14,928 matches
-
și Duhul Sfânt sunt două creaturi, „dar există din veci”. Cu ele începe creația „spiritelor inferioare”, care, „în realitate, nu sunt create la fel, dar sunt emanații ale ființei divine”. Ar fi vorba, în realitate, despre un panteism deghizat în doctrină creștină. De altfel, Origen este un „pesimist”; doctrina sa despre eterna reîntoarcere nu-i decât o variantă a gândirii mitologice grecești, impregnată de deznădejde. Conform acestei concepții, lumea nu-și va găsi niciodată odihna și mântuirea; ciclurile se succed unul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
din veci”. Cu ele începe creația „spiritelor inferioare”, care, „în realitate, nu sunt create la fel, dar sunt emanații ale ființei divine”. Ar fi vorba, în realitate, despre un panteism deghizat în doctrină creștină. De altfel, Origen este un „pesimist”; doctrina sa despre eterna reîntoarcere nu-i decât o variantă a gândirii mitologice grecești, impregnată de deznădejde. Conform acestei concepții, lumea nu-și va găsi niciodată odihna și mântuirea; ciclurile se succed unul după altul, fără oprire și fără speranță. „Acestui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și adesea fără obiect împotriva catolicismului. Reactualizând polemica dintre Palamas și Varlaam Calabrezul, Stăniloae poartă propria bătălie împotriva „pseudo-Bisericii” de la Roma. Grigore Palamas, scrie el, a fost una dintre cele mai hulite figuri răsăritene din partea istoricilor catolici. Cauza este că doctrina lui a fost respinsă totdeauna de teologia catolică, fie pentru că aceasta era influențată de raționalismul scolastic simplificator, fie pentru că opoziția față de doctrina palamită, inaugurată de Varlaam poate cu prea puțină reflexiune, a întărit teologia catolică în atitudinea ei scolastică intelectualistă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Palamas, scrie el, a fost una dintre cele mai hulite figuri răsăritene din partea istoricilor catolici. Cauza este că doctrina lui a fost respinsă totdeauna de teologia catolică, fie pentru că aceasta era influențată de raționalismul scolastic simplificator, fie pentru că opoziția față de doctrina palamită, inaugurată de Varlaam poate cu prea puțină reflexiune, a întărit teologia catolică în atitudinea ei scolastică intelectualistă față de Palamas. Din această cauză, adversarii ulteriori ai lui Palamas dintre greci au fost mai întotdeauna catolicizanți sau catolicizați, pentru că teologia catolică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
225, Stăniloae reia subiectul în cadrul unei întinse polemici declanșate de Jugie în 1925, prin articolul său „Grégoire Palamas” din Dictionnaire de Théologie Catholique 226. Este vorba despre un articol foarte lung, extrem de bine informat, dar care nu lasă nici o șansă doctrinei palamite. Câteodată, tonul lui Jugie capătă accente pamfletare. Atunci când descrie isprăvile intelectuale ale favoriților săi, el nu-și poate camufla aroganța: „Cu sângele său rece imperturbabil și cu mână foarte sigură, Prochoros plimbă spada dialecticii aristotelice și tomiste pe rana
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
care vorbește despre lumina taborică increată (col. 1817)227. Cealaltă țintă a lui Stăniloae din Introducere este revista dominicană Istina, al cărei număr din 1974 a fost consacrat gândirii lui Palamas. Colaboratorii nu ezită acolo să critice anumite aspecte ale doctrinei sale, pornind de la o lectură atentă a lucrărilor și o reconstituire a contextului istoric. Stăniloae îl atacă pe Jean Philippe Houdret, care, în studiul său intitulat „Palamas et les Cappadociens”, scoate în evidență unele distorsiuni operate de Palamas tradiției patristice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Profet, Preot și Împărat -, dezvoltată în prima parte a celui de-al doilea volum al Dogmaticii. Louth remarcă pe bună dreptate că această schemă apare pentru întâia dată ca atare în Instituțiile lui Calvin și nu are nici o legătură cu doctrina Părinților. Această observație merită completată și nuanțată, deoarece în expunerea sa Stăniloae prezintă atributele lui Cristos pornind de la câteva texte din Noul Testament (Evrei 9,11; Apocalipsa 12,10; 11,15; Matei 28,18), sprijinindu-se pe mărturiile Părinților, dar nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Apocalipsa 12,10; 11,15; Matei 28,18), sprijinindu-se pe mărturiile Părinților, dar nu pentru ansamblul atributelor respective, ci pentru fiecare în parte. Al doilea anacronism pe care A. Louth îl descoperă în Teologia dogmatică ortodoxă se referă la doctrina celor șapte taine ale Bisericii. Această doctrină de origine occidentală apare târziu, în secolul al XII-lea, și nu are de-a face cu tradiția patristică. Ortodocșii au acceptat-o sub presiunea catolicilor, după Sinodul de la Lyon (1274), sub domnia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
18), sprijinindu-se pe mărturiile Părinților, dar nu pentru ansamblul atributelor respective, ci pentru fiecare în parte. Al doilea anacronism pe care A. Louth îl descoperă în Teologia dogmatică ortodoxă se referă la doctrina celor șapte taine ale Bisericii. Această doctrină de origine occidentală apare târziu, în secolul al XII-lea, și nu are de-a face cu tradiția patristică. Ortodocșii au acceptat-o sub presiunea catolicilor, după Sinodul de la Lyon (1274), sub domnia lui Mihail al VIII-lea Paleologul. Mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
secolul al XII-lea, și nu are de-a face cu tradiția patristică. Ortodocșii au acceptat-o sub presiunea catolicilor, după Sinodul de la Lyon (1274), sub domnia lui Mihail al VIII-lea Paleologul. Mai târziu, ei au găsit în această doctrină o armă de temut împotriva protestantismului. Stăniloae menține în cartea sa ordinea convențională a tainelor, încercând însă să găsească suport teoretic la Părinții Bisericii. Evident, recolta a fost destul de slabă, ca să nu spunem dezastruoasă 235. Rezumat și concluzii Încercând să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
spre viziunea beatifică (evidentă legătura cu volumul lui De Lubac). Concluzia: înapoi la sfântul Toma! Dacă am priceput bine aceste precizări, vor vedea fără dificultate de ce Biserica impune ca viitorii preoți să fie instruiți în disciplinele filozofice după metoda, după doctrina și principiile Doctorului Angelicus; experiența mai multor secole a învățat-o că metoda Aquinatului le depășește în mod categoric pe toate celelalte, fie pentru formarea studenților, fie pentru aprofundarea adevărurilor greu de pătruns. Drept consecință, „trublionii” de la Fourvière, în special
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
suprimându-i dreptul la pensia lui?... Nu tot ei îl trecuseră pe listele lor negre la categoria "dușmani ai regimului", pentru neînsemnatul motiv ca se întâmplase să posede câteva hectare de pământ în plus și nu aceiași inși inspirați de doctrina marxist-leninistă ar fi fost gata să-l arunce în închisoare, dacă s-ar fi revoltat sau dacă nu ar fi consimțit în cele din urmă să "doneze" pământul?... Se întâmplase un fapt care amintea nu întâmplător de ceea ce pățeau odinioară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
Eram atât de dezorientată... Nu știam ce pot să aștept de la orânduirea cea nouă, nu știam ce voi deveni eu și copilul meu. Seara cădeam moartă de oboseală, căci burghezia roșie a cărei sclavă devenisem învățase să comande și dacă doctrina lor spunea că exploatarea omului de către om nu este admisă, nu același lucru spunea și despre exploatarea femeii de către bolșevici. Singura mea bucurie, dar și enorma mea grijă era Minodora. Cât timp o voi mai putea ocroti ? Ce viitor puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
plus, veți constata că afirmațiile din textul lecției Melenkiy negr nu sunt conforme cu realitatea americană. Ele țin doar de politica de promovare a urii împotriva capitalismului, în timp ce noi vă provocăm la o întrecere pașnică pentru a demonstra care dintre doctrinele noastre este mai în măsură să orienteze societatea către bunăstare și pace. Chiar vă este cunoscut acel text al lecției Melenkiy negr? Desigur! L-am și citit într-un manual de citire pentru clasa a VI-a pe care mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
infamant al Statelor Unite), pe de altă parte, inițierea unor "războaie juste", menite a restabili echilibrul tulburat în chip "nedrept". George W. Bush ignoră, probabil, faptul că la originea neocruciadelor sale absurde din Afghanistan și din Irak stă strania și contestabila doctrină a lui justum bellum, expusă pe larg de Toma d'Aquino în Summa Theologiae și rafinată ulterior, printre alții, de Hugo Grotius, de Samuel Pufendorf și de Christian Wolff. Acest lucru, menit, în aparență, să acrediteze tendințele expansioniste ale Americii
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
lui Pitagora) atunci când îi sunt privite cât se poate de detașat metamorfozele. Unul dintre cei mai admirați nebuni din istorie, despre care un alt maniac (același care avea să-i îndemne pe universitarii germani, în a sa Rektoratsrede, să îmbrățișeze doctrina lui Hitler) scria că întrupează esența poeziei, se mira, într-o dezlânată, dar sfâșietor de frumoasă elegie, de rostul poeților în vremuri de restriște. A trăi cu perspectiva morții iminente și a-ți bate capul să însăilezi nebunii în metru
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
s-ar explica și discursul său de rămas-bun către soldați, pe care spera a-i convinge să inițieze o lovitură de stat (din fericire, militarii se mulțumeau să-l ironizeze pe orator). În scrierile sale, Mishima teoretizase și apărase o doctrină a extincției, pe care o numise "nihilism activ" și despre care declarase că exprimă scopul ultim al existenței: accederea la realitatea marelui vid. Inspirat, după propriile mărturisiri, de filosofia gânditorului chinez Wang-Yang-min, prozatorul nipon puncta cu emfază (repetând, inconștient probabil
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
a dat rezultatele scontate. Între paranteze fie spus, dacă vreunul dintre noi, în marea trecere, aude cuvinte în spaniolă, să nu se teamă; probabil că amicii noștri iberici au deschis deja sezonul de vânătoare caraibian. În lumea puțin atinsă de doctrina creștină, sinuciderea a fost percepută diferit, ca un act natural, rod al dorinței personale de a pune capăt unei vieți lipsite de perspectivă, de onoare sau de sens. Ca și lumea romană, preocupată preponderent de ideea de existență în acord
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
simplități dezarmante, ci și reperele unui modus vivendi exemplar, modulat și dictat de legi estetice, prelungite fin în ontologic și, de aici, în etic și chiar în soteriologic. Să nu uităm, așadar, că ritualul elaborat al ceremoniei ceaiului provine din doctrina complexă a budismului zen, al cărei comandament central vizează contemplarea naturii interioare și armonizarea acesteia din urmă cu esența universală: integrarea perfectă a antropicului în cosmos. Epura insolitei simbioze chanoyu-zen este surprinsă în întreaga ei splendoare de unul dintre cei
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cu ușurință cât de apropiate sunt ideile de "anarhie" (a simțurilor, ulterior transferată în planul social) și de "moarte". Punk-ul este expresia muzicală a unui rimbaldianism organic, refuzându-și însă coordonata vizionară pentru a îmbrățișa, aproape fără rezerve, o pernicioasă doctrină a extincției. Inițial, aceasta viza doar dereglarea puternică a vieții interioare, cu prelungiri în praxis, sperându-se astfel atingerea unei stări paroxistice, de catharsis ritmic. Treptat, mesajul și-a pierdut aproape orice semnificație psihologică, fiind propulsat în sfera socialului: adolescenții
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
despre culori? Mistica este un concept extrem de enigmatic pe care și teologii îl folosesc în mod arbitrar. În primul rând trebuie să îl definim: termenul, în sensul originar al cuvântului, derivă din gr. myein = a închide (gura). Misterele sunt secrete, doctrine și culte despre care nu se vorbește cu cei neinițiati. Mistica este astfel acea religiozitate care nu vorbește despre propriile secrete în prezența urechilor profane, pentru a căuta mântuirea în intimitatea proprie. Iar din partea celor care doresc să se apropie
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
stimez foarte mult, aveau deja o bună cunoaștere a înțelepciunii indiene. Trebuie totuși să fim atenți: chiar și experiența mistică nu este deloc orientată uniform și nediferențiat spre uniune. În India, ceea ce atrage numărul mare de adepți nu a fost doctrina unității totale a lui Dumnezeu cu lumea, a filozofiei mistice a lui Shankara (secolul IX d.C.), celebrul gânditor hinduist. Nici cea a totalei separări între Dumnezu și lume, dualismul lui Madhvacharya (secolul XIII), entuziastul adversar al lui Shankara. A fost
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a lui Dumnezeu cu lumea, a filozofiei mistice a lui Shankara (secolul IX d.C.), celebrul gânditor hinduist. Nici cea a totalei separări între Dumnezu și lume, dualismul lui Madhvacharya (secolul XIII), entuziastul adversar al lui Shankara. A fost mai curând doctrina unității diferențiate, cum o dezvoltă Ramanuja (secolul XII), la origine un adept al lui Shankara, și el gânditor mistic, un reformator care a întemeiat numeroase mănăstiri. Fiind creștin, nu cred nici într-o totală asimilare, nici într-o separare între
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
a determinat cultura, stilul de viață, concepția asupra lumii și de ale cărei diverse curente aparțin aproximativ patru cincimi din indieni. Dacă aș fi hindus, aș crede evident precum fac și mișcările de reformă indiene ale budismului și jainismului în doctrina antică a eternului ciclu al renașterilor ce marchează procesele naturii, a diverselor vârste ale lumii și ale vieții omului (prin reîncarnare). Aș crede că "atitudinea" mea morală (în sanscrită karma) dreaptă sau greșită în viețile mele precedente ar fi determinat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de patru milenii de lângă Gange. S-ar caracteriza mai curând prin figura extraordinară a indianului Siddharta Gautama, numit Buda, "trezitul", "iluminatul". Începând din secolul VII a.C., aceasta oferă omului o cale de spiritualizare, introspecție și de aprofundare a sinelui. Prin doctrina sa (dharma) acordă oamenilor răspunsul la patru întrebări originare, Cele Patru Adevăruri Nobile: ce este durerea?; cum ia naștere viața?; cum pot fi depășite aviditatea, "setea de viață", ura, iluzia?; cum poate fi atinsă atitudinea detașării ce permite învingerea poftei
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]