7,734 matches
-
copia unei prințese, fiecare fată, măcar o clipă din viață poartă pantofi de aur, salbă de smaralde, diademă cu diamante. Visându-se prințesă, fiecare fată trăiește clipa de superbitate a închipuirii umane, dincolo de care nu mai este făptură, ci numai divinitate. Peste o jumătate de veac, fetele românce au trăit feerii într-un paradis pierdut. S-au visat prințese supranaturale, copiate din poveste. Fetele românce, mai mult de o jumătate de veac au văzut numai prințese din ilustrații și bijuterii. Era
MARGARETA A ROMÂNIEI, PRINCIPESA INIMII ŞI A REZIDIRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383383_a_384712]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > UNUL SINGUR Autor: Mihaela Moșneanu Publicat în: Ediția nr. 1160 din 05 martie 2014 Toate Articolele Autorului Eu cred din tot sufletul meu, Că Unul Singur este Dumnezeu. Că nu există Divinitate mai mare, Să vină în a noastră salvare. Eu cred că El este însăși Viața, Este Primul care ne dă bună dimineața. Că ne ia de mâna, la naștere Și ne Dă semn de Recunoaștere. Cred că El ne deschide
UNUL SINGUR de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383451_a_384780]
-
și L-a Îmbrăcat cu al Său Veșmânt. Și-A Hotărât ca totul să fie cuprins de Viață, de Trăire Și totul să se nască mai departe, din Iubire. El L-a Trimis pe Fiul Său, Iisus Christos, Din Înălțimile Divinității Sale, aici, jos. Fiul Său, pentru noi S-a Sacrificat la moarte, Pe noi toți, ne-a absolvit de păcate. Chiar dacă oamenii au făcut războaie, crime și alte răutăți, Îndrumați în acele momente de spiritele rele, de diavolii șireți. El
UNUL SINGUR de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383451_a_384780]
-
ne uităm puțin primprejur? Noi nu reprezentăm „vulgul” care și-a dorit-o de mult ci camera bicamerală cu toate instituțiile superioare care ar trebui să-și pună proteze și ochelari deoarece n-aude, n-avede. Deoarece tot am amintit de Divinitatea care a creat omul și l-a gonit apoi din rai, să ne amintim prima tranziție pe care omul a trebuit să o sufere. Din raiul paradiziac în lumea pe care trebuia să o populeze! Așadar Adam și Eva ies
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Cândva. Am redat dialogul din vagi amintiri Încep prin a-mi cere scuze. Nu am puterea unui călugăr Budist spre a mă detașa de tot ce este omenesc spre a face o adâncă meditare asupra naturii și relației sale cu Divinitatea. Si totuși îndrăznesc să o fac conștient de interstițiile cauzate de om, de evenimente de zi cu zi care, din punct de vedere filosofic, nu ar avea ce să caute în această lucrare. Cer iertare și pentru limbajul neacademic folosit
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
de a doua” mă pot face înțeles și folosind terminații mai puțin academice! Nu m-am instituit drept vânător de greșeli. Dar această lucrare este rodul unor „perle” tehnice culese din noianul de știri mas-media, inclusiv „lumea credinței” Relația Natură - Divinitate este teoretic independentă de om care, în fapt, este o infimă realizare a naturii. Poate având oblăduirea lui Dumnezeu în sensul unei mai mari puteri de discernământ omul se poate considera un cercetător al naturii. Nicidecum însă stăpânitor al ei
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
Cel puțin învelișul material care găzduiește eventual un suflet rătăcitor. In lucrarea dezvoltată nu am urmărit planul de mai sus. Parte din dezideratele sale au fost însă atinse, mai mult în strictă corelare cu acțiuni umane între care și adorația Divinității. Am ajuns în subconștientul meu să dau dreptate unor filosofi ai timpurilor trecute care afirmă că Dumnezeu fără forme și reprezentări ar putea fi însăși natura. Ori natura nu face distincții între om și celelalte ființe care dețin viața începând
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
în care și omul are un mare rol, atacă direct mândria sa, orașele port mamut. Orice relație având subiect natura nu poate fi studiată fără influința omului asupra ei. În consecință omul devine actorul principal și în asemănarea naturii cu Divinitatea. Cu atât mai mult cu cât Divinitatea este în fapt o supoziție umană spre deosebire de natură care este o entitate pragmatică. O mare problemă a socializării omului este conducerea. De la înființarea asociațiilor tribale în negura vremurilor străvechi omul a necesitat un
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
rol, atacă direct mândria sa, orașele port mamut. Orice relație având subiect natura nu poate fi studiată fără influința omului asupra ei. În consecință omul devine actorul principal și în asemănarea naturii cu Divinitatea. Cu atât mai mult cu cât Divinitatea este în fapt o supoziție umană spre deosebire de natură care este o entitate pragmatică. O mare problemă a socializării omului este conducerea. De la înființarea asociațiilor tribale în negura vremurilor străvechi omul a necesitat un conducător care să-și impună soluția de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
cu un palat și cu o cocioabă. Toate sunt construcții ale omului constituite din cărămizi. Diferă doar forma și mărimea acestor cărămizi. Compar aurul, simbolul bogăției, cu plumbul simbolul bărbăției. Deși mult deosebite, sunt construcții ale naturii deci direct ale Divinității, ambele constituite din cărămizi, în acest caz atomi. Diferă doar forma acestor atomi. Compar un leu cu o muscă, viețuitoare, opere directe ale lui Dumnezeu, ambele constituite din cărămizi. De această dată celule care diferă numai prin nucleul lor. Știați
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
și să îmbunătățească rezultatele. Empatia implică deci, emoții și sentimente; acționează ca un flux pornit din interiorul sufletului nostru spre în afară, pe un drum al iubirii - de la mine spre celălalt. Este, aș spune, o parte a iubirii sădită de divinitate în sufletele oamenilor; la unii mai mică, la alții mai mare, dovadă că nu toți ne putem manifesta acest dar cu aceeași intensitate, deși, prin autoeducație îi putem mări forța. Dar, toți suntem supuși acelorași emoții, de teamă, bucurie, mânie
DESPRE EMPATIE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382807_a_384136]
-
o simbolizează. El este o scară care ajută spiritul să urce la realitatea simbolizată. Este văzut deci în funcție de transcedență. Idolul nu înalță spiritul la o trascendență, ci îl coboară în creație, îl reduce la datele imanentului, dar acest imanent este divinitatea. Patriarhul Nichifor Mărurisitorul zice: „Sensul idolilor și al înclinării lor de către cei rătăciți, rămânând la ceea ce se vede și neputând indica mai mult... îndreaplă mintea omului la pieire și la materia nensuflețită”. De aceea Sfăntul Apostol Pavel (I Corinteni 8
„ANUL OMAGIAL AL SFINTELOR ICOANE, AL ICONARILOR ŞI AL PICTORILOR BISERICEŞTI” DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL... de STELIAN GOMBOŞ [Corola-blog/BlogPost/382857_a_384186]
-
tot haine rupte, Peste tot aripi de îngerifrânte, Se mai văd și cum oameni în halate albe, E haos mare-n jur,e multă lume. Se-adună enoriașii omagiu, Lumânările sezăresc arzânde, Lacrimile se scurg printre palme, Se-aude implorată divinitatea. Pe ziduri se zăresc dese umbre, Sunt îngeri zburând în noapte, Zeci de aripi zac răsfrânte, Sunt treaz,sunt plâns de durere. (Celor dispăruți într-o seară de noiembrie...colectivă) Referință Bibliografică: Un ultim zbor / Mihai Mircea Matei : Confluențe Literare
UN ULTIM ZBOR de MIHAI MIRCEA MATEI în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382982_a_384311]
-
altarul poeziei. Poezia Annei-Nora Rotaru-Papadimitriou se așează cuminte între pagini, păstrând o linie clasică, având tendința să compare poezia cu un tablou, construind astfel o metaforă, în timp ce, făcând diferențierea dintre poezie și tablou, poeta afirmă un adevăr literal. Strigătul către divinitate este ca o chemare; Mi s-a stins în mine farul,/ Ca o flacără ce moare,/ Parcă Domnul mi-a luat harul,/ De-a găsi calea spre soare! (Dincolo de granițe) Putem vorbi despre o remarcabilă ars poetica a expresionismului, lirismul
ÎNTRE MAGIC ŞI SPIRIT de MARIANA GURZA în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/382979_a_384308]
-
de Taizé sur la colline de Bourgogne stă mărturie pentru nevoia de dumnezeire ... Mai întâi am remarcat Icones Pour Prier... - Dumnezeu este Unul, Helen, tu ai dreptate, eu cred în asta, o asigur eu cu o teză la îndemână ( unicitatea Divinității ) gândindu-mă la Ortodoxia noastră, la Arhidieceza de Alba, de rit romano-catolic și la Biserica greco-romană, de rit bizantin. - Acolo , în Abbaye de Taizé, am învățat eu și le știu și acum, Dieu Ne Peut Qu' aimer , Prière Simple Oecumenique
TEZE ȘI TAIZE de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382991_a_384320]
-
copil mascul, băiețel, băiat,adolescent, iubit ,soț, bărbat,copil fetiță, fetiță, fată, adolescentă, iubită, femeie, mamă . Iată deci că oricum ai întoarce logica vorbei , lumea viului, specia umană este creația divină a femelei, a femeii. De ce nu ar fi atunci Divinitatea însăși de ordin feminin, CREATOAREA, nu creatorul ? Este adevărat că fără cel de al doilea impuls nu s- ar realiza fecundarea la unele specii dar la unele da. Pe această reproducere asexuată s-o fi bazat credința când a scris
CREATOAREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383095_a_384424]
-
credem. Ea ne luminează calea ,inima și mintea. Iată de ce, oameni buni: fete, băieți, iubite, iubiți, femeie, bărbat, soție și soț, mamă și tată, atunci când vă oferiți dragostea unul altuia, gândiți-vă că de fapt, vă oferiți informația senzorială, sensul divinității universale, că voi sunteți, în fapt, creatoarea, creatorul a tot ce e viu și vrea să trăiască. Respectând această informație senzorială, această necesitate fiziologică, această dorință, această putere a dragostei veți rămâne întotdeauna creatorii celei mai mari reușite a universului
CREATOAREA de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383095_a_384424]
-
care se purifică în limpezimea vremilor sculptând poeme la poalele veșniciei. Volumul Lirica gândului meu , publicat la Editura InfoRapArt în anul 2014, este o colecție de poeme deosebite șlefuite cu o coloristică impresionantă în care doinește natura, timpul, iubirea și divinitatea. Toate aceste elemente ... Citește mai mult Constanța Abălașei-Donosă este un talent remarcabil pe firmamentul artei. Este cuvântul care vibrează în armonia unor culori grăitoare. Harul cu care a fost înzestrată și frumusețea sa interioară se dezvăluie atât în tablouri pline
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
care se purifică în limpezimea vremilor sculptând poeme la poalele veșniciei.Volumul Lirica gândului meu , publicat la Editura InfoRapArt în anul 2014, este o colecție de poeme deosebite șlefuite cu o coloristică impresionantă în care doinește natura, timpul, iubirea și divinitatea. Toate aceste elemente ... XXX. IOAN VASIU ȘI METAFORELE IUBIRII, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 1918 din 01 aprilie 2016. În cel mai nou volum de poeme pe care îl semnează Ioan Vasiu, anume "Livada cu metafore", redă frumusețile
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
reține din mesajul lui Panait Istrati că “arta nu trebuie să slujească, în principal, decât luptei pentru eradicarea suferințelor din lume. Ea nu-i un scop, ci un mijloc”.⁹ “N-aș putea explica de ce totdeauna am conceput frumusețile ca niște divinități menite să facă pe om mai bun, să civilizeze lumea. De asemenea, niciodată n-a sălășluit în cugetul meu ideea de artă pentru artă sau artă pentru nimic”, spunea la un moment dat Istrati. Mergând pe ideea că arta este
Panait Istrati – Între datorie morală şi sursă de existenţă -Publicistica, o dominantă a scrisului istratian I [Corola-blog/BlogPost/92393_a_93685]
-
mult practicat în Italia, Spania, Franța, Rusia și chiar în Persia, s-a transmis creștinilor de la păgâni. Și românii se zice că foloseau ouăle roșii la sărbătoarea lui Janus. La perși, egipteni, greci și gali oul era emblemă universului, operă divinității supreme. La creștini se credea că el îl reprezintă pe Creator, care creează tot și conține în sine totul. La români este nelipsit în ultimele zile ale Postului Mare, fiind consumat de Paste, după ce este sfințit și toată familia ciocnește
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92409_a_93701]
-
părtaș la marea bucurie a Învierii. Or, aici, în provincia istorică, arhetipul sărbătorii pascale este reactualizat și individualizat, păstrat cu sacralitate, dovadă a unei trăiri fidele a tradițiilor și datinilor străbune. La o sinceră reculegere, la o cuminicare sufletească cu divinitatea, ne-am reunit în oaza credinței, în Miercurea Mare din Săptămâna Patimilor, la Consulatul General al României la Cernăuți, gazdă a 3 expoziții pascale. Mai bine zis, ne-a adunat la altarul spiritualității la un eveniment emoționat, dedicat sărbătorilor pascale
LA CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI LA CERNĂUŢI – UNIŢI ÎN PUTEREA CREDINŢEI [Corola-blog/BlogPost/92411_a_93703]
-
recomandare monahală, îl sfătuia pe starețul Sarovului: „Fii ca o mamă pentru călugării tăi” - Găsim relatat tot în lucrarea lui Olivier Clement. Părintele Andrei Scrima, în lucrarea sa „Despre Isihasm”, citându-l pe Sfântul Ioan Cassian, susține că „pot contempla divinitatea numai aceea care, cu ochi foarte puri, se înalță deasupra acțiunilor și gândurilor joase și pământești, se retrag și urcă împreună cu El (cu Iisus Hristos) pe acel munte înalt al singurătății, acolo unde Iisus Hristos, desfăcând sufletele din tumultul pasiunilor
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
creștină, dintre cele ale Mântuitorului, deși nu este tot atât de veche că Pastile sau Rusaliile, a căror origine stă în legătură cu sărbătorile iudaice corespunzătoare. a) În mentalitatea creștină primitivă, moștenita de la lumea veche, accentul se punea pe ziua morții și a învierii divinităților adorate, iar nu pe ziua nașterii lor. De aceea, cultul Mântuitorului în Biserică primară era concentrat mai tot în jurul morții și al învierii Sale. Calendarele creștine păstrează de asemenea în amintirea posterității, nu datele nașterii mucenicilor și ale Sfinților, ci
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92994_a_94286]
-
un capitol la altul, fiind uneori în proză, alteori în versuri. Sunt alternate fragmentele sacadate, repetitive, cu altele în stil epic, de respirație largă. Subiectele variază, mergând de la chestiuni de etică și legalitate, până la elemente științifice din cosmologie, despre natura divinității sau aspectele psihologice ale ființei umane. Limba Coranului este araba clasică, antică. Din acest motiv, inițiații consideră că pentru a-l înțelege corect trebuie citit în limba în care s-a revelat. Deși principiul ”crede și nu cerceta” se aplică
Islam: cinci stâlpi și ultima înfățișare [Corola-blog/BlogPost/93079_a_94371]