176,566 matches
-
fel de model pentru ea, cu cea mai veche prietenă a ei, o poetă, Gabriele Markus... Aceste interviuri mi-au adus-o pe Aglaja întotdeauna ceva mai „aproape” și totuși nu le-am utilizat în filmul meu fiindcă nu am dorit ca acest meta-nivel să ia proporții. Am intenționat să păstrez cercul în jurul ei cît mai strîns, să dau cuvîntul doar celor foarte apropiați ei: mamei, surorii, partenerului ei de viața Jens Nielsen. Și în timpul turnării filmului, prin intermediul mamei ei, mi-
Cu Ludwig Metzger, autorul filmului Aici cerul despre Aglaja Veteranyi by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13225_a_14550]
-
Balkanromanisten Verband (Asociația romaniștilor germani preocupați de spațiul sud-est european), mi-a oferit ocazia de a vă reîntîlni. Ați acceptat cu multă amabilitate, în ciuda orei tîrzii și, firește, a oboselii acumulate pe parcursul zilei, fapt pentru care vă mulțumesc mult. Aș dori să începem chiar cu începutul. De cînd datează contactul dumneavoastră cu limba și literatura română? - Încă din timpul studiilor mele. Am studiat filologia romanică la Universitatea din Freiburg, în prima jumătate a anilor ’50; și acolo am constatat că se
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
Adaug că, din păcate, de la 1989 încoace, nu mai primim obișnuitele pachete cu cărți de la Biblioteca Centrală Universitară din București, așa că nu mai sîntem la zi cum eram altădată. - Ora înaintată mă obligă să renunț la alte întrebări pe care doream să vi le pun. Vă mulțumesc mult pentru răspunsuri și vă adresez tradiționala urare “La mulți ani!”
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
domnișoare, distinși domni, Permiteți-mi ca la acest sfârșit de an, să vă urez toate cele bune pentru anul 2010 care se apropie în grabă. Sănătate, succese, bucurii și noroc! Să vi se împlinească toate visele frumoase, tot ce vă doriți! Sărbători fericite! Să fie pace pe pământ! A mai trecut un an din viețile noastre. A fost bun? A fost rău? Am supraviețuit, asta este important. Criza economică de care se vorbește cu atâta intensitate nu ne-a făcut să
Cuvânt către cititori. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/80_a_140]
-
e fără fisură, de vreme ce conduce la ideea că o lege poate fi abrogată, atunci când condițiile care au cerut-o au dispărut. Punctul maxim, irefutabil, al pledoariei are însăși grația pe care podoabele i-o dau femeii dornice să placă: „Femeile doresc ca podoabele lor să depindă mai degrabă de buna voastră plăcere decât de legi”, le spune el senatorilor. Îndrăznea cineva să nu fie de acord? Perorația teoretic hiperbolică a rigidului consul a fost astfel înfrântă de argumentația sentimentală mai aderentă
Retorica, legea și luxul by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/13261_a_14586]
-
își revela semnificația” pentru ca cel mai îndepărtat spectator să-l sesizeze. Aceasta presupune o restrîngere a publicului pentru a obține echilibrul între colectiv și individual, între masă și spectator. Brook nu vrea să se adreseze nici unor săli vaste cum le dorea Piscator pentru “teatrul politic”, nici să reducă publicul la maximum pentru a realiza un “teatru elitar” cum cerea Grotowski. Nici pierdut în mulțime, nici însingurat - acesta e statutul spectatorului în teatrul lui Brook. Nu mai mult de cinci sute de
Cercul și fluviul by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/13267_a_14592]
-
autoritățile comuniste (Jurnalul ținut de Nina Cassian între 1948 și 1953 este o bună cronică a scriitorilor care-și duceau viața în acest Olimp al comunismului), dar și una a oamenilor obișnuiți, nici profitori, nici victime, nici eroi, care nu doreau decît să-și exercite meseria pentru care simțeau că au chemare. Mărturia lui Gabriel Dimisianu este cu atît mai importantă cu cît puține sînt în anii din urmă scrierile care să descrie dintr-o perspectivă nepartizană ceea ce s-ar putea
Melancolii de critic literar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13278_a_14603]
-
se spune în Rusia „Iuda”. Fapt este că aproape toți troțkiștii sunt evrei. Dacă îi dai unui evreu o revoluție, el cere o altă revoluție - una permanentă. Dacă îi dai un Mesia, el mai vrea unul. În ce privește Palestina, lumea nu dorește să avem un stat al nostru. Tristul adevăr este că mulți evrei din ziua de azi nu mai vor să fie evrei. E, însă, prea târziu pentru o asimilare deplină. Oricine va câștiga războiul ce se apropie ne va lichida
Isaac Bashevis-Singer: Șoșa by Anton Celaru () [Corola-journal/Journalistic/13270_a_14595]
-
referi la unul dintre marii reformatori ai științei, italianul Basaglia, o personalitate de prestigiu. Premisa de la care pornește Basaglia este că da, în regulă, există diferite tipuri de subcultură, unele „intenționate”, altele „neintenționate” (aparținînd unor grupuri sociale care nu-și doresc să fie așa cum sînt: bolnavi, cu handicap psihic etc.). Iar Basaglia spune că, dacă încercăm să căutăm așa-numita „majoritate tăcută”, la care se referă atîta politicienii, observăm că adevărata „majoritate tăcută” constă dintr-o multitudine de subculturi, care se
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
următor, la “revista de artă constructivistă” Punct (noiembrie 1924-martie 1925), devenea teoretician nu mai puțin îndrăzneț al unei noi “gramatici” a poeziei, susținând, cu merite de pionier în contextul literar al momentului, nu doar împrospătarea universului imaginar, pe care-l dorea adus la zi, adică în sincronie cu pulsul epocii mașiniste și ritmurile ei mecanice, în opoziție însă cu aceeași gramatică și logică nu de mult ironizate: “Creatorul nou a dărâmat deci și regulile cunoscute ale gramaticii. Imaginea nouă a creat
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Puțină lume își mai amintește astăzi că după o intervenție la televiziune legată de manifestația anti-FSN din 28 ianuarie 1990, familia lui Victor Rebengiuc a fost amenințată cu moartea și că Teatrul „Bulandra” a fost înconjurat de „oameni furioși” care doreau să-l linșeze (vezi p. 56), că în 1991 în țară s-a anunțat „moartea lui Eugen Ionesco” (în teatre s-a păstrat un moment de reculegere, „Cotidianul” pregătea o ediție cu chenar negru) cînd de fapt a fost vorba
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
pierdut pierdem cu toții. Cu adevărat fundamental nu este să facem analize ale eșecurilor de până acum, ci să propunem o soluție de viitor. Orice acțiune viabilă nu are, însă, dreptul să ignore realitatea din „teren”. Oricâte procese ale comunismului am dori să inițiem, e limpede că ele se vor lovi de rezistența bine organizată a profitorilor de azi ai acelui regim. În general, e vorba de actori de mâna a doua (foști directori ajunși patroni ai întreprinderilor pe care le conduceau
Procesul comunismului? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13316_a_14641]
-
a celui ce-a scris-o. O psihologie tipică de inconformist. Punctul de plecare al cercetării îl constituie o reacție de... respingere. În urma lecturii cîtorva piese ionesciene, tînărul Gelu Ionescu i-a declarat lui Mihai Șora, „într-o doară”, că dorește a compune un pamflet, un fel de... Ionescu contra Ionescu. Situație în care dl Șora i-a oferit, „cu generozitatea și încrederea în tineri pe care o avea ca nimeni altul”, să alcătuiască o ediție de teatru, care a apărut
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
rîde sau zîmbește tot timpul și la orice nu poate fi decît un imbecil, sau un iresponsabil”. Există și puncte în care nu ne-am putea asocia observațiilor caustice ale lui Gelu Ionescu ori pe care, cel puțin, le-am dori nuanțate. Despre Monica Lovinescu se afirmă că „este mai întîi un gazetar politic și apoi un critic literar”, minimalizîndu-se astfel rolul de excepție pe care l-a jucat tocmai conștiința critică zisă „estetică” a Doamnei de la Paris. Ca fidel ascultător
Mai mult decît un exercițiu al memoriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13301_a_14626]
-
Defect pentru că, în schimb, pînă ajungi la locul cu pricina, treci prin diverse noduri marinărești de automobile, așadar te trezești între cărți gata consumat nervos. Avantaj și pentru că, dacă iei taxiul și-ți cheltuiești banii pentru un volum de mult dorit, poți face, în schimb, lobby pentru carte. Cum taximetriștii sînt buni conducători de informație, sacrificiul merită. Poți lua autobuzul, chiar și pe cel gratuit, din Romană, numai că, dacă trebuie să sosești la oră fixă, la o lansare, îți asumi
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
a-și reînnoi mandatul, să poată nestingheriți candida pentru noi și noi runde. Poate Ion Iliescu apleacă și el urechea la acest zvon și preia ideea: în fond, de ce să nu încerce marea cu degetul, dacă poporul continuă să-l dorească în fruntea bucatelor și-a flotilei aeriene? Că suntem republică ori gubernie, tot aia, câtă vreme trăim la nivelul metroului sovietic, și nu al avioanelor franțuzești. Și ce bine ar suna: „Guvernatorul Ion Iliescu preia în aplauzele întregii țări primul
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
picutură de pe întinsul țării. Înarmat cu un coș de medalii, el ar trebui încurajat să-și folosească energia decorându-și apropiații, susținătorii și, nu în ultimul rând, pilotul de pe Concorde-ul de unică folosință (luați această expresie în orice sens doriți). Aș merge chiar mai departe: aș propune votarea în Parlament a unui bilet de călătorie nelimitat pentru Plimbăreț și toată suita lui. Aș pune, desigur, și o condiție: ca drumul acestor împilatori ai neamului să nu mai treacă niciodată prin
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
și în cazul lui Avram Iancu, cu care un destin crud l-a așezat într-o paralelă biografică, prin „morbul nostru național, carele este ilusiuni pierdute, ilusiuni nobile, sublime, sacre, care ca la Avram Iancu nu s-au realizat precum doream noi”10. În această vreme colindând pădurile Tîmpei, murmurând frânturi din poeziile sale, poetul ne apare apropiat de imaginea făurită de Eminescu cu câteva din postumele sale. Manifestările din ultima fază a bolii au cutremurătoare asemănări cu ale poetului ce
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
aș face o chestie atât indecentă, dacă aș avea un magazin cochet. Cu un asemenea corp și cu un aer așa de fermecător ca al tău, mi-a zis atunci Honoré, vei avea toate magazinele cochete pe care le vei dori. Nu s-a înșelat, până la urmă. El, însă, nu ținea deloc ca eu să muncesc. Spunea că munca le strică pe femei. Totuși, am fost decepționată să văd că, în ciuda profesiei sale nobile, salariul nu-i permitea să închirieze decât
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
de pagini!) 2) Mulți exegeți (români și nu numai) ai operei lui Eliade o cunosc, vorbesc despre ea, o citează, dar nu au avut privilegiul de a o vedea și în varianta în limba română. De ce? M. L. R. - Am dorit mult să-mi văd cartea publicată în limba română. Motivul pentru care nu a apărut este unul foarte complicat și ți-l voi mărturisi. Doi români, soț și soție, mi-au cerut permisiunea, în 1990, s-o traducă, dar la
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
cele mai diverse (presa vremii, cărțile din epocă, dar și cele apărute ulterior, ia în considerare bibliografia cărților pe care le comentează) oferind o imagine cît mai complexă a fațetelor contradictorii ale metropolei și oferind o bibliografie largă celor care doresc să aprofundeze unul sau altul dintre aspectele enunțate. Scriind București. Carte de bucăți, Dan C. Mihăilescu face o reverență în fața vechiului București. Este o carte de suflet care, fără a avea strălucirea artistică a cărții Ioanei Pârvulescu, Întoarcere în Bucureștiul
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
avea și un telefon// cît de frumaosă este iarna la noi în Balcani/ emblema ei e șoricul de porc// stau la fereastră și privesc țurțurii de ghiață/ iată-mă iarăși în colivia copilăriei/ cînd mîncam compot de prune afumate și doream/ să ajung ofițer de marină// acum sînt un bătrîn ponosit căruia la bufet/ sătenii îi spun ironic trăiască domnu poet/ nu eu mi-am ales o asemenea meserie stupidă/ sînt victima parcelor// orătăniile dorm de mult/ amintirea se spulberă și
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
ciori/ un copil înoată voinicește printr-o piatră extrem de lungă/ un copil strivește sub călcîie branhiile unui pește păros/ un copil o cere în căsătorie pe Scufița Roșie/ un copil își pune pe rană o aripă de fluture/ un copil dorește să-i crească mustăți ca atare își lipește o rîndunică sub nas” (Un copil). Ce e acest copil căruia i se închină un imn jemanfișist decît un poet in statu nascendi? Un poet spontan, apt a se produce la infinit
Poezia lui Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13341_a_14666]
-
un extraordinar poem de dragoste, după ce, în 1972, în paginile noastre a debutat sub pseudonimul George Dor, animator al revistei Hyperion și al Editurii Axa din Botoșani) a împlinit la 13. 10 o jumătate de secol. Multe alte jumătăți îi dorim și noi poetului cu acest prilej! l În publicația ieșeană, dl Victor Durnea examinează retipărirea operei lui C. Fîntîneru, scriitor interbelic interesant și aproape uitat, în pofida unei concise ediții din colecția „Restituiri”, coordonată de regretatul M. Zaciu la Dacia din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13375_a_14700]
-
de spiritul timpului, de delirul colectiv care îi anesteziase spiritul critic..." Nu numai că n-a procedat astfel, ci, dimpotrivă, "a preferat să rămână prizonierul freneziilor din anii �30, ratificându-le, asumându-și-le... n-a putut sau n-a dorit a fi niciodată liber." Cu asemănător radicalism se pune în lumină identitatea protagoniștilor intelectualității extremei drepte, cu constatarea amestecului lor etnic, de mirare la niște rasiști: Mihai Polihroniade aparținea unei familii grecești recent asimilate, fiind singurul vorbitor de limbă română
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]