1,895 matches
-
conceptelor generale, a judecăților și procedeelor comparative; în separare, abstracția și procedeele analitice; în relaționare, orice fel de operații sintetice" (op. cit., p. 105). 74 W. Dilthey, Einleitung..., p. 104. 75 M. Riedel, op. cit., p. 104. 76 Ibid. 77 Apud V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 9. 78 V. Drăghici, ibid. 79 Ibid., p. 10. 80 Id., Notele traducătorului la op. cit., pp. 133-134. 81 Într-o formulare nefericită, V. Drăghici le caracterizează drept "categorii experimentate în mod nemijlocit", ceea ce este o dublă
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
separare, abstracția și procedeele analitice; în relaționare, orice fel de operații sintetice" (op. cit., p. 105). 74 W. Dilthey, Einleitung..., p. 104. 75 M. Riedel, op. cit., p. 104. 76 Ibid. 77 Apud V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 9. 78 V. Drăghici, ibid. 79 Ibid., p. 10. 80 Id., Notele traducătorului la op. cit., pp. 133-134. 81 Într-o formulare nefericită, V. Drăghici le caracterizează drept "categorii experimentate în mod nemijlocit", ceea ce este o dublă contradictio in adiecto (vezi și I, nota 133
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
104. 75 M. Riedel, op. cit., p. 104. 76 Ibid. 77 Apud V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 9. 78 V. Drăghici, ibid. 79 Ibid., p. 10. 80 Id., Notele traducătorului la op. cit., pp. 133-134. 81 Într-o formulare nefericită, V. Drăghici le caracterizează drept "categorii experimentate în mod nemijlocit", ceea ce este o dublă contradictio in adiecto (vezi și I, nota 133). Având fundamentul în "contextul vieții" (Lebenszusammenhang), și nu în gândire (unde sunt întemeiate doar "categoriile formale"), aceste categorii "reale" au
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care nu trebuie confundate cu mai abstractele Ursache și Wirkung, ce se constituie cu timpul în relația cauză-efect) și, în fine, "esențialitatea, scopul, valoarea, sensul și semnificația", care alcătuiesc împreună o "a treia grupă de categorii", cele extraintelectuale (cf. V. Drăghici, Prefață la op. cit., pp. 9-10). 82 M. Riedel, op. cit., p. 105. 83 Ibid., p. 102. 84 W. Dilthey, Einleitung..., p. 20. 85 Ibid., p. 24. 86 H. Schnädelbach arată că, spre "a evita dificultățile demersului lui Dilthey", abia neokantienii Windelband
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
care privesc logica formării conceptelor și a judecăților" (Philosophie in Deutschland..., p. 77). 87 Ibid., p. 73. 88 Ibid., pp. 74-75. Vezi în acest sens și II, 2Bc. 89 Ibid., p. 75. 90 W. Dilthey, Construcția..., p. 82. 91 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 13. 92 M. Flonta, Metafizică a cunoașterii..., p. 507. 93 Id., Notă introductivă la G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, p. 12. "A recunoaște locul proeminent al determinismului de tipul inteligibilității în științele istorice și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
o viziune asupra alcătuirii ei ideale" (s.n. ibid.). La începutul acestui capitol (III, 1B) credem că am demonstrat faptul că, în ciuda opiniei lui Mircea Florian, pentru Dilthey întregul nu e totuși "anterior" părților, ci este "recesiv" în raport cu ele. 109 V. Drăghici, Notele traducătorului la op. cit., p. 139. 110 W. Dilthey, Einleitung..., p. 89. 111 Ibid., p. 26. 112 Într-un alt plan, o triplă împărțire a viziunilor despre lume apare și în Weltanschauung des Menschen seit Renaissance und Reformation, unde Dilthey
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
trăirea (Erleben) la nivel senzorial (Sinneseindruck) și afectiv (Gefühl)" cf. Vasile Dem. Zamfirescu, Între logica inimii și logica minții. Încercări hermeneutice, București, Editura Cartea Românească, 1985, p. 15. 160 H. J. Lieber, Geschichte und Gesellschaft im Denken Diltheys apud V. Drăghici, Prefață la op. cit., pp. 14-15. 161 W. Dilthey, Einleitung..., pp. 193-194. 162 Fr. Nietzsche, Menschliches, Allzumenschliches, München, 1960, p. 338. 163 M. Scheler, op. cit., p. 11. Să ne reamintim că, potrivit lui Metzger, pentru Dilthey "existentul" este o "structură" descriptibilă și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
iar elementele pe care le descoperă analiza, inclusiv prin intermediul raportului dintre parte și întreg, sunt "ale unei <<ordini>>, și-i sunt <<date>> existentului ca <<particularitate imanentă>>" (vezi II, 2Bc). 164 T. Vianu, Opere, 10, București, 1982, p. 80. 165 V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 14. 166 Apud Al. Boboc, Adevăr și conștiință istorică. Confruntări contemporane între hermeneutică și dialectică în metodologia științelor umane, București, Editura Politică, 1988, p. 103. 167 W. Dilthey, Einleitung..., p. 148. 168 Cf. Spațiul mioritic ("Influențe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
al resemnificării creației umane prin hermeneutică", prin "interpretare comprehensivă (verstehende Deutung)" ibid. 172 "Corelația întregului istoric" este considerată de autor o corelație "ne-trăită de nici un individ singular" și în care "nu întîlnim subiecți reali, ci doar <<subiecți logici>>" (V. Drăghici, Prefață la op. cit., p. 14). Potrivit celor afirmate anterior, nu susținem această idee. 173 Pentru întregul context vezi II, 2Bf. 174 Apud M. Popa, Prefață la Wilhelm Dilthey, Trăire și poezie, p. 8. 175 Vezi I, 3C și 3F, precum și
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Wesen..., p. 35. 179 Id., Einleitung..., p. 6. 180 O. Braun, Geschichtsphilosophie apud E. Becher, op. cit., p. 294. 181 Cf. W. Dilthey, Das Wesen..., pp. 65-66. 182 Id., Einleitung..., p. 249. 183 Apud P. Kampits, op. cit., pp. 45-46. 184 V. Drăghici, Notele traducătorului la op. cit., p. 133. IV. DUALISMUL FUNCIAR AL FILOZOFIEI Dacă în capitolul al treilea am strâns laolaltă principalele concepte diltheyene, în ultimul capitol reunim într-o formă concentrată reflecțiile asupra naturii filozofiei, așa cum s-au desprins ele în
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
noi, o filozofie a discontinuității și a hiatusului repetabil. Ca teorie a sistemelor elaborată din perspectiva "criticii rațiunii istorice", metafilozofia lui Dilthey avansează un model de filozofie peren, în cadrul unui pluralism filozofic conștient asumat. NOTE ȘI COMENTARII 1 Apud V. Drăghici, Prefață la W. Dilthey, Construcția..., p. 6. Neîncrederea în imuabilitatea categoriilor este, de altfel, în spiritul epocii, luând forme mai mult decât relativizante. În această privință, un adept al ficționalismului precum Hans Vaihinger promovează un scepticism radical. El consideră, de
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni a lumii în Poezii, București, Editura pentru Literatură, 1966, p. 3. 62 Id., Ființa istorică, p. 178. 63 Cf. Al. Boboc, Postfață la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 113. 64 V. Drăghici, Notele traducătorului la W. Dilthey, Construcția..., p. 143. 65 Apud V. Drăghici, ibid., p. 138. 66 Apud A. Metzger, op. cit., p. 33. 67 G. Simmel, Vom Wesen der Philosophie, p. 35. 68 Și aici putem face o trimitere la neokantienii
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
Editura pentru Literatură, 1966, p. 3. 62 Id., Ființa istorică, p. 178. 63 Cf. Al. Boboc, Postfață la E. Husserl, Filozofia ca știință riguroasă, p. 113. 64 V. Drăghici, Notele traducătorului la W. Dilthey, Construcția..., p. 143. 65 Apud V. Drăghici, ibid., p. 138. 66 Apud A. Metzger, op. cit., p. 33. 67 G. Simmel, Vom Wesen der Philosophie, p. 35. 68 Și aici putem face o trimitere la neokantienii de la Marburg: pentru Paul Natorp, obiectul rămâne ein ewiges X, dar nu
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
de Radu Gabriel Pârvu Esența filozofiei, București, Editura Humanitas, 2002. Idem, Der Aufbau der geschichtlichen Welt in den Geisteswissenschaften în Gesammelte Schriften, VII, Berlin/Leipzig, Verlag von B.G. Teubner, 1927 (ed. I: 1910), tradusă în românește și prefațată de Virgil Drăghici Construcția lumii istorice în științele spiritului, Cluj, Editura Dacia, 1999). Idem, Die Typen der Weltanschauung, 1911. Literatură secundară Erich Becher, Geisteswissenschaften und Naturwissenschaften. Untersuchungen zur Theorie und Einteilung der Realwissenschaften, München/Leipzig, Verlag von Duncker & Humblot, 1921. Lucian Blaga, Ființa
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
nimic, frica de închisoare, frica de-a-ți pierde viața. Nu era glumă. Nici de Ana Pauker nu se putea rîde, nici de Vasile Luca, nici de Teohari Georgescu, nici de Chișinevschi, nici de cei care i-au detronat, precum Gheorghiu-Dej, Drăghici sau alții de acest soi". Chiar Mugur a fost arestat de două ori și interzis, ca artist, în trei rînduri!... Ca om dinăuntrul vieții spectacolului, poate că am citit cu un exces de... sensibilitate această carte importantă, dar cum să
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
italianul Petro Praic, În 1889. Tot În 1889, a fost făcută și așezată noua tîmplărie (ferestre și uși) de către Vasile Zverina, tîmplar din Baia de Aramă. În 1912, biserica a fost acoperită din nou cu tablă galvanizată, de către Mihail Forlafu și Marterie Drăghici, ambii enoriași ai bisericii Lupoaia 26. Bisericii din Cătunele, i s-a aplicat aceeași operație ca și celei de la Lupoaia, cu mici modificări, de către preotul Gheorhe Prundeanu. Decorația exterioară este caracteristică secolului al-XVIII-lea. Cele 3 bolți ale bisericii: - pe prima
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
În Peșteana satul său. De la 1 septembrie 1915 postul de Învățător este ocupat de Sabin Coifan care, cu mici Întreruperi, concentrat, mobilizat pe front și prizonier În Germania, În primul război mondial, timp În care a fost suplinit de Marterie Drăghici și Vasile Bobic, a funcționat pînă În 1947, cînd a fost pensionat. Datorită măririi numărului de elevi s-a Înființat al doilea post la 1 septembrie 1919, ocupat de Vasile Ciortan pînă În 1922. Rămînd postul vacant este iarși suplinit
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Bobic, a funcționat pînă În 1947, cînd a fost pensionat. Datorită măririi numărului de elevi s-a Înființat al doilea post la 1 septembrie 1919, ocupat de Vasile Ciortan pînă În 1922. Rămînd postul vacant este iarși suplinit de Marterie Drăghici, pînă la 1 septembrie 1923, cînd este ocupat de Alexandru Mihart din Roșiuța. În 1925 se Înființează al treilea post, ocupat de Vasile Mărășescu. Fiind luat În armată, postul este ocupat mai Întîi prin detașare și apoi prin transferare de
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la bojdeucă, s-a otrăvit cu arsenic la mânăstirea Văratec. 1889, 31 dec Copiii pornesc prin Iași cu uratul. Înveselit, Creangă coboară din Țicău, spre centru. Intră la o franzelărie de pe Strada Lăpușneanu, mâncând pofticios gogoși cu dulceață. Împreună cu prof. Drăghici, urcă pe Ulița de Sus. După ce beau câte un coniac, amicul îl conduce până aproape de bojdeucă. Își urează "La 10 mulți ani". Primește colindătorii, amintindu-și cum umbla la urat prin Humuleștiul natal. În noaptea bucuriilor, el își dă duhul
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
nume de referință în istorie: Ștefan Andrei, Gheorghe Apostol, Alexandru Babe, Alexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnăraș (1904-1976) Bodnarenko, Petre Borilă (Iordan Dragan Rusev), Silviu Brucan, Nicolae Ceaușescu (1918-1989), Iosif Chișinevschi (Iacob Broitman), Ion Coman, Miron Constantinescu, Constantin Dăscălescu, Ion Dincă, Alexandru Drăghici, Florea Dumitrescu, Ștefan Foriș István Fóris, Teohari Georgescu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Petre Gigea, Dr. Petru Groza, Nestor Ignat, Ion Iliescu, Ioan Ioniță, Vasile Luca Luka László, George Macovescu, Ion Gheorghe Maurer, Corneliu Mănescu, Manea Mănescu, Vasile Milea, Alexandru Moghioroș Mogyorós, Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Iași), 39, oct. 2004, nr. 10, p. 9. CREȚU, Bogdan. Iașul literar în 2007. În: Ziarul de Iași, 8 ian. 2008, nr. 5 (5013), p. 6 A. Semnalare a apariției cărții: Elvira Sorohan. G. Călinescu în autoportet. Iași: Timpul, 2007. DRĂGHICI, Georgeta. În apărarea lui Călinescu? În: România literară, 41, 29 aug. 2008, nr. 34, p. 18. Elvira Sorohan. G. Călinescu în autoportret: câteva lecturi în palimpsest. Iași: Timpul, 2007. TERIAN, Andrei. Blestematul limbaj esopic. În: Cultura (București), 3, 31 ian
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
asigurată îndeobște prin țevi din "oale", respectiv din lut ars. Abordând, între altele, și chestiunea "îndestulării" orașului cu apă în vremea când ostenea la elaborarea cunoscutei și pretențioasei sale sinteze, cel identificat a fi fost ultimul cronicar al Moldovei, Manolache Drăghici, consemna acid că, în domeniu, exista o "mare nerânduială cu suiulgii și oalele ce conduc cursul lor pe la cișmele, spărgându-să necontenit când într-o parte, când în alta, aducând multă lipsă norodului până se îndrepta, din lipsa lucrătorilor și a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
conferindu-i-se, după toate probabilitățile tot atunci, și rangul de comis. Realizarea tehnică deosebită, de înlocuire a tradiționalelor coloane de aducțiune a apei, confecționate din lut ars sau oale, cu "țevi de schijă vărsată" în expresia aceluiași întârziat cronicar, Drăghici a întrunit și elogiile acestuia din urmă, chiar dacă "partea leului" în context era atribuită lui Vodă Sturdza. Apreciind "marele folos" pentru ieșeni, grație acelor "cișmele cu havuzuri din piatră cioplită" instalate de Hodocin, el remarca distribuția înțeleaptă a surselor de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
-și acordul de principiu și implicând răspunderea Eforiei pentru transpunerea acestuia în practică, a supus proiectul, prin anafora, aprobării domnitorului. Firește, Mihail Sturdza, care se voia (și era) un partizan al modernizării țării, conduită confirmată și de apologetul său, Manolache Drăghici 19, nu putea să nu aprobe o asemenea inițiativă, menită a asigura capitalei "o nouă înfrumusețare, iar vieții sociale a publicului un plăcut centru de întrunire"20. În primăvara anului 1843, acest proiect a prilejuit disertația profesorului dr. C. Vârnav
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
4 și au continuat, cu aceeași stăruință, în vremea lui Ghica Vodă, chiar dacă reușitele în domeniu 5 din varii motive nu s-au ridicat la nivelul bunelor intenții. "Către sfârșitul domniei lui Mihail Sturdza consemna în a sa Istorie, Manolache Drăghici s-au paveluit mai multe uliți cu bucăți de lemn smolite, pentru care au pus o dare, de trei ani, pe toate casele din Iași; fiind foarte costisitoare și netrainică, această paveluire, inventată la Paris și adoptată în Rosia (subl
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]