților, apoi și G. Epitropie nu poate opri suma de 8000 lei, a Dumisale vis. Kantacuzin, rămăind ca dum-lui să îndeplinească hărăzirea către acel ospital și pentru cele ce va avea a lua de la dum-lui Eminovici
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
august 1849, Raluca Eminovici a împuternicit pe soțul său ca să primească banii, ce i se mai cuveneau, de la Epitropia spitalelor Sf. Spiridon din Iași. Acum știm precis că Eminovici n-a primit acei bani, pentru că banii erau blocați, din porunca Divanului Domnesc, după cererea lui Constantin Hurmuzache. Pentru familia Eminovici, Ipoteștiul era ca și pierdut. Încă de la 10 iunie 1849, Raluca Eminovici ceruse Tribunalului și cererea a repetat-o, cu insistență, la 2 iunie 1850, la 1 decembrie 1850 și la
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
afară de zestrea ce am primit în trecutul an, 840, mai 26, atît în bani cît și în scrisori, precum lămurește izvodul ce am dat subt a me iscălitură, și pentru care soțiea me Ralu născută Iurașc iaste siguripsită prin cinst. Divan de apel, în folosul părților mele moșiia Ipotești, am mai priimit încă una mie patru sute galbeni, tot dela soțiea me, spre a pute spicularisă moșia Ipotești, dreaptă a me proprita, precum și moșia Dorneștî pe care am luato împosesăe din suma
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]