8,849 matches
-
mare greutate. Reproducem aici, după Mercer (1956: 13), necesitățile sociale așa cum apar ele la David Kinsley (Human Society, The Macmillan Company, New York, 1949, p.30: I) Menținerea populației: a) asigurarea hranei; b) protecția împotriva vătămărilor; c) producerea noilor organisme. II) Diviziunea funcțiilor în rândul populației III) Solidaritatea grupului: a) motivarea contactului între membri; b) motivarea toleranței reciproce și a rezistenței față de străini; c) perpetuarea sistemului social. Pentru Cioran (1990: 119-120): "În locul comunității organice, cristalizate substanțial, pe care ne-o oferă existența
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Societățile rurale au o bază comunitară Asociație. Societățile urbane au o natură asociativă Relații pe bază de roluri multiple Relații pe bază de roluri fragmentate Populație puțin numeroasă Populație numeroasă Conflicte intra-rol Conflicte inter-roluri Economie simplă Economie diversă Slabă diviziune a muncii Specializare și diferențiere extreme Solidaritate mecanică Solidaritate organică Complexitate. Viață guvernată de legături interindividuale Complicație Statusuri prescrise Statusuri dobândite Societate de status Societate contractuală Statusuri totale Statusuri parțiale Rural Urban Educație dependentă de status Status dependent de educație
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de educație Acceptare ridicată a rolurilor Distanțare fără rol Textură relațională densă Textură relațională slabă Putere bazată pe valori locale Putere bazată pe valori cosmopolite Textură de roluri de slabă densitate Textură de roluri de mare densitate Clasele sociale o diviziune printre altele Clasele sociale diviziune dominantă Funcții latente Funcții manifeste Relații de conjuncție și disjuncție Grupuri de segregare și conflict Organizare pe baza unanimității Organizare pe baza sistemului de vot Conflict și răscoală Clivaje și revoluție Viață socială orientată regional
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
rolurilor Distanțare fără rol Textură relațională densă Textură relațională slabă Putere bazată pe valori locale Putere bazată pe valori cosmopolite Textură de roluri de slabă densitate Textură de roluri de mare densitate Clasele sociale o diviziune printre altele Clasele sociale diviziune dominantă Funcții latente Funcții manifeste Relații de conjuncție și disjuncție Grupuri de segregare și conflict Organizare pe baza unanimității Organizare pe baza sistemului de vot Conflict și răscoală Clivaje și revoluție Viață socială orientată regional Viață socială centrată pe ocupație
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
care creează o uniformitate ce nu poate fi contracarată de dezvoltarea comunităților specializate. Evidența ne conduce la o generalizare mai mare: comunitățile americane tind din ce în ce mai mult, pe măsură ce timpul trece, să își păstreze coerența prin recunoașterea interrelațiilor funcționale, a specializării, a diviziunii muncii și a diferențierii între indivizi, în timp ce legăturile comunitare ce țin de sentiment, tradiție și mit sunt încet uitate sau îndepărtate. Este prea devreme pentru a ști dacă noi mituri sunt create pentru a le înlocui pe cele vechi" (Mercer
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mod uniform pretutindeni. Reglementările privind comunitățile rurale aveau la bază principiul conform căruia comunitatea locală este un mecanism al administrației care poate fi construit după voie și care trebuie instituit într-o manieră cât mai simetrică cu putință prin intermediul unei diviziuni geografice generale a teritoriului statului. Prerogativele legate de taxe, administrație, instituții, de care se bucurau au fost asumate de alte structuri. O lovitură puternică din punctul de vedere al comunităților a fost îndepărtarea monopolului comunității în sensul identificării celor ce
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dat constituirii eu-lui" (Dagger, 1997: 40). De aceea, cel puțin aparent, nu există autonomie fără comunitate. Manierele în care oamenii reușesc să conviețuiască sunt de asemenea legate direct de libertate, respectiv autonomie. Plecând de la întrebarea: care este adevărata funcție a diviziunii muncii?, Durkheim consideră că nu este creșterea productivității, ci conturarea condițiilor necesare apariției unui nou tip de solidaritate absolut necesar pentru menținerea coeziunii grupurilor în momentul în care condițiile morfologice ale acestora (populație, densitate etc.) s-au modificat prin creștere
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
astfel de solidaritate era eficace în asigurarea coeziunii. Când însă numărul membrilor crește semnificativ, coeziunea nu mai poate fi asigurată de solidaritatea mecanică. Era nevoie de un nou tip de solidaritate. Acesta a fost făcut posibil de apariția și dezvoltarea diviziunii muncii. Indivizii nu mai sunt solidari pentru că sunt asemănători, ci pentru că sunt diferiți. Fiecare are nevoie de ceea ce produc ceilalți, după cum și ceilalți au nevoie de ceea ce produc eu. Tehnologia și eliberarea individualității fac posibilă articularea organică a indivizilor liberi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
produc ceilalți, după cum și ceilalți au nevoie de ceea ce produc eu. Tehnologia și eliberarea individualității fac posibilă articularea organică a indivizilor liberi îndeplinind diferite funcții, dar uniți de complementaritatea rolurilor lor. Eterogenitatea și individualismul vor înlocui omogenitatea și comunalismul, iar diviziunea muncii va oferi tot ce este necesar pentru unitate și ordine. Că așa stau lucrurile o demonstrează Durkheim, făcând apel la dinamica în timp a pedepselor pentru varii acte prohibite. La un capăt al spectrului întâlnim pentru orice act prohibit
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
varii acte prohibite. La un capăt al spectrului întâlnim pentru orice act prohibit o singură pedeapsă eliminarea fizică, care nu afecta mult grupul odată ce toți cei ce rămâneau continuau să facă cu toții aceleași lucruri ca și mai înainte. Dar pe măsură ce diviziunea mucii se accentuează, se observă cum se ajunge astăzi la tendința ca nicio pedeapsă să nu fie mai mare sau mai mică decât trebuie, funcție de actul prohibit, ideea dreptului restitutiv prevalând asupra celui represiv anterior dominant. Aceasta deoarece grupul nu
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
putere din Evul Mediu. "Orașele nu erau comunități autarhice și de aceea trebuie înfățișate în integralitatea lor împreună cu legăturile ce le asigurau supraviețuirea și expansiunea" (Hohenberg, Lees, 1995: 21). În Evul Mediu orășelele s-au dezvoltat în jurul unei străzi principale. Diviziunile sociale erau reflectate mai degrabă de accesul la strada principală, decât de rezidența în centru sau la periferie. De asemenea, este o variantă simplificatoare să considerăm că orașele atunci aveau un singur centru. "Multe orașe central europene de exemplu Praga
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
Acesta din urmă vede un segment social, o comunitate independentă de toate celelalte, bazată pe o solidaritate organică și care este caracterizată de sacru. Contrastant cu segmentul social este organul social, o comunitate dependentă de alte comunități și de propria diviziune a muncii, bazată pe solidaritate organică și caracterizată de secularitate. Așa cum Tönnies vede istoria civilizației ca extinderea gesellschaft în detrimentul gemeinschaft, Durkheim vede extensia organului social în detrimentul segmentului social. În lucrarea lui Tönnies se observă c( o comunitate s-ar baza
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
în societățile racordate puternic (fie și doar parțial) la valorile occidentale. Astfel, savantul german privea familia în accepțiunea lărgită a acesteia, incluzând chiar și servitorii, în anumite condiții nu chiar dificil de satisfăcut în epocă. Prin urmare, poate numărul și diviziunea funcțiilor, complexitatea relațiilor îl făcea să o vadă ca pe comunitate. Nu credem că familia contemporană ar mai fi privit-o la fel. Astfel, "Studiul familiei este studiul comunității însăși, la fel cum studiul celulei organice este studiul vieții" (Tönnies
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
socială, fie ca forme ce se succed inevitabil și total în istorie. Sau, poate, ele reușesc să fie opuse, dar să supraviețuiască împreună. Ei bine, confuzia este dată doar de interpretare, deoarece Tönnies face clar distincția dintre ele, dar introducând diviziuni temporale fără granițe identificabile. Astfel, având în vedere ceea ce numește "marile dezvoltări culturale", arată că în acestea se disting două ere, cea a societății urmând celei a comunității. Dar în era comunității se disting mai multe epoci, etape, care ne
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( o serie de gospodării individuale ale clăcașilor din zonă, care lucrau păm(ntul conform obiceiului timpului plătind o dijmă ș( efectu(nd zilele de clacă. Nu mai puțin relevantă este ș( modalitatea (n care se desfășurau activitățile. Promovarea unei diviziuni accentuate a muncii ar fi avut avantajele eficienței, dar ar fi facilitat constituirea unei ierarhii funcție de specificul activității depuse, ceea ce era (n contradicție cu spiritul egalitarist ce stătea la baza proiectului. Mai mult, cel care (ndeplinește o aceeași acțiune pe
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ndelungată de timp, resimte acea activitate ca pe o corvoadă, iar (n spiritul fourierist munca trebuia să devină o plăcere. Soluția aleasă a fost aceea a pregătirii mai multor indivizi pentru efectuarea unui set de activități. Astfel, efectele benefice ale diviziunii muncii erau păstrate (ncerc(ndu-se contracararea celor nedorite generate de prestarea unei singure activități pe perioade (ndelungate. Contribuția fiecăruia era fie de natură financiară, fie era reprezentată de munca prestată (investindu-se forța de muncă ș( aptitudinile), fie o combinație
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
consecință naturală a celei precedente, care nu putea fi dec(t capitalistă. Capitalismul ar produce prin (nsăși funcționarea sa condițiile apariției socialismului. Extinderea marelui capital conducea la (ndeplinirea uneia dintre cele două condiții pentru instaurarea socialismului: agregarea proprietății ș( dezvoltarea diviziunii muncii, atrăg(nd tot mai mulți indivizi. După această etapă, schimbarea formei de proprietate ar fi (ncheiat procesul trecerii de la capitalism la socialism, "...expropriind pe expropriatori ș( declar(nd capitalul proprietate colectivă a națiunii" (Dobrogeanu Gherea, 1978: 32 vol. 5
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
apud. Ornea, 1982: 291). Str(nsa legătură dintre țara noastră ((n general țările (napoiate) ș( țările capitaliste dezvoltate nu era dată doar de necesitatea (conform legii lui Gherea) dezvoltării ei (n dependență de ele, ci ș( de apariția procesului de diviziune a muncii nu doar (ntre indivizi, ci ș( (ntre popoare. Astfel, nu doar ei ne erau utili nouă (n procesul de evoluție, c( ș( noi lor ca parte a lanțului diviziunii activităților. Intrarea Rom(niei (n noua etapă de dezvoltare
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
dependență de ele, ci ș( de apariția procesului de diviziune a muncii nu doar (ntre indivizi, ci ș( (ntre popoare. Astfel, nu doar ei ne erau utili nouă (n procesul de evoluție, c( ș( noi lor ca parte a lanțului diviziunii activităților. Intrarea Rom(niei (n noua etapă de dezvoltare s-a făcut foarte rapid față de statele (n care a apărut organic. Doar că (n acele state, dezvolt(ndu-se producția, apare nevoia, pe de o parte, de piețe de desfacere ș
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ș( (mpotriva așanumitei descentralizări la care făceau referire cei ce subliniau faptul că utilizarea pe scară largă a energiei electrice va deschide calea descentralizării. Producția (n devălmășie era calea prefigurată de Gherea pe linia socialismului științific. Dacă (n privința promovării diviziunii muncii se situează pe aceeași poziție cu adversarii săi, ei nu mai ajung la același numitor c(nd este vorba de forma de proprietate. Problema re(ntregirii neamului face să găsim iarăși o dimensiune a actualității temelor ș( problemelor abordate
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de acțiunea factorului uman. Defrișările, poluarea pot antrena schimbări la nivel social. Procesele demografice sunt și ele o sursă importantă a schimbării: creșteri sau scăderi ale populației, ale densității acesteia determină schimbări sociale sau culturale cum ar fi diferențiere socială, diviziune a muncii, stimularea inovațiilor, urbanizare. Particularizând discuția, unul din cele două sate analizate în cadrul studiului de caz, Ludoșul, trece prin transformări majore astăzi datorită scăderii și îmbătrânirii populației sale. Inovațiile tehnologice sunt considerate o altă sursă importantă de schimbare socială
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
clasici abordează problematica comunității mai ales în maniera opozițiilor polare: ceea ce realizează Tönnies este continuat apoi de Max Weber, Karl Marx, Emil Durkheim, și mai târziu Robert Redfield, care deși au accentuat alte aspecte esențiale ale realității sociale (precum autoritatea, diviziunea muncii sau modurile de producție), au surprins prin acestea esența vieții comunitare. Printre teoreticienii clasici ce abordează problema în manieră tipologică, la F. Tönnies termenul de comunitate primește una din cele mai fine analize sociologice. Astfel comunitatea presupune relații stabile
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
comunitate; * valorile și normele sunt interiorizate și mai puțin exprimate; * sentiment puternic de ingroup. În timp ce Weber se referă în principal la tipul de autoritate pentru a esențializa realitatea socială și a o încadra într-o tipologie, Durkheim este atras de diviziunea muncii, diferențiind între solidaritatea organică și cea mecanică. În aceeași manieră tipologică, Marx vede diferența între societatea premodernă și cea modernă bazându-se pe opoziția între feudalism -capitalism și cea între țărănime-nobilime și proletariat-burghezie. Mai apropiat de actualitate, Robert Redfield
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
plasate în planul economic integrarea piețelor, apariția economiei fără greutate (Giddens) adică economia științei, dezvoltarea corporațiilor multinaționale și transnaționale și apariția unei interconexiuni la nivel mondial între piețe de muncă, capital, producție de bunuri materiale. Mai este amintită și o diviziune globală a muncii, în care țările mai sărace oferă forță de muncă ieftină țărilor bogate, ce monopolizează cercetarea și dezvoltarea tehnologiei (Stryker, 1998). Castells (1996, apud Guillen, 2001) spune că economia globală este o economie capabilă să funcționeze unitar, în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
una tradițională, membrii familiei având alocate rolurile obișnuite soția ocupându-se preponderent cu treburile din interiorul casei, iar soțul cu cele din exterior. De asemenea se poate observa că aceste roluri nu diferă de la o comunitate la cealaltă. Există o diviziune de gen a muncii (Marinescu, 2002: 28) femeile și bărbații având roluri bine delimitate, precise. 6. CONCLUZII Capitolul debutează cu argumentarea necesității de a discuta despre proprietate funciară într-o lucrare legată de schimbare socială și identitate în rural, urmată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]