3,195 matches
-
și laringelui, fibrele vegetative eferente controlează activitatea motorie sau secretorie a majorității organelor toracice și abdominale, de la arborele traheobronșic până la colonul descendent. Traiectul lor lung cervico-toraco-abdominal compensează lipsa structurilor parasimpatice din regiunea dorsolombară. Fibrele vegetative ale vagului provin din nucleul dorsal, cardiopneumoenteric, situat în foseta laterală a bulbului, îndărătul olivei, sub planșeul ventriculului IV, de unde coboară prin gaura ruptă posterioară în spațiul retrostilian și regiunea laterocervicală, atașându-se pachetului vasculo-nervos al gâtului. Din segmentul cefalic al vagilor pornesc filete parasimpatice spre
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Holton, 1959). Împotriva naturii antidromice a vasodilatației vin datele lui Malmejac și Donnet (1941), care au precizat că excitarea rădăcinilor posterioare se însoțește și de alte răspunsuri parasimpatice. Ei au obținut, printre altele, contracții gastrice după stimularea centrifugă a căii dorsale D4-D12. În felul acesta, noțiunea de parasimpatic spinal a fost extinsă la întreaga măduvă dorsolombară. Pe de altă parte, Kiss și O’Schaughnessy (1934) au arătat că ganglionii rahidieni conțin un amestec de elemente nervoase somatice și vegetative. Semnificația funcțională
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și câteva ramuri somatice ale glosofaringianului, ca și componentă a vieții de relație. Nervii laringian superior și inferior, pe de altă parte, conțin numeroase filete simpatice plecate după caz din ganglionul cervical superior sau stelat și parasimpatice emise de nucleul dorsal al vagului, ce formează cu fibrele somatice vagale un veritabil plex laringian. În ochiurile acestor plexuri au fost puse în evidență mici vase ganglionare. De-a lungul arterei tiroidiană superioară se găsește de asemenea o rețea plexiformă de fibre vegetative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un fin plex simpatic și în jurul arterei tiroidiene inferioare, cu rol doar vasomotor. În regiunea toracică sunt localizate plexurile prevertebrale cardiac și pulmonar. I.2.1.22. Plexul cardiac Situat la baza inimii, înainte și pe părțile anterolaterale ale coloanei dorsale superioare, plexul cardiac este format din nervi cardiaci superiori, mijlocii și inferiori, ce provin din cei trei ganglioni cervicali simpatici și nervii pneumogastrici. Teoretic, se descriu 12 nervi cardiaci, câte 6 de fiecare parte, din care 3 simpatici și 3
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
prezenta o inervație dublă simpaticoparasimpatică, ventriculele ar conține mai mult fibre simpatice postganglionare. În afara fibrelor eferente, în constituția plexului cardiac intră numeroase filete nervoase aferente. Acestea aparțin fie celulelor senzitive din ganglionii spinali ai primelor cinci rădăcini posterioare ale măduvei dorsale D1-D5, fie acelora din ganglionul plexiform (nodos) al vagilor. În primul caz, fibrele aferente ajung la nivelul coarnelor posterioare ale măduvei pe traiectul nervilor cardiaci simpatici, traversând ganglionii laterovertebrali corespunzători (cervical mijlociu, inferior și toracali D1-D5), iar în cel de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale celulelor senzitive situate în ganglionii de pe traiectul acestora și prelungiri axonale spre nucleii de origine centrală, în cazul aferentelor vagale, de exemplu, celula senzitivă își are sediul în ganglionul jugular sau nodos, iar prelungirea axonală se termină în nucleul dorsal al vagului. Teoria pluralistă, susținută de Dogiel, pretinde însă că în afara neuronului senzitiv spinal, calea aferentă viscerală ar folosi un al doilea neuron în ganglionii simpatici laterovertebrali. Aferentele vegetative ar ajunge într-un prim moment la acest neuron, de la care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu conexiuni centrale au corpurile neuronale în plexurile mienteric și submucos de la extremitățile orală și anală ale tubului digestiv. Axonii aferenți ai neuronilor IFAN de la nivelul stomacului iau calea ramurilor gastrice ale nervului vag și se proiectează în complexul nuclear dorsal bulbar, iar cei de la nivelul rectului iau calea nervilor hipogastrici inferiori și se termină în zona intermedio-laterală S2-S4 a măduvei spinării. Enteroneuronii aferenți intrinseci IPAN au morfologie Dogiel II, sunt neuroni AH din punct de vedere electrofiziologic și se găsesc
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fracția veziculară de rezervă, rezultată din excedentul de sinteză. Eliberarea este calciu-dependentă, declanșată fie prin depolarizare presinaptică (Rubin, 1970), fie printr-un mecanism neuronal de pacemaker intrinsec. Cu ajutorul înregistrărilor intracelulare s-a stabilit că unii neuroni serotoninergici, de la nivelul nucleului dorsal al rafeului, posedă capacitatea de a determina schimburi ionice membranare generatoare de potențiale de acțiune graduale de tip depolarizant sau hiperpolarizant (Aghajanian, 1987). Acțiunile sinaptice ale serotoninei. În general, serotonina exercită efecte postsinaptice inhibitorii asupra releelor neuronale senzoriale (de exemplu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflex parasimpatic prezintă de asemenea unele particularități, deși este format tot din trei neuroni. Filetele senzitive ale vagului, de exemplu, aparțin ganglionului nodos (echivalentul ganglionului spinal), ca principală punte de legătură aferentă între teritoriul receptor și centrii bulbari din jurul nucleului dorsal al vagului. De aici, emană fibrele eferente ale primului neuron parasimpatic spre inimă, plămân și tractusul digestiv. Ajunse la nivelul acestor organe, filetele vagale lungi se articulează cu cel de al doilea neuron parasimpatic, scurt, în grosimea sau imediata vecinătate
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe traiectul nervilor simpatici și parasimpatici până la ganglionii spinali, unde are sediul corpul celular al protoneuronului căii aferente interoceptive. În cazul aferentelor vagale, corpul celular al primului neuron senzitiv se găsește în ganglionul nodos. Axonii protoneuronilor respectivi pătrund împreună cu rădăcinile dorsale ale nervilor spinali în coarnele posterioare ale măduvei, pentru a se articula atât cu deutoneuronul căii aferente interoceptive, cât și cu cel de-al doilea neuron al căii senzitive exteroceptive. Calea aferentă vegetativă urcă de-a lungul substanței cenușii periependimare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mecanism antihipertensiv decât în autoreglarea normotensivă. La nivelul atriului drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de întindere și presiune, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă (reflexul Bainbridge). Efectul tahicardizant al distensiei atriale drepte se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului și apare ca mijloc de apărare a cordului. Distensia atriului stâng provoacă diureză reflexă, prin inhibarea posibilă a secreției de hormon antidiuretic (ADH). Traumele chimice și fizice exercitate asupra ventriculului stâng produc reacții reflexe hipotensoare cu punct de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
măduvei, creșterea tonusului arteriolar, vasoconstricție și tahicardie însoțite de hipertensiune. În porțiunea mediană a complexului vasomotor bulbar se găsesc centrii vasodilatatori și cardioinhibitori, care acționează indirect atât prin intermediul centrului vasoconstrictor, pe care îl deprimă, cât și a stimulării nucleului motor dorsal al vagului în cazul acțiunii cardio-inhibitoare. În felul acesta, centrii vasomotori pot să stimuleze sau să inhibe activitatea cordului, efectul concomitent stimulant coexistând cu cel vasoconstrictor, iar răspunsul inhibitor însoțind reacția vasodilatatoare. Ei constituie de fapt un veritabil barostat unitar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul auriculului drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de presiune și întindere a fibrelor musculare auriculare, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă. Efectul tahicardizant al distensiei auriculare, cunoscut sub numele de reflex Bainbridge, se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului de către impulsurile nervoase plecate de la nivelul acestor receptori pe cale vagală și apare ca mijloc de apărare a cordului față de supraîncărcarea auriculului drept. Controlul atrial al frecvenței cardiace (Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fenomene de vasoconstricție, tahicardie și de creștere a rezistenței periferice, însoțite de hipertensiune arterială. În porțiunea postero-mediană a complexului neuroreflex bulbar se găsesc centrii depresori vasodilatatori și cardioinhibitori, care influențează indirect funcția circulatorie, inhibând centrii vasoconstrictori și stimulând nucleul motor dorsal al vagului, prevăzut cu acțiuni cardioinhibitorii. Grație acestor interrelații morfo-funcționale ale centrilor organo-vegetativi bulbari, efectul cardioaccelerator coexistă cu cel cardioinhibitor însoțit de reacții vasodilatatoare. Înainte de a ajunge la nivelul centrilor vasomotori și al nucleului dorsal al vagului, majoritatea aferentelor vagale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasoconstrictori și stimulând nucleul motor dorsal al vagului, prevăzut cu acțiuni cardioinhibitorii. Grație acestor interrelații morfo-funcționale ale centrilor organo-vegetativi bulbari, efectul cardioaccelerator coexistă cu cel cardioinhibitor însoțit de reacții vasodilatatoare. Înainte de a ajunge la nivelul centrilor vasomotori și al nucleului dorsal al vagului, majoritatea aferentelor vagale fac sinapsă în nucleul tradusului solitar (NTS). Prin intermediul acestuia, aferentele baroreceptoare vagale stimulează centrii cardioinhibitori și nucleul dorsal al vagului, paralel cu inhibarea centrilor vasomotori. Distrugerea sa electrolitică provoacă creșterea brutală a presiunii arteriale. Centrii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu cel cardioinhibitor însoțit de reacții vasodilatatoare. Înainte de a ajunge la nivelul centrilor vasomotori și al nucleului dorsal al vagului, majoritatea aferentelor vagale fac sinapsă în nucleul tradusului solitar (NTS). Prin intermediul acestuia, aferentele baroreceptoare vagale stimulează centrii cardioinhibitori și nucleul dorsal al vagului, paralel cu inhibarea centrilor vasomotori. Distrugerea sa electrolitică provoacă creșterea brutală a presiunii arteriale. Centrii vasomotori și cardiomotori bulbo-protuberanțiali constituie de fapt un tot unitar, cu rol de veritabil barostat, prevăzut cu tonus și automatism propriu, întreținut de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
delimitat anatomic, ci populații neuronale interconectate funcțional. Frecvența diferită de descărcări ale potențialelor de acțiune din timpul inspirului și expirului la nivelul acestor complexe neuronale a determinat împărțirea lor în neuroni inspiratori și expiratori. Aceștia sunt situați bilateral în porțiunea dorsală a bulbului, în cazul centrilor inspiratori, și în partea lui ventro-laterală, în cazul centrilor expiratori. Grupul neuronilor dorsali care intră în componența centrilor inspiratori se întinde de-a lungul formațiunii reticulate bulbare, cuprinzând și nucleul tradusului solitar, la nivelul căruia
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și expirului la nivelul acestor complexe neuronale a determinat împărțirea lor în neuroni inspiratori și expiratori. Aceștia sunt situați bilateral în porțiunea dorsală a bulbului, în cazul centrilor inspiratori, și în partea lui ventro-laterală, în cazul centrilor expiratori. Grupul neuronilor dorsali care intră în componența centrilor inspiratori se întinde de-a lungul formațiunii reticulate bulbare, cuprinzând și nucleul tradusului solitar, la nivelul căruia converg fibrele senzitive ale nervilor vag și glosofaringian. Prin intermediul acestora, centrii inspiratori primesc informații chemo- și mecanoreceptoare din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la nivelul căruia converg fibrele senzitive ale nervilor vag și glosofaringian. Prin intermediul acestora, centrii inspiratori primesc informații chemo- și mecanoreceptoare din plămâni și alte zone receptoare, cu rol reglator asupra tonusului și activității lor ritmice. Stimularea electrică a centrilor respiratori dorsali determină - prin intermediul căii bulbo-spinale - excitarea neuronilor motori ai frenicului și intercostalilor externi, urmată de contracția mușchilor respiratori. Ritmul bazal al respirației este, de altfel, generat de către grupul neuronilor dorsali. Funcționând ca veritabili oscilatori, aceștia continuă să emită descărcări ritmice și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asupra tonusului și activității lor ritmice. Stimularea electrică a centrilor respiratori dorsali determină - prin intermediul căii bulbo-spinale - excitarea neuronilor motori ai frenicului și intercostalilor externi, urmată de contracția mușchilor respiratori. Ritmul bazal al respirației este, de altfel, generat de către grupul neuronilor dorsali. Funcționând ca veritabili oscilatori, aceștia continuă să emită descărcări ritmice și după secționarea atât supra- și subiacentă bulbară, cât și a nervilor care ajung la bulb. S-a demonstrat, astfel, automatismul centrilor respiratori bulbari, infirmând conceptul mai vechi, după care
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Descărcările „în pantă” pot fi întrerupte prematur de impulsurile inhibitoare sosite fie de la centrul pneumotaxic, fie de la nervii vag și glosofaringian prin nucleul tradusului solitar din imediata vecinătate a ariei inspiratorii. Grupul neuronilor respiratori ventrali situat anterior și lateral celui dorsal face parte, de asemenea, din formațiunea reticulată bulbară, extinzându-se până la nivelul nucleilor ambiguu și retroambiguu. Funcțiile centrilor ventrali din bulb diferă însă de ale celor dorsali prin faptul că sunt inactivi în timpul respirației normale și intră în rezonanță cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vecinătate a ariei inspiratorii. Grupul neuronilor respiratori ventrali situat anterior și lateral celui dorsal face parte, de asemenea, din formațiunea reticulată bulbară, extinzându-se până la nivelul nucleilor ambiguu și retroambiguu. Funcțiile centrilor ventrali din bulb diferă însă de ale celor dorsali prin faptul că sunt inactivi în timpul respirației normale și intră în rezonanță cu centrii inspiratori dorsali numai când aceștia devin hiperactivi. Excitarea electrică a neuronilor ventrali produce în majoritatea cazurilor efortul de expirație, în timp ce unii prelungesc inspirul. În general, predomină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de asemenea, din formațiunea reticulată bulbară, extinzându-se până la nivelul nucleilor ambiguu și retroambiguu. Funcțiile centrilor ventrali din bulb diferă însă de ale celor dorsali prin faptul că sunt inactivi în timpul respirației normale și intră în rezonanță cu centrii inspiratori dorsali numai când aceștia devin hiperactivi. Excitarea electrică a neuronilor ventrali produce în majoritatea cazurilor efortul de expirație, în timp ce unii prelungesc inspirul. În general, predomină expirul asupra inspirului, mai ales în condițiile hiperventilației pulmonare. La producerea expirului participă și neuronii bulbo-spinali
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
retroambiguu spre motoneuronii mușchilor abdominali și intercostali interni (fig. 96). Spre deosebire de centrii respiratori bulbari, a căror activitate fazică asigură producerea inspirației și expirației, centrul pneumotaxic din treimea superioară a punții deține un rol secundar, de limitare a duratei inspirului. Situat dorsal la nivelul nucleului parabrahial pontin, acesta descarcă impulsuri inhibitoare la nivelul centrului inspirator, determinând întreruperea inspirului. Printr-un astfel de mecanism, stimulii pneumotaxici puternici scurtează timpul de instalare „în pantă” a inspirului și cresc frecvența respiratorie. Descărcările pneumotaxice slabe, din
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
endotelina-3, VIP și enkefalinele modulează în sens inhibitor efectele stimulării colinergice vagale. Reglarea neuroreflexă a tonusului musculaturii bronșice se produce predominant pe cale vagală, ca urmare a excitării receptorilor din submucoasa căilor aeriene și transmiterii aferente a impulsurilor nociceptive la nucleul dorsal al vagului (fig. 102). Iritația căilor respiratorii provocată de diverși poluanți determină reflexul de tuse și bronhoconstricție printr-un astfel de mecanism, eliberator de acetilcolină de la nivelul fibrelor eferente vagale. La realizarea reflexului de tuse participă și receptorii J juxtacapilari
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]