80,209 matches
-
Cosmin Ciotloș Fapt mai puțin observat de critica literară, Țiganiada nu a trecut încă pe sub ochii unui cititor împătimit. Pasionat, vreau să zic, de poemationul lui Budai-Deleanu așa cum doamnele secolului al XIX-lea erau pasionate de romanele lui Balzac. S-au făcut îndeobște referiri la absența cititorului-model, care ar satisface latura de precizie a lecturii, dar a fost ignorată necesitatea unui atașament al lectorului față de text. Epopeea lui Budai-Deleanu
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
fugind de tot atîtea secrete pare sortită, dintru început, unei bune cariere romanești. Fără chelăresele cam excentrice și indiscrete, controlînd, o viață, șiruri de odăi, ne putem întreba ce-ar fi fost, măcar în parte, scrierile "masive" de secol XIX. Doamna cu veleități de vrăjitoare a trecut (pe mătură) pragul dintre veacuri, ajungînd figură de "povești" semi-halucinante, în care absurdul își dă mîna cu cea mai mișcătoare poezie. Delicate poeme în proză, cărțile interbelice ale lui Bonciu sau Fântâneru fac din
Roman de mistere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11812_a_13137]
-
dat înapoi țăranilor, despre Răzvan Theodorescu și ce a făcut el cu Televiziunea, despre mineriade", relatează Ileana Mălăncioiu. "Emisiunea trebuia să fie înregistrată în ziua în care a avut loc mineriada din februarie, fiind amânată din acest motiv. în emisiune, doamna Ileana Mălăncioiu a făcut referire și la aceste evenimente, la mineri", își amintește Vartan Arachelian de emisiunea Cuvântul care zidește. în afara raportului informativ, emisiunea a avut drept consecință o serie de telefoane de amenințare primite acasă de poetă: Cred că
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
ale ideologilor din zona "cultural studies" e să pervertească sensurile cuvintelor, așa cum viermele pervertește fructul în care intră și nu-l abandonează până nu-l aduce la stadiul de putregai. În străfunduri, am o irepresibilă compasiune față de acești domni și doamne, care s-ar vrea centrali în România, după ce sunt atât de nesemnificativi în America sau Canada, unde s-au pripășit pe la universități cam de faima celor de la Muscel sau Slobozia. Vai de sufletul lor cotropit de nostalgii, vai de singurătatea
Oierii minții by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11805_a_13130]
-
și încordare. Expozițiile Brâncuși de la Londra și NewYork au fixat, fără îndoială, o dată importantă în istoria artei moderne și au apropiat, dacă asta are vreo importanță, consensul critic dorit. Probabil că polemicile nu vor dispărea cu totul fiindcă, așa cum scrie doamna Gimenez, "opera lui pare a rămâne în suspensie, pe punctul de a-și lua zborul". Este ipostaza artistică românească cea mai înaltă din patrimoniul mondial de valori.
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
Cristian Teodorescu Am dat un telefon la radioul public să aflu ce salariu are președintele acestei instituții, Dragoș Șeuleanu. E confidențial, mi s-a spus. Am încercat pe mai multe canale, toate oficiale. Același răspuns, iar o doamnă mai temperamentală m-a repezit, că nu știu atîta lucru ca ziarist. În radioul public salariile sunt confidențiale. Dau un telefon și la TVR. La fel. Așa se prevede în regulamentele celor două instituții. Dar de cînd au devenit ele
Confidențialitate pe bani publici by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11828_a_13153]
-
pentru istoria muzicii, a dansului și a picturii secolului nostru"(p. 73); "sentimentele sale fură din nou consternate" (p. 95); "vasta spiritualitate care popula peninsula indiană" (p. 110); referitor la rivalitatea soțiilor lui Sukarno - "în escalada pentru a ajunge Prima Doamnă se distingeau zeluri abrupte" (p. 116); "seninătatea lui se strângea de durere" și " Nu găsea animozitatea necesară care să-l readucă la normalitatea simpatiei" (p. 123); "prin capul său trecu pesimismul" (p. 128). Și ne oprim aici pentru a nu
Din istoria dansului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/11822_a_13147]
-
Șeicaru, care "avea forță, era bună, era mărinimoasă, era veselă și nu-i era frică de nimeni afară de Dumnezeu. O energie uimitoare îi armoniza făptura, fără să introducă în feminitate notele de șarjă, zvîcnetul ascunzișurilor sau consecvența rigidă proprii unor Doamna Chiajna, Vitoria Lipan ori Lady Macbeth". Detaliu relevant, "era prietena multor anonimi nenorociți", neezitînd a sări "în ajutor tuturor", fiecare fiind "cel dintîi și nimeni cel din urmă". Un alt semianonim introdus în paginile samaritene de care ne ocupăm este
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
trivializează regulamentele sportive", atunci când ratează un gol sau când dau cu mingea în tribună. Ne aflăm la un pas de a interzice și filmele, spectacolele de teatru, concertele și, în general, orice, pentru că dacă-i privim pe respectivii domni și doamne aflați / aflate la muncă "trivializăm" prin privirea noastră lucruri poate importante în domeniul metafizicului. Mi s-a întâmplat în urmă cu câtva timp să călătoresc cu un prieten, de la Timișoara la Arad, cu mașina. Era o zi superbă, călduroasă, luminosă
Site-uri pe centură by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11830_a_13155]
-
nu cumva chiar a căpiat-o. Acest fenomen s-ar datora î după cum a reieșit dintr-o intervenție televizată a unui analist genetician î anticorpilor produși de existența noastră îngrămădită austero-procustian în guvernamentalul coș zilnic... în context, și aparent, stimate doamne și vecine, fără să fiu emfatic (dar era!, vă spun sigur), chestiunea scapă de sub rigorile unei logici normale. Deși, miciurinistic vorbind, trebuie să aflați că gena a fost altoită pe arbustul mangrovic al economiei noastre de piață de unde a rezultat
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
revistei clujene îSteauaî să constate, pare-mi-se cu o oarecare părere de rău: î...redactori vechi sau noi, am mizat de această dată nu pe poezie, aflată într-o retragere generală (subl. DH) (Rom.lit.10/2004, pag.15 Doamnelor, acest adevăr este de trei ori evident! Pentru că, ar fi culmea-culmilor ca, în plină epocă talkșoiană*) de creștere a densității moderatorilor și analiștilor pe metrul pătrat mioritic, a manelismului valoros și a folclorului autentic agonizând, să ne prosternăm în fața îcorolei
Româncele nu mai nasc poeți... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12897_a_14222]
-
unor senatori (...) V-aș ruga să fiți de acord și să aveți această amabilitate s-o amânați" (14.04). Accente mai subiective, chiar patetice, apar în apelurile la tăcere, însoțite chiar de promisiuni: "Vă rog! Stimați colegi, vă rog frumos!"; "Doamna senator, vă dau cuvântul... Vă rog eu foarte mult. Vă ascultăm, domnule senator" (29.09). În finalul intervențiilor, invariabil, are loc schimbul de formule: "Vă mulțumesc" / "Și eu vă mulțumesc". În texte domină, cum spuneam mai sus, stilul administrativ-birocratic, ilustrat
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
în mâna Guvernului și te sancționează de nu te vezi" (Senat, 28.08. 2003). Pasajul de mai jos cuprinde mai mulți indici siguri de autenticitate orală: conectori populari, demonstrativul ăștia, înlocuirea dativului prin construcția prepozițională cu la, expresii familiare: "Păi, doamnă președinte, oamenii ăștia amărâți, în două bâte, sau cu căruciorul, la ăștia numai de transportul pe CFR nu le arde! Aștia nu se duc toată ziua, bună ziua, bat de-a latul țara numai și numai ca să folosească mijloacele de transport
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
a aborda formula teatrului, Teodor Mazilu a publicat câteva volume de schițe și nuvele (O plimbare cu barca - 1964, Vara pe verandă 1966, Pălăria de pe noptieră 1972, Înmormântare pe teren accidentat 1973, Iubiri contemporane 1975, Elegie la pomana porcului 1976, Doamna Voltaire 1979 sau Pelerinaj la ruinele unei vechi pasiuni 1980) și romane (Bariere, Aceste zile și aceste nopți, O singură noapte eternă și prima parte din Într-o casă străină, al cărui volum secund este încă nepublicat). Singurătatea și diavolul
Demonii dragostei by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/12902_a_14227]
-
tânăr căpitan pe nume Ion Antonescu.... Cum ? De ce ? Poate prin ceea ce voi spune în continuare, se va înțelege situația aceasta în aparență ciudată... Pentru că de fapt și de fapt, armata a doua română era condusă de... prea frumoasa, de fermecătoarea ... doamnă Prezan... Iar aceasta ne fiind alta decât...iubita căpitanului, pe atunci, Ion Antonescu... Pe doamna Prezan, naratorul nu a văzut-o niciodată, decât în poze sau a auzit vorbindu-se despre ea... Era singura femeie din România de care regina
Gelozia reginei și bătaia în armată (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12907_a_14232]
-
se va înțelege situația aceasta în aparență ciudată... Pentru că de fapt și de fapt, armata a doua română era condusă de... prea frumoasa, de fermecătoarea ... doamnă Prezan... Iar aceasta ne fiind alta decât...iubita căpitanului, pe atunci, Ion Antonescu... Pe doamna Prezan, naratorul nu a văzut-o niciodată, decât în poze sau a auzit vorbindu-se despre ea... Era singura femeie din România de care regina Maria a fost geloasă foc. Regina, care încuraja atât de mult incartadele lui Ferdinand, ...vezi
Gelozia reginei și bătaia în armată (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12907_a_14232]
-
-i fi călăuza în aventură ce ne-a schimbat cursul vieții, s-a desăvârșit acum, în chip poate firesc prin aceste cuvinte pe care acum le putem schimba prin intermediul tehnologiei. Aceste rânduri scrise de un distins un om de cultură doamna Eliza Ghinea din Toronto, miau parvenit ? prin intermediul tehnologiei ? acum câteva zile. Ce poate fi mai încântător și încurajator pentru un scriitor decât să primească un astfel de comentariu ? A trecut o duzină de ani de la publicarea cărții cu pricina. Încurajat
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
nu rămâne în domeniul teoriei pure, am să dau n exemplu care ilustrează perfect cerințele formulate de dl Cosmâncă privind viitorul României și tipul de român visat de pesedei. Zilele trecute, la invitația unor prieteni bucureșteni, un domn și o doamnă, am luat prânzul la un restaurant șic de pe Căderea Bastiliei. O zonă plină de farmec, ce amintește, în ciuda aglomerației infernale, a prafului și a zgomotului de sfârșit de lume, vechiul, idilicul București. Am găsit cu greu un loc de parcare
Bastilia cade în fiecare zi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12899_a_14224]
-
cutreierase tînărul Opujiș, de copil, împreună cu taică-său, apoi de unul singur, ca ofițer în cavaleria franceză, Europa de la Triest și Veneția către Dunăre, la Wagram și Leipzig, crescînd în bivuacele francezilor și făcînd un război tot la zece ani. Doamna Paraskeva Opujiș, mama lui, îi trimetea zadarnic "prăjituri cu nuci triste". Tînărul Sofronije fusese un diavol, nu un copil. La un ochi aducea cu bunică-sa după mamă, care întîi de toate era grecoaică, iar la celălalt ochi cu taică
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
avut dreptate... Nae Ionescu prăpădindu-se în niște condiții mai mult decât suspecte... Domnul Weber, reprezentant oficial al Reichului la București, cu reședința tot la Athenee Palace, declara în gura mare că Nae Ionescu a fost otrăvit. De către una din doamnele înalte cu care trăia. Balzacian fervent, marele filosof călărea numai doamne venerabile, o Maruca Cantacuzino, o Cela Lahovary etc. etc.
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12929_a_14254]
-
decât suspecte... Domnul Weber, reprezentant oficial al Reichului la București, cu reședința tot la Athenee Palace, declara în gura mare că Nae Ionescu a fost otrăvit. De către una din doamnele înalte cu care trăia. Balzacian fervent, marele filosof călărea numai doamne venerabile, o Maruca Cantacuzino, o Cela Lahovary etc. etc.
Addenda la Troica amintirilor de Gh. Jurgea Negrilești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12929_a_14254]
-
O astfel de percepție a realului chiar și prezent, dacă nu i s-ar atribui, cum este cunoscut, presocraticului Protagoras, am putea-o considera de-a dreptul donquijotescă. Emoționantă și rizibilă în același timp. O carte precum aceea dedicată de doamna Mariana Băluță-Skultéty* primei poezii elegiace grecești (și europene totodată) are darul de a te scoate, cititor avizat, nu din timp, ci din haosul lui. Pentru grecii din vechime, ca pulsație palpabilă a trecerii, a scurgerii totale (panta rhei, „totul curge
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
cauze și efecte - cele mai multe, de o parte și de cealaltă, nedepistate și invizibile, fără legătură logică între ele și aleatorii - spre un orizont cultural dominat de armonii preponderent solare, cum se învederează, și azi, fenomenalul spectru al liricii vechi grecești, doamna Băluță-Skultéty ne propune nu o nostalgică reîntoarcere la originile poeziei europene și, implicit, la rădăcinile ei, ci identificarea actualității umane a experienței poetice antice, aceasta din urmă departe de a se confunda cu un obiect de muzeu. Mesajul întregii cărți
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
răspuns - uman, simplu, nepretențios - la persistentele și niciodată sațiatele întrebări ale filosofiei contemporane ei. Dar prima vârstă a elegiei grecești apare mai mult decât o colecție de întrebări și răspunsuri alternative, pe același teren, căutării filosofice. Ea este artă. Greacă. Doamna Băluță-Skultéty a știut să deschidă, pentru inițiați ca și pentru începători, secretele compoziționale ale tehnicii muzicale elegiace. Să arate, concret și palpabil, ce rafinate îmbinări de sunete și timbre, silabe și cuvinte, durate și pauze, secvențe frastice și lanțuri metrice
Lira greacă by Liviu Franga () [Corola-journal/Journalistic/12941_a_14266]
-
importante sărbători a creștinătății, Surprizele... Învierii Cu riscul de a fi trecut fără prea multe menajamente în categoria misoginilor și cu bucuria sinceră că acest fapt se va transforma în privilegiul de a dovedi contrariul, nu m-am putut abține, doamnelor și domnilor, și am păcătuit din nou, chiar în seara minunată a Sîmbetei mari. În vreme ce ucenicii plîngeau risipiți și înspăimîntați, în timp ce sfintele femei boceau îndurerate și-și sfîșiau amarnic veșmintele cernite, taman pe la ceasurile în care soldații romani picoteau lîngă
Imagini și ipocrizii de Paști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12937_a_14262]