1,538 matches
-
La chute dans le temps, Mircea Eliade. Souvenirs, L’Art des surréalistes roumains, La Pensée interdite, Vintilă Horia, „Journal d’un paysan du Danube”, Libération de la pensée poétique? (considerații pe marginea a doua dialoguri publicate în „Contemporanul”, cu Ștefan Aug. Doinaș și N. Tertulian), Un Nouveau poète roumain (despre Marin Sorescu, „ultimul nostru mare poet național”), La Condition roumaine. Au colaborat sporadic la pagina literară Virgil Ierunca (Deux morts, un même exil. Lucian Blaga et Alexandre Busuioceanu, Le Cas Petru Dumitriu
NATION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288358_a_289687]
-
RL, 1980, 38; George Arion, „Suvenire”, FLC, 1980, 47; Mara Nicoară, „Suvenire”, CNT, 1981, 20; Mircea Iorgulescu, Observație și analiză, RL, 1982, 30; Elena Tacciu, Precizia amânată, ST, 1982, 11; Mara Nicoară, „Anonimul de-aproape”, F, 1983, 4; Ștefan Aug. Doinaș, Adevărul și jocul liric, RL, 1984, 2; Tania Radu, „Somnul”, RL, 1985, 15; Dan C. Mihăilescu, „Somnul”, VST, 1986, 10; Adriana Iliescu, „Soarele meu, inima mea”, RL, 1986, 19; Ștefan Aug. Doinaș, Soarele și purpura, RL, 1987, 6; Emil Manu
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
Anonimul de-aproape”, F, 1983, 4; Ștefan Aug. Doinaș, Adevărul și jocul liric, RL, 1984, 2; Tania Radu, „Somnul”, RL, 1985, 15; Dan C. Mihăilescu, „Somnul”, VST, 1986, 10; Adriana Iliescu, „Soarele meu, inima mea”, RL, 1986, 19; Ștefan Aug. Doinaș, Soarele și purpura, RL, 1987, 6; Emil Manu, „Soarele meu, inima mea”, CNT, 1987, 8; Ștefan Aug. Doinaș, Forța evenimentului și legea expresiei, RL, 1987, 20; Iuliu Dunca, Tentația diferențierii, O, 1987, 22; Laurențiu Ulici, În clipa de cumpănă, LCF
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
Somnul”, RL, 1985, 15; Dan C. Mihăilescu, „Somnul”, VST, 1986, 10; Adriana Iliescu, „Soarele meu, inima mea”, RL, 1986, 19; Ștefan Aug. Doinaș, Soarele și purpura, RL, 1987, 6; Emil Manu, „Soarele meu, inima mea”, CNT, 1987, 8; Ștefan Aug. Doinaș, Forța evenimentului și legea expresiei, RL, 1987, 20; Iuliu Dunca, Tentația diferențierii, O, 1987, 22; Laurențiu Ulici, În clipa de cumpănă, LCF, 1990, 23; Anton Horvath, „Exerciții de-a muri”, ST, 1993, 6; Liviu Grăsoiu, Sub semnul dragostei și-al
NEAGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288386_a_289715]
-
Max Bense, cu a sa estetică informațională, în Vitralii dezvoltă concepte (eonul estetic, entropia, opera deschisă) și le exemplifică divers cu lucrările lui Albrecht Dürer, cu imnurile orfice, cu Don Quijote, E. A. Poe, Baudelaire, Dostoievski, Unamuno, dar și cu Ștefan Aug. Doinaș ori cu Mircea Ivănescu. Un eseu, N. V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne (1996), confirmă sugestia lui Marian Papahagi privind un anumit spirit „gogolian” al personajelor lui P. Pe de altă parte, din studiul despre La Rochefoucauld se vede atenția acordată
PETRISOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288797_a_290126]
-
Pillat, Tinerețe ciudată. Moartea cotidiană. Jurnalul unui adolescent, pref.edit., București, 1984. Traduceri: Elena Văcărescu, Scrieri alese, București, 1975; Iulia Hasdeu, Versuri, proză, corespondență, București, 1976; Rose Tremain, Restaurația, București, 1997 (în colaborare cu Nicolae Săulescu). Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Lirica feminină, GL, 1967, 18; Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Pe marginea unei pagini de poezie, LCF, 1967, 22; Veronica Porumbacu, Surâsul copilăriei și misterul, GL, 1968, 22; Mihai Ungheanu, „Cei 13 și misterul”, LCF, 1968, 26; Nicolae Manolescu, Literatură pentru copii și
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
și Monica Pillat, „Paradox”, 1991, 2; Cosma, Romanul, II, 195-196; Barbu Cioculescu, Mitologie cotidiană, RL, 1999, 15; Liviu Grăsoiu, Un rol printre miliardele de roluri, VR, 1999, 8-9; Dan Stanca, Cultura ca sentiment profund, RMB, 2001, 3 540; Ștefan Aug. Doinaș, „Cultura ca interior”, „Curentul”, 2001, 14; Dicț. scriit. rom., III, 750-751; Popa, Ist. lit., II, 565-566; Barbu Cioculescu, Monica Pillat - Creație și meditație asupra creației, „Columna”, 2002, 2; Barbu Cioculescu, Luminile umbrei, „Vremea”, 2002, 7; Roxana Racaru, Drum și regăsire
PILLAT-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288816_a_290145]
-
redebutează în 1968 cu Întoarcerea în anotimp. În această carte, care ar fi trebuit să fie de maturitate, poetul se manifestă ca un june romantic, cu accente de baladist (poate sub aripa lui Radu Stanca sau a lui Ștefan Aug. Doinaș). Era, cum remarcă Nicolae Balotă, „un sentimental cu pudori”, acoperindu-se cu cuvinte („verbe-afecte”, precizează același critic). El ajunge să învăluie totul, mai ales meditația despre condiția umană, în straie neologice, dominate de o luciditate căutată. Renunțarea voită la lirism
NISTOR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288463_a_289792]
-
Negoițescu i-a izolat, urmărindu-i traiectoria lirică, o temă-pivot: eșecul. La Cercul Literar baladistul (Balada sinucigașului, Balada soțului înșelat, Pățania teologului cu arborele ș.a.) face figură aparte printre ceilalți heralzi ai genului, distingându-se prin „luciditatea ironic-amuzată” (Ștefan Aug. Doinaș). O. a tradus cu talent din literatura rusă, dar performanța sa în acest domeniu rămâne versiunea românească a poeziei lui Serghei Esenin. Ediția Ceaslovul satelor (1981; Premiul Uniunii Scriitorilor) este până astăzi cea mai cuprinzătoare selecție în românește din lirica
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
378-379; Regman, Cărți, 147-151; Balotă, Labirint, 318-341, passim; Negoițescu, Lampa, 51-62; Negoițescu, Engrame, 72-80; Manu, Eseu, 307-310; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 205-207; O nouă etapă în asimilarea lui Esenin: versiunea Ioanichie Olteanu, SXX, 1982, 1-3 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Grigurcu, Leonid Dimov, Elena Loghinovski); Steinhardt, Critică, 222-228; Ștefan Aug. Doinaș, Amintirea lui Ioanichie, RL, 1997, 14; Petru Poantă, Ioanichie Olteanu, baladistul, APF, 1997, 4; Aurel Rău, Ioanichie, ST, 1997, 4-6; Negoiță Irimie, Plecarea baladistului, TR, 1997, 28-29; Regman
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
Engrame, 72-80; Manu, Eseu, 307-310; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 205-207; O nouă etapă în asimilarea lui Esenin: versiunea Ioanichie Olteanu, SXX, 1982, 1-3 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Grigurcu, Leonid Dimov, Elena Loghinovski); Steinhardt, Critică, 222-228; Ștefan Aug. Doinaș, Amintirea lui Ioanichie, RL, 1997, 14; Petru Poantă, Ioanichie Olteanu, baladistul, APF, 1997, 4; Aurel Rău, Ioanichie, ST, 1997, 4-6; Negoiță Irimie, Plecarea baladistului, TR, 1997, 28-29; Regman, Dinspre Cercul Literar, 84-85; Micu, Istoria, 344; Dicț. scriit. rom., III, 524-526
OLTEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
Maria Rilke, poetul său preferat. A lăsat în manuscris transpunerea integralei operei poetice a lui Rilke și a lui Goethe (aici intrând și cea de-a treia versiune românească la Faust, după cele realizate de Lucian Blaga și Ștefan Aug. Doinaș), tălmăciri din lirica de expresie germană, de la romantici la expresioniști (Eduard Mörike, Conrad Ferdinand Meyer, Ricarda Huch, Hugo von Hofmannsthal, Richard Dehmel, Ernst Stadler, Else Lasker- Schüler, Oskar Loerke, Gottfried Benn) și din Paul Valéry. Traduceri: Georg Heym, Poezii, pref.
NEMES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288418_a_289747]
-
după tăcere. Scrisori către S. Damian, București, 1998; Primăvara elvețiană și alte proze, îngr. Ioan Milea, Pitești, 1999; Despre E. Lovinescu, îngr. Dan Damaschin, Pitești, 1999; Însemnările unui cosmopolit, îngr. Dan Damaschin, Pitești, 1999. Antologii: De la Dosoftei la Ștefan Augustin Doinaș, îngr. și pref. Cornel Regman, Cluj-Napoca, 1997. Traduceri: L. N. Tolstoi, Hagi-Murad, București, 1955 (în colaborare cu Mihail Calmâcu); M. Koțiubinski, Așa e scris în cartea vieții, București, 1955 (în colaborare cu V. Vasiliu); E.P. Kiriliuk, Taras Șevcenko, marele poet
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
și D. Năstase); Howard Fast, Tony și portița fermecată, București, 1956 (în colaborare cu Andrei Bantaș); Erich Auerbach, Mimesis, pref. Romul Munteanu, București, 1967; Georg Christoph Lichtenberg, Aforisme, București, 1970; Friedrich Hölderlin, Poezii, București, 1971 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș și Virgil Nemoianu). Repere bibliografice: Căprariu, Jurnal, 92-97; Felea, Reflexii, 160-165; Piru, Panorama, 145-146; Mincu, Critice, I, 174-177; Cesereanu, Ipostaze, 144-151; Manolescu, Poezia, 66-68, 229-235; Grigurcu, Teritoriu, 63-70; Piru, Varia, I, 285-289, II, 516-518; Doinaș, Poezie, 113-121; Raicu, Structuri, 204-208
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș și Virgil Nemoianu). Repere bibliografice: Căprariu, Jurnal, 92-97; Felea, Reflexii, 160-165; Piru, Panorama, 145-146; Mincu, Critice, I, 174-177; Cesereanu, Ipostaze, 144-151; Manolescu, Poezia, 66-68, 229-235; Grigurcu, Teritoriu, 63-70; Piru, Varia, I, 285-289, II, 516-518; Doinaș, Poezie, 113-121; Raicu, Structuri, 204-208; Grigurcu, Idei, 49-63; Tomuș, Răsfrângeri, 181-184; Drăgan, Reacții, 99-108; Nițescu, Repere, 139-157, 163-164; Ardeleanu, Opinii, 183-188; Barbu, O ist., 218-220; Laurențiu, Eseuri, 163-166; Ștefănescu, Preludiu, 264-268; Vlad, Lectura, 57-62; Ungheanu, Lecturi, 275-284; Ungureanu, Contextul, 160-164
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
sua fata libelli, F, 1992, 9; Matei Călinescu, Despre „Istoria literaturii române” de I. Negoițescu, „22”, 1992, 39; Virgil Nemoianu, I. Negoițescu și „Istoria literaturii române”, „22”, 1992, 48; Nicolae Florescu, „Istoria literaturii române”, JL, 1992, 15-22; Gheorghe Grigurcu-Ștefan Aug. Doinaș, Convorbire despre I. Negoițescu, RL, 1993, 4; Gheorghe Grigurcu, Componentele unei istorii literare, VR, 1993, 1; Cornel Ungureanu, Erotica magna, O, 1993, 5; Mircea Mihăieș, Magistrul fără ucenici, O, 1993, 5; Nicolae Balotă, Un condotier al literelor, RL, 1993, 6
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
Monica Lovinescu, La moartea lui Ion Negoițescu, VR, 1993, 2-3; Mihai Șora, Lecția lui Nego, VR, 1993, 2-3; Virgil Ierunca, Ion Negoițescu - un artist al conștiinței, VR, 1993, 2-3; Nicolae Balotă, Veghea lui I. Negoițescu, APF, 1993, 3-4; Ștefan Aug. Doinaș, Prezența lui Nego, APF, 1993, 3-4; Cornel Regman, O conștiință întemeietoare, APF, 1993, 3-4; Horia Stanca, Nego, APF, 1993, 3-4; Ștefan Borbély, Sensul culturii, APF, 1993, 3-4; Ion Vartic, O dată cu un mare critic moare încă o dată Eminescu, APF, 1993, 3-4
NEGOIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288404_a_289733]
-
revista « Nu» se declară o publicație liberă, care nu va accepta niciodată vreun compromis și nu va abdica de la adevărata datorie care este slujirea adevărului”. Din păcate, în afară unor gesturi de simpatie, cum este acela al lui Ștefan Aug. Doinaș, care le oferă în exclusivitate spre publicare poema Cronică șobolanilor, redactorii nu au reușit să atragă decât sporadic scriitori cunoscuți. E vorba de Ioan Alexandru, Dorin Tudoran și Teohar Mihadaș. Spre deosebire de aceștia, doar poetul Ion Mureșan s-a încumetat la
NU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288495_a_289824]
-
Teodorescu, „Drumețul incendiar”, „Meridian”, 1936, 10; Pericle Martinescu, „Drumețul incendiar”, SDM, 1936, 5; Paul Scorțescu, „Medium”, ORT, 1945, 8; Perpessicius, Opere, XI, 103-104; Vladimir Streinu, Suprarealismul - școală neliterară, „Semnalul”, 1946, 1280; Oarcăsu, Opinii, 98-103; Papu, Luminile, 75-80; Piru, Panorama, 128-131; Doinaș, Diogene, 72-78; Raicu, Structuri, 198-203; Andriescu, Disocieri, 95-103; Poantă, Modalități, 204-208; Cristea, Un an, 44-48; Petroveanu, Traiectorii, 119-126; Ciobanu, Critica, 46-52; Crohmălniceanu, Literatura, II, 433-440; Barbu, O ist., 45-49; Piru, Poezia, I, 171-175; Cristea, Domeniul, 85-87; Raicu, Critica, 177-184; Caraion
NAUM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
textele inclasabile ale lui Mircea Horia Simionescu. Fragmente din Simptome au fost traduse în revistele „Antaios”, „Kenyon Review”, „Exquisite Corpse”. De la începutul decadei a opta datează prima versiune a monografiei Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, finisată înainte de expatriere, dar publicată abia în 1994. Cartea este un studiu clasic de caz. Poetul Doinaș ilustrează exemplar productivitatea unei mișcări de conversiune în doi timpi. În chiar termenii criticului, ar fi vorba despre „transferul în estetic al unui
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
Review”, „Exquisite Corpse”. De la începutul decadei a opta datează prima versiune a monografiei Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, finisată înainte de expatriere, dar publicată abia în 1994. Cartea este un studiu clasic de caz. Poetul Doinaș ilustrează exemplar productivitatea unei mișcări de conversiune în doi timpi. În chiar termenii criticului, ar fi vorba despre „transferul în estetic al unui model social, al unei macroimagini sociale, iar apoi (ca după o binecuvântată scufundare în apele memoriei și
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
the Secondary. Literature, Progress and Reaction, Baltimore-Londra, 1989; ed. (O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune), tr. Livia Szász Câmpeanu, București, 1997; Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Timișoara, 1994; Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, București, 1994; Jocurile divinității. Gândire, libertate și religie la sfârșit de mileniu, îngr. Ioan I. Ică Jr., București, 1997; România și liberalismele ei, București, 2000; Tradiție și libertate, București, 2001; Virgil Nemoianu, Robert Lazu, Înțelepciunea calmă. Dialoguri în cyberspace, Iași
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
Ion Negoițescu, Virgil Nemoianu, Mariana Șora, pref. edit., Timișoara, 1994 (în colaborare cu Marius Ghica). Traduceri: W. H. Pater, G. K. Chesterton, T.S. Eliot, Eseuri literare, pref. trad., București, 1966; Friedrich Hölderlin, Poezii, București, 1971 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș și I. Negoițescu), Opere, I-II, pref. Wolf von Aichelburg, București, 1977 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Gottfried Benn, Poeme, pref. Wolf von Aichelburg, introd. trad., București, 1973 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Ștefan Aug. Doinaș, Alibi and
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
Pater, G. K. Chesterton, T.S. Eliot, Eseuri literare, pref. trad., București, 1966; Friedrich Hölderlin, Poezii, București, 1971 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș și I. Negoițescu), Opere, I-II, pref. Wolf von Aichelburg, București, 1977 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Gottfried Benn, Poeme, pref. Wolf von Aichelburg, introd. trad., București, 1973 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Ștefan Aug. Doinaș, Alibi and Other Poems, Londra, 1973 (în colaborare cu Peter Jay); Eseul englez, I-II, pref. trad., București, 1975 (în
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș și I. Negoițescu), Opere, I-II, pref. Wolf von Aichelburg, București, 1977 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Gottfried Benn, Poeme, pref. Wolf von Aichelburg, introd. trad., București, 1973 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș); Ștefan Aug. Doinaș, Alibi and Other Poems, Londra, 1973 (în colaborare cu Peter Jay); Eseul englez, I-II, pref. trad., București, 1975 (în colaborare); Thornton Wilder, Ziua a opta, București, 1976 (în colaborare cu Anca Nemoianu). Repere bibliografice: Negoițescu, Lampa
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]