2,584 matches
-
s-a poruncit. Este de la patriarhie. — Căpitane, ai grijă de el, să fie găzduit, hrănit și el și calul. Poți pleca diseară înapoi? îl întrebă Ștefan pe mesager. — Da, să trăiți, pot, răspunse tânărul înclinându-se și ieși cu un dorobanț. Ștefan privi încă o dată scrisoarea pecetluită și întrebă: — Beizadelei Constantin i s-a dat de veste? — Trebuie să sosească. Răspunsul fu confirmat de zgomotul unor pași pe sală și de salutul gărzilor. Frumos îmbrăcat, prințul Constantin intră în spătărie. Zâmbetul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
își înghiți vorba. Doar n-oi fi crezând în semne. Și apoi ce rău să fie, dacă Bălașa a și ajuns la Stambul ca să-i aducă lui Radu mireasa? O să avem nuntă mare după Paști. — Noroc că m-au sculat dorobanții astă-noapte. Tocmai o visam pe Stanca. Venise și-mi tot spunea: „Trimite, Ștefane, fata la Hangu, cu maică-sa mare, la Hangu la mănăstire”. Adică de Măriuța vroia să zică. Uite așa, Măriuța mea rămâne a doua oară orfană de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
de cingătoarea de la brâu, își aruncă pe umeri o mantie italienească din catifea neagră tivită cu argintiu, își răsuci mustățile și-și puse un tricorn pe cap, stinse lumânările, descuie și încuie ușa în urma lui. Trecu ca o vijelie printre dorobanții căpitanului Totoescu. Nimeni nu-l salută cum erau salutați beizadelele. Câte unul se mira cu glas tare la vederea lui, întrebând: — Ce o fi căutând frâncul așa noaptea în spătărie? Ștefan știa că nu exista nici o asemănare între el și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
fiilor săi Constantin și Ștefan. Sunt trei ani de la complotul Cantacuzinilor și al mitropolitului Antim împotriva lui, complot care l-a scos din minți pe vărul Toma, ajuns mare spătar, și l-a făcut să creadă că, dacă trece cu dorobanții de partea lui Petru, o să fie domn. Ce fel de domn? Slugă de casă la țar, așa cum a ajuns Dimitrie Vodă Cantemir. Totul se trage de la orbirea lui naș Dinu. Ce om minunat ar fi fost naș Dinu dacă ar
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Era atâta milă în ochii lui Ștefan încât tatăl nu mai suportă și-și coborî capul. — O să se rezolve totul cu bani. Nu este sultanul nebun să renunțe la atâta haraci și atâtea daruri. — Taică, să lăsăm joaca. Toți boierii, dorobanții și muzicile sunt în dealul Văcăreștilor să-l întâmpine pe imbrohor. Bine faci că te îmbraci așa frumos. Cică ar fi trimis de la mânăstire de la Sfântul Ion grecesc un popă. Ar fi auzit că am fi bolnavi și au trimis
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
biserică, Ștefan Vodă Cantacuzinul ceru unui văr să caute printre hainele lui Brâncoveanu un calpac îmblănit ca să și-l pună pe cap. Nici urmă de haine, doar ce a mai rămas în iatac, au luat turcii totul. În spătăria mare dorobanții și slujitorii pregăteau pentru primirea la domn, când Ștefan Vodă a intrat cu capul gol în sala iatacului domnesc. Deși auziseră cum paza de la ușă dăduse onorul la voievod, nici unul din cei prezenți în încăpere nu se ridică și nu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pe ușă, în văzul gărzilor care-i prezentau onorul, își făcu cruce. A doua zi, în Vinerea Mare, dis-de-dimineață au fost ridicați în zece carete Constantin Vodă cu doamna Marica și cu cei patru feciori, cu ginerii, cu nepoțelul Constandin, toți. Dorobanții care păzeau încărcatul cinstitelor neamuri în carete umblau cu capul în jos, neîndrăznind să privească la fața lor ca să nu-i umfle plânsul. În urma caretelor s-au aliniat patruzeci de care ducând bogățiile Brâncovenilor, printre ele și coroana voievozilor. Convoiul
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
pierd moșiile Cantacuzinilor în Moldova și noi... — Visterniceasa Maria nu e Cantacuzină și nepoată-sa și mai puțin. Neică Dinule, cum să nu fie Cantacuzină, dacă a fost soață vistiernicului Ilie Cantacuzino? Dar ce se întâmplă? În sală intrase un dorobanț și cu pas grăbit se îndreptă spre vodă Ștefan, îi șopti ceva, domnul îl căută din priviri pe tatăl său și-i făcu un semn neînțeles, se ridică de la masă adresându-le oaspeților rugămintea de a-l aștepta și ieși
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
îndreptă spre vodă Ștefan, îi șopti ceva, domnul îl căută din priviri pe tatăl său și-i făcu un semn neînțeles, se ridică de la masă adresându-le oaspeților rugămintea de a-l aștepta și ieși grăbit. La scurt timp, alt dorobanț veni, se apropie de locul unde stăteau la masă marele stolnic și spătarul Mihai, spunându-le că vodă îi așteaptă în spătăria mică. Când intrară în spătăria mică, spătarul, instinctiv, se trase în spatele stolnicului pentru a putea aprecia situația în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
să facă. — Banul Constantin Știrbei..., șopti pe gânduri marele spătar. — Da, da, Constantin Știrbei, se bucură stolnicul, pentru că într-o clipă înțelese că acesta era omul de care aveau nevoie. Doamna Păuna făcu câțiva pași, deschise ușa și porunci unui dorobanț să-l aducă din sala ospățului pe domnia sa banul Constantin Știrbei. Banul intră în spătărie și, deși bătrân, mersul său elastic și expresia șireată a feței stârniră admirația spătarului. — În cât timp poate să ajungă domnia ta la Stambul? spuse doamna
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
regulă. Am făcut referire la domeniile familiei Sturdza pe care le găsea asemănătoare fermelor din Lorena, la aprecierea pe care i-o purta lui Barbu Catargiu etc. Mai putem aminti faptul că insista la un moment dat asupra calităților militarilor (dorobanți și grăniceri) din Principate 56, dar și asupra unei vârste de aur pe care ar fi cunoscut-o în Evul de Mijloc "națiune[a] română, războinică, cu moravuri simple, ce practica [atunci] virtuțile antice", când "țara n-a fost niciodată
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
am văzut tinerele mame înconjurate de o droaie de copii drăguți, dar, după alte semne evidente de fecunditate, populația buzoiană se va mări, în curând, din nou. Comandantul jandarmeriei ne dădu, pentru a ne face onorurile reședinței sale, un tânăr dorobanț de șaptesprezece ani, un băiat fermecător și inteligent, vorbitor de franceză, perfect la curent cu cronica și resursele orașului. Acest tânăr Cicerone ne-a fost de mare folos; judecata sa precoce, siguranța observațiilor sale ne-au uimit; dar ne-am
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
măsline de aur, cizme cu ceaprazuri din același metal, calpac de astrahan cu panaș roșu, ne-a amintit de tipul frumoșilor husari, atât de lăudați și atât de vrednici de această laudă. La București, Ploiești, Brăila, peste tot, ofițerii de dorobanți ne-au părut remarcabili. Cu cincizeci de mii de oameni de o asemenea vigoare, Principatele Unite ar avea o oarece greutate în balanța orientală. Ne-am raportat fără să vrem la epoca strălucită a istoriei lor militare și ne-am
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
că probabil cu astfel de tovarăși i-a zdrobit Mihai Viteazul pe turci la Călugăreni. Voinicii ofițeri despre care vorbim sunt fii de țărani, ajunși la acest grad prin buna îndeplinire a serviciului. După părerea noastră, e regretabil că uniforma dorobanților, care e, evident, vechiul echipament de război al românilor din secolele al XV-lea și al XVI-lea, n-a fost păstrată în armată. Ar fi chiar interesant de cercetat dacă această uniformă, care are multe asemănări cu strălucitul costum
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
dar, cum afirmă că drumul e năpădit de răufăcători pe care îi vânează adesea, ne recomandă să ne încărcăm armele, să le ținem la îndemână și, din mai multă precauție, ne aduce o escortă și îl pune pe plăcutul nostru dorobanț pe capră, cu arma pregătită. În zadar protestăm noi și nu ne vine a crede că ne-am putea afla în cel mai mărunt pericol în această Valahie atât de calmă, încât pare să dormiteze. Ne îngrijorează mai ales tânărul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
au fost înlocuite cu țesături și efecte ireproșabile în ceea ce privește nuanța și croiala. Ce greșeală totuși de a fi împrumutat părți din uniformă de la toate armatele europene, atunci când era la îndemână modelul național, tip evident al costumului husarilor, rezervat astăzi armei dorobanților! Armamentul progresează. Echipamentul, harnașamentul, încălțămintea sunt detestabile! Soldatul își fabrică încă cizmele cu ajutorul unor bucăți tăiate ce îi sunt distribuite. Spitalele se organizează puțin câte puțin la îndemnul energic al fondatorului lor, dl doctor D., al Facultății [de medicină] din
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
companii de marinari (flotila Dunării). Cu totul, optsprezece mii de oameni. E vorba să se adauge la acestea un regiment de infanterie, un batalion de zuavi, un regiment de cavalerie și opt baterii de artilerie. Trupele neregulate se împart în dorobanți (trabanți) și în gărzi de frontieră, cuprinzând cu totul douăsprezece mii de oameni. În Valahia, dorobanții țin loc de jandarmerie. E un fel de corp de armată auxiliar ale cărui organizare și alcătuire au multe asemănări cu cele ale cazacilor
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
la acestea un regiment de infanterie, un batalion de zuavi, un regiment de cavalerie și opt baterii de artilerie. Trupele neregulate se împart în dorobanți (trabanți) și în gărzi de frontieră, cuprinzând cu totul douăsprezece mii de oameni. În Valahia, dorobanții țin loc de jandarmerie. E un fel de corp de armată auxiliar ale cărui organizare și alcătuire au multe asemănări cu cele ale cazacilor. Familiile care dau un dorobanț sunt obligate să-i furnizeze cele necesare și să-l echipeze
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de frontieră, cuprinzând cu totul douăsprezece mii de oameni. În Valahia, dorobanții țin loc de jandarmerie. E un fel de corp de armată auxiliar ale cărui organizare și alcătuire au multe asemănări cu cele ale cazacilor. Familiile care dau un dorobanț sunt obligate să-i furnizeze cele necesare și să-l echipeze; ele sunt scutite de recrutare. Această trupă e în serviciul prefecturilor și subprefecturilor timp de zece zile din treizeci; în restul timpului, își reia muncile agricole. E o instituție
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
populației sătești, deși e un vestigiu al vechii organizări militare a țării. Gărzile de frontieră au scopul pe care îl indică titlul lor. Sunt de asemenea în serviciul de vamă și de cordon sanitar. Organizarea lor seamănă cu cea a dorobanților și, în același timp, cu cea a regimentelor de frontieră pe care le menține Austria pe frontierele sale militarizate. După părerea noastră, dorobanții și grănicerii, oameni viguroși, deprinși cu eforturile unei vieți foarte active, sunt adevărata forță militară a țării
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Sunt de asemenea în serviciul de vamă și de cordon sanitar. Organizarea lor seamănă cu cea a dorobanților și, în același timp, cu cea a regimentelor de frontieră pe care le menține Austria pe frontierele sale militarizate. După părerea noastră, dorobanții și grănicerii, oameni viguroși, deprinși cu eforturile unei vieți foarte active, sunt adevărata forță militară a țării. Capitolul 10 Aspecte izbitoare ale moravurilor Femeia este disprețuită • Se răzbună • Demimondenele sunt în vogă • O Aspasie modernă • Absența virtuților și a spiritului
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
crescuse voinic și chipeș, avea un păr bogat, castaniu, ochi căprui și un mers mândru. Când i-a venit vremea de a merge în armată, tatăl său l-a condus la cazarma Batalionului 2, care făcea parte din Regimentul 7 Dorobanți, cu sediul la Iași. Feciorul din Vaslui a fost repartizat în compania a V-a. Urmă un an instrucție, la cataramă, după care soldatului Constantin Țurcanu i s-au prins galoanele de caporal și a fost numit comandantul unei grupe
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Țurcanu i s-au prins galoanele de caporal și a fost numit comandantul unei grupe de recruți. La 1 februarie 1877, prin Decretul 2192, Regimentul 7, din care făcea parte și Constantin Țurcanu, și-a luat denumirea de Regimentul 13 Dorobanți Iași, Vasluiul rămânând pe mai departe garnizoana unuia dintre batalioane. În aprilie 1877, cele 4 companii ale batalionului din Vaslui pornesc spre București, apoi spre sud de Dunăre pentru a se apropia de întăriturile otomane de la Grivița 1. Remarcându-se
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
întregul regiment, de la comandant până la ultimul ostaș. Înmormântarea a avut loc în cimitirul din apropierea parcului denumit „Copoul Vasluiului”. După doi ani, asociația „Cultul eroilor” a ridicat în același cimitir, un impresionant monument. În fața monumentului au fost așezate mormintele a nouă dorobanți, veteranii Vasluiului din războilul din 1877-1878, iar în mijlocul lor mormântul sergentului Constantin Țurcanu. Se reconstituie astfel, în mod simbolic și pentru vecie, legendara grupă cântată de Vasile Alecsandri. Vasluiul acest pământ de istorie și legendă, îl preamărește pe eroul din
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
Alecsandri „Plecat-am nouă din Vaslui, Și cu sergentul zece Și nu era, zău, nimănui În piept inima rece. Voioși ca șoimul cel ușor Ce zboară de pe munte, Aveam chiar pene la picior Ș-aveam și pene-n frunte. Toți dorobanți, toți căciulari Români de viță veche Purtând opinci, suman,ițari Și cușma pe-o ureche. Ne dase nume de Curcani Un hâtru bun de glume, Noi am schimbat lângă Balcani Porecla în renume! Din câmp, de-acasă, de la plug Plecat
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]