2,129 matches
-
satului au ocrotit-o și au salvat-o pe domniță. Atunci când soția domnitorului martirizat a avut posibilitatea să aducă rămășițele pământești de la Istambul și să le înmormânteze creștinește, fiica sa, care se salvase în acest sat unde era cunoscută ca „Domniță”, fiică de domnitor, a construit o biserică mică din piatră și cărămidă, cu catapeteasmă de cărămidă și pictată în interior. De la denumirea fiicei de Domnitor, care a ctitorit biserica a fost numit „satul Domniței” iar apoi a fost înregistrat cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
acest sat unde era cunoscută ca „Domniță”, fiică de domnitor, a construit o biserică mică din piatră și cărămidă, cu catapeteasmă de cărămidă și pictată în interior. De la denumirea fiicei de Domnitor, care a ctitorit biserica a fost numit „satul Domniței” iar apoi a fost înregistrat cu acest nume și satul și comuna, care aparținea de plasa Boldu, din județul Râmnicul Sărat. „Domnițenii” îi porecleau pe cei din Boarca „Ciupercari” și „Cotari” dar nu erau în dușmănie unii cu alții. POPA
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Cotari” dar nu erau în dușmănie unii cu alții. POPA CRISTEA Se povestea, pe când eram copil, la claca pe care o făceau sătenii în lungile nopți de decembrie, la „desfăcatul” porumbului, pentru hazul tuturor, o anecdotă despre „popa Cristea” din Domnița: Părintele Cristea Popescu a fost un preot vrednic, credincios, cu preocupări intelectuale, cu copii școliți. N-a asuprit pe nimeni, s-a mulțumit cu puțin, n-a făcut avere. A trăit într-o casă acoperită cu stuf, iar pardoseala era
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
întins pe jos cu dexteritate de mâna-maicei preotese,-săptămânal......................... . A murit sărac, iar anecdota este singura amintire, căci între timp crucea de piatră de la mormântul său a căzut și n-a fost nimeni s-o mai ridice. Dintre fiii satului Domnița s-au ridicat cinci sau șase preoți botezați de părintele Cristea, dar toți au căutat parohii bogate și aproape toți, până la bătrânețe și-au făcut/ cumpărat case în orașele Brăila sau în Râmnicul Sărat. După părintele Cristea Popescu a venit
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
bogate și aproape toți, până la bătrânețe și-au făcut/ cumpărat case în orașele Brăila sau în Râmnicul Sărat. După părintele Cristea Popescu a venit părintele Gheorghe Chiricuță, care și el a trecut la cele veșnice. Pe timpul comunismului parohia din comuna Domnița s-a desființat, iar credincioșii din satele Boarca și Domnița aparțin acum de parohia din comuna Râmnicelu, din județul Brăila, situat la 5-6 kilometri de biserica din Domnița, rămasă aproape pustie. Pe malul râului Buzău, amomte sunt situate localitățile Racovița
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
case în orașele Brăila sau în Râmnicul Sărat. După părintele Cristea Popescu a venit părintele Gheorghe Chiricuță, care și el a trecut la cele veșnice. Pe timpul comunismului parohia din comuna Domnița s-a desființat, iar credincioșii din satele Boarca și Domnița aparțin acum de parohia din comuna Râmnicelu, din județul Brăila, situat la 5-6 kilometri de biserica din Domnița, rămasă aproape pustie. Pe malul râului Buzău, amomte sunt situate localitățile Racovița, Custurea și Gradiștea pe malul stâng, iar pe malul din dreapta
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și el a trecut la cele veșnice. Pe timpul comunismului parohia din comuna Domnița s-a desființat, iar credincioșii din satele Boarca și Domnița aparțin acum de parohia din comuna Râmnicelu, din județul Brăila, situat la 5-6 kilometri de biserica din Domnița, rămasă aproape pustie. Pe malul râului Buzău, amomte sunt situate localitățile Racovița, Custurea și Gradiștea pe malul stâng, iar pe malul din dreapta râului, se află satul Constantinești, poreclit Măntăilă, și comuna Șuțești, pe fosta moșie a prințului Șuțu. în aval
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
stâng, iar pe malul din dreapta râului, se află satul Constantinești, poreclit Măntăilă, și comuna Șuțești, pe fosta moșie a prințului Șuțu. în aval, pe malul stâng este amplasată comuna Scorțaru. Pe malul drept, la paroximativ 3-4 km. diatanță de comuna Domnița, se află comuna Râmnicelu, situată pe un „pisc” ce se înalță cu aproape cinci metri deasupra luncii, motiv pentru care localitatea este numită de localnici „Piscu”. Comuna Domnița avea în componența sa satele Boarca și Corbeni, situate cam la doi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
comuna Scorțaru. Pe malul drept, la paroximativ 3-4 km. diatanță de comuna Domnița, se află comuna Râmnicelu, situată pe un „pisc” ce se înalță cu aproape cinci metri deasupra luncii, motiv pentru care localitatea este numită de localnici „Piscu”. Comuna Domnița avea în componența sa satele Boarca și Corbeni, situate cam la doi kilometri nord est de Domnița. Un drum care vine de la Brăila trece prin Domnița, pe la răsărit de Boarca și merge spre orașul Râmnicul-Sărat. Satul Boarca, în care m-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
situată pe un „pisc” ce se înalță cu aproape cinci metri deasupra luncii, motiv pentru care localitatea este numită de localnici „Piscu”. Comuna Domnița avea în componența sa satele Boarca și Corbeni, situate cam la doi kilometri nord est de Domnița. Un drum care vine de la Brăila trece prin Domnița, pe la răsărit de Boarca și merge spre orașul Râmnicul-Sărat. Satul Boarca, în care m-am născut, se află cam la jumătatea distanței dintre Brăila și Râmnicul Sărat, distanță care este de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
cinci metri deasupra luncii, motiv pentru care localitatea este numită de localnici „Piscu”. Comuna Domnița avea în componența sa satele Boarca și Corbeni, situate cam la doi kilometri nord est de Domnița. Un drum care vine de la Brăila trece prin Domnița, pe la răsărit de Boarca și merge spre orașul Râmnicul-Sărat. Satul Boarca, în care m-am născut, se află cam la jumătatea distanței dintre Brăila și Râmnicul Sărat, distanță care este de 75 km. Când eram copil de vârsta școlarizării, în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
sat, gospodari care se perfecționau în confecționarea opincilor din piele de bou. Era în sat și un cismar șchiop, (fără un picioră, dar bun meseriaș, cum îl aprecia tata. Era și un croitor, care cânta la biserică în loc de dascăl. în Domnița era și un fierar care potcovea caii și boii. Surprinzător, pentru ochii copilului de atunci, era faptul că majoritatea caselor din Ciupercari erau acoperite cu tablă galvanizată, deși prin satele vecine majoritatea caselor erau acoperite cu stuf sau chiar cu
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
îMPROPRIETĂRIREA După primul război mondial s-a făcut împroprietărirea țăranilor, printre care s-au aflat și părinț ii mei. „Ciupercărenii” ca și „domnițenii” au fost împroprietăriți pe moșia prințului Șuțu, pe malul drept al râului Buzău. Cum satele Boarca și Domnița erau situate pe malul stâng al râului, drumul spre ogoarele oamenilor trecea prin apa râului Buzău, pentru că nu exista nici un pod. Satele Boarca și Domnița aparțineau de județul Râmicul Sărat iar pământul dat oamenilor se afla în județul Brăila. Când
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
împroprietăriți pe moșia prințului Șuțu, pe malul drept al râului Buzău. Cum satele Boarca și Domnița erau situate pe malul stâng al râului, drumul spre ogoarele oamenilor trecea prin apa râului Buzău, pentru că nu exista nici un pod. Satele Boarca și Domnița aparțineau de județul Râmicul Sărat iar pământul dat oamenilor se afla în județul Brăila. Când apele râului nu erau umflate se trecea prin apă, dar când Buzăul era umflat mânios, nu se mai putea trece. în mod normal, primăvara, când
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
bălți, fie prin trecerea recoltei prin apa râului unde se uda și se degrada, iar de multe ori căruțele încărcate cu recolta care trebuia adusă acasă, se răsturnau chiar în apa râului. Pentru îndepărtarea acestei greutăți s-a construit, la Domnița, un pod „pe vase”, la care localnicii plăteau un fel de abonament anual, iar străinii plăteau pentru fiecare trecere, fie individual, „cu piciorul”, fie cu căruța. SATUL NOU Podul însă n-a însemnat o rezolvare totală și definitivă, pentru că toamna
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
care au și iernat câțiva ani și au improvizat un grajd și un staul pentru oi. În vreo trei-patru ani după mutarea părinților „peste apă” numărul celor strămutați ajunsese la zece gospodării. „Satul nou” nu mai făcea parte din comuna Domnița ci din comuna Râmnicelu de care era despărțit de 2,5 kilometri, și aparținea de plasa Ianca și de județul Brăila. După 23 august 1944 nu s-a mai mutat nimeni în satul Ștefan cel Mare, școala s-a desființat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
întâmplare, de la această exprimare a preotului, se zice că morarul a fost poreclit „Moise”. Acest nume a fost folosit ca poreclă până când bunicul a plecat din Rubla și s-a stabilit în Boarca, unde, nefiind bine cunoscut de oficialii din Domnița, l-au înregistrat cu numele de „Moise”. Bunicul n-a reușit să se facă înțeles de cei de la primărie și toți copii lui au fost înregistrați cu numele de Moise. Unii dintre frații lui tata au cerut, când au mers
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
dar până să ajungă afară, trubadurii au dispărut tăvălindu-se de râs. Aceasta era o distracție, atunci, acolo, în condițiile pe care le aveau. Tanti Florica a absolvit Școala Normală la Brăila, s-a căsătorit cu învățătorul Mihai Mohonea din Domnița și amândoi au fost numiți învățători la școala din satul Custurea, aparținând de comuna Racovița, unde și-au construit, înaintea celui de al doilea război mondial, o frumoasă casă, frumos mobilată. Pe timpul războiului, soțul ei a fost concentrat ca ofițer
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
a decedat, nu știu din ce cauze. Ceilalți băiețică mama Ileana n-a avut decât pe Steluța fată-, s-au făcut șoferi și s-au stabilit în Brăila și în satul Cazasu de lângă Brăila. Numai Steluța a mai rămas în Domnița, iar ceilalți, toți au plecat, încât Ion și Ileana, la bătrânețe au rămas singuri. I-am vizitat, și am găsit pe mama Ileana în grădina din spatele casei oarbă, singură. Nu m-a recunoscut. Am vrut să-i sărut mâna și
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lor. UNCHIUL CRISTEA Un alt frate al tatălui meu este „nenea Cristea”, om isteț și harnic, cu multă ironie în vorbire. A fost și a rămas toată viața un țăran sărac. După ce s-a căsătorit s-a mutat în satul Domnița. După anul 1944, fiul lui „nenea Cristea” a devenit electrician, iar fiica, Mihaica, -botezată de mama a ajuns medic și a lucrat în Constanța, apoi în Eforie Nord, unde s-a căsătorit cu doctorul Lupu. De când s-a căsătorit n-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
baltă, buză, copil, mazăre, mînz etc.) nu pot fi considerate ca păstrate de la traco-daci, pentru că nu se poate stabili cînd apelativul a devenit nume propriu. În timpul ocupației romane populația băștinașă a trecut destul de repede la sistemul onomastic roman <footnote Vezi Domnița Tomescu, Nume de persoană la români. Perspectivă istorică, Editura Univers enciclopedic, București, 2001, p. 20 - 21. footnote> , latinizînd propriile nume prin adăugarea terminației -us (Decebalus, Mucasenus), sau combinîndu-le cu cele romane (Sex. Rufius Decibalus, P. Aelius Mucianus, lîngă Aelia Muciale
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
deoarece locul lor de baștină era regiunea Dornei, mulți provenind chiar din Tarnița - Dorna, județul Suceava de astăzi, oameni muncitori, sănătoși și rezistenți. S-au așezat într-un loc încărcat de poezia naturii, înconjurat la est de pădurile Panu, Zarea Domniței și Ghețu, iar la vest de pădurea Leaua și dealurile Coasta Morii și Felea, care constituie pentru tărniceni vadul soarelui spre asfințit în zilele de vară. Văile de diferite mărimi și configurații sunt curmate de șiruride dealuri traversate de râpe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un interviu din 1982 că „(...) de-abia În actul al II-lea ar fi Început teroarea, și ar fi irupt din străfundul credințelor și fanteziei populare scenariile și personajele fabuloase care (În interpretarea mea, nu În realitatea istorică) vor releva Domniței Ralu prăpastia care desparte «moartea filosoficească» de moartea acelora care n-au știut să se apere torcând ritual cămașa ciumei”. Promisiunea acestei fresce din vremea ciumei nu s-a realizat Însă nici când Ionel Perlea i-a propus să scrie
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
se ridice zidul Urukului-celui-împrejmuit și sfânta piață a sacrului Eanna 1324. Turnul e un zigurat, o piramidă, inversat e puțul spre infinitul tenebrelor. Oricum e athanorul alchimic, viața creatorului. Și poetul, aed și mesager, cântă alegoria prințului care scapă tânăra domniță din ghearele balaurului. Iubito, cu fața de mort, Fecioară uitată în turn Plângând în balcon Cu grai monoton, Cu suflet taciturn În visul meu te port1325. Pătratul triunghiului aflat în cerc e un oraș cu ziduri de cetate, o țintă
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
în drum, el ar vrea să se întindă și să moară. Un alt registru este oarecum mai limpede, mai puțin încrâncenat - deși multe dintre poeme păstrează o tonalitate tristă -, inspirat, cu predilecție, de motive ce amintesc de lumea basmelor (Hrisovul Domniței) ori evocând lumea gingașă a naturii (Patru cântece) sau, timid, sentimentul erotic (Îndoitul chip, Două madrigale, Strofe sentimentale etc.). De multe ori, folosește versul „prozaic”, plin de neologisme, dar și de instrumentarul clasic al poeziei. Dincolo de inflexiunile ce amintesc de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]