54,401 matches
-
unui bun duhovnic ca dragostea pasionată, profundă a unei cobe ce făgăduiește marea cu sarea dar ce naște din pisică soareci mănâncă; cui are i se mai dă în viața de-apoi cu aripi la picioare în toiul nopții de dragoste. XXVII. Altceva ne trebuie ! Am șters-o în goană din dragostea asta cumplită ca și de dragostea de sine, de altfel. Dar de când lumea-i lume n-am jucat cum mi s-a cântat și hohotu-mi de plâns plin de
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
făgăduiește marea cu sarea dar ce naște din pisică soareci mănâncă; cui are i se mai dă în viața de-apoi cu aripi la picioare în toiul nopții de dragoste. XXVII. Altceva ne trebuie ! Am șters-o în goană din dragostea asta cumplită ca și de dragostea de sine, de altfel. Dar de când lumea-i lume n-am jucat cum mi s-a cântat și hohotu-mi de plâns plin de trufie era și mersul meu din rău în mai rău mă
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
naște din pisică soareci mănâncă; cui are i se mai dă în viața de-apoi cu aripi la picioare în toiul nopții de dragoste. XXVII. Altceva ne trebuie ! Am șters-o în goană din dragostea asta cumplită ca și de dragostea de sine, de altfel. Dar de când lumea-i lume n-am jucat cum mi s-a cântat și hohotu-mi de plâns plin de trufie era și mersul meu din rău în mai rău mă făcea nebun de bucurie sub bolta
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
bun îți spun fără vlagă sau cu ardoare cucernică: te-am trimis de la Ana la Caiafa cu ranchiună, cu lacrimi în ochi, în adâncul pământului, cu totul. XXX. Metehnele bîtrâneții Mironosiță multiubită ai jucat un rol prăpădit povestind baliverne despre dragostea mea foarte rară în toiul nopții; n-ai ce să-i faci este simplu ca bună ziua, ca foamea lupului, cum se nimerește, ca prin farmec, de-a fir a păr, cu toate metehnele bătrâneții în vremurile de-odinioară. n (Din
Poezii by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Imaginative/9701_a_11026]
-
cine a văzut cum se iubesc Ouăle dintr-o omletă? Două stele să se iubească în timp ce se dezlipesc de pe boltă S-a mai văzut, Dar cine a văzut cum se iubesc Fructele dintr-o salată? De asta vă zic: fără dragoste Nici o sămînță nu are gust, O pui pe limbă ca și cum Ai încerca tăria cucutei. Păianjenul Ai, evadații din moarte în viață Se-agață unul de altul Ca naufragiații care se prind de Resturile corabiei spartă de stînci Ei spun că
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
că a plecat spre veșnicie, că nu-l voi mai vedea niciodată, că nu ii voi mai putea asculta vorbele pline de Înțelepciune, uimit și surprins de fiecare dată de câte știa, de memoria lui fabuloasă. Îl iubeam enorm și dragostea era reciprocă. Mă simt deosebit de onorat că mi-a menționat numele În acest interviu cu nu mai puțin cunoscutul prof. dr. Nicolae Dima. Nu te voi uita niciodată, scump prieten!
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
țin departe de țară. Iubirea asta leagă două continente între ele prin conductele de sub ocean cu stațiile de metrou aproape goale. Unde oamenii se întorc cu tot corpul înspre noi hipnotizați de mirosul de iod prinși în sare. Cântece de dragoste și furie M-am săturat să trăiesc în aceeași casă cu mine Pentru că te rostogolești în patul meu direct din nisip Pe tot felul de așchii de scoici și pe resturi de lemn aduse la mal în timp ce te culci cu
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
despre care se poate spune că simte în ea poezia și este înzestrată să o facă, fără să poată merge însă destul de departe pe acest drum, pe cît de ademenitor pe atît de anevoios. Dovadă acest simplu, rece-senzual, poem de dragoste: "îi mîngîia mîinile coapsele / de se mirau degetele / îmbobocite cînd aerul muțea / și sorbea doar pie-lea ei / foș-ni-toa-re // îi sorbea ochii de nu-l încăpeau / toate abisurile lumii și ale / ne-lumii / îi strivea măceșele bu-zelor" etc. Și ceilalți trei
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
gest de "senzualitate extremă", într-o "clipă de iubire miraculoasă" și icoana însăși parcă învie, iar apoi se scorojește ca și cum ar fi fost arsă (p. 91-96). Preotul de la Putna îi traduce lui Viorel Untaru astfel întâmplarea: "Prietena dumneavoastră a făcut dragoste cu Mântuitorul. Sunt sigur că așa s-a întâmplat tocmai fiindcă până acum nu am crezut în așa ceva. Icoana a fost patul iubirii lor, așa cum altarul este masa minții noastre!" (p. 97) Pentru speculațiile de acest tip învinuiesc romanul de
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
și K. F. sunt vestigiile unui trecut din ce în ce mai greu de suportat de către oficialitățile locului. Inginerul Bașaliga este cel mai important și influent (totul depinde în Vladia de el), se simte foarte deranjat de prestigiul faptelor prințului, de misterul nedezlegat al dragostei dintre K. F. și prinț, dragoste ce va fi pusă la îndoială. Inginerul este directorul unei crame și al unui restaurant unde se bea vin spumos, surogatul șampaniei de altădată care făcea faima Vladiei. Locotenentul Copaciu, un mediocru, un om
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
trecut din ce în ce mai greu de suportat de către oficialitățile locului. Inginerul Bașaliga este cel mai important și influent (totul depinde în Vladia de el), se simte foarte deranjat de prestigiul faptelor prințului, de misterul nedezlegat al dragostei dintre K. F. și prinț, dragoste ce va fi pusă la îndoială. Inginerul este directorul unei crame și al unui restaurant unde se bea vin spumos, surogatul șampaniei de altădată care făcea faima Vladiei. Locotenentul Copaciu, un mediocru, un om al puterii, eclipsat de inginer, avansat
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
se prezintă, într-un mod iluzoriu, ca un teritoriu al fericirii. De ce lipsește atunci Vanessa Ligata? E un secret savant. Altul este legat de venirea prințului Șerban Pangratty în Vladia. În mod curent se credea că vizitele sale se datorează dragostei pentru K. F. Ar fi fost un secret banal, de ordin sentimental, la îndemâna tuturor. S-ar părea însă că el suferă de morbul lui Lampers, care riscă să-i înțepenească degetele, ceea ce ar fi dezastruos pentru un aviator. El vine
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
pentru a se eterniza împreună cu femeia iubită, chiar când înțelege că ceea ce a văzut nu e decât un film proiectat în realitate. Personajele lui Eugen Uricaru află cu stupoare, în finalul romanului, că au avut relații de conviețuire sau de dragoste cu proiecțiile, perfect verosimile, dar suspecte, ale unei ficțiuni. Rod al unui imaginar sofisticat și abscons, Vladia mi s-a părut mai interesant ca roman despre perversiunea ficțiunii, decât ca parabolă a unei dictaturi de catifea.
Secretele savante by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9993_a_11318]
-
mea tocmai am despicat în două țeasta rinocerului și trunchiul rinocerului și le-am pus în groapa cu jar la fript și la copt tocmai am mîncat carne dulce și oase dulci de rinocer împreună cu iubita mea tocmai am făcut dragoste cu iubita mea cu trupurile azvîrlite generos în iarba mătăsoasă și răcoroasă a amazonului tocmai s-a ridicat pe cer luna nouă gravidă cu sămînța mea și a iubitei mele * eu nu mai am poftă nici să trăiesc nici să
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
cele douăsprezece volume de Filocalie românească, traduse de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Dintru început trebuie precizat că Părinții filocalici nu-și propun să dezvolte o dogmatică sistematică, ci prezintă pe Dumnezeu ca țel al vieții creștine, ca Persoană ce revarsă dragostea Sa asupra creației și asupra omului, chemându-l pe acesta să se împărtășească de ea. Scopul lor nu este de a alcătui și sistematiza învățătura dogmatică despre Întrupare, ci de a vorbi „la cererea ucenicilor, dintr-o nevoie sau osteneală
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
asupra creației și asupra omului, chemându-l pe acesta să se împărtășească de ea. Scopul lor nu este de a alcătui și sistematiza învățătura dogmatică despre Întrupare, ci de a vorbi „la cererea ucenicilor, dintr-o nevoie sau osteneală a dragostei duhovnicești care se vedea tare dorită, dintr-o biruire de sine a smereniei lor, la nevoia fiilor de a li se spune cele ce de-a dreptul nu se pot spune. Sunt frânturi din pâinea inimii, gesturi și fapte în
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
doamnei sale MARIA. Mi-a publicat cu mărinimie din poeziile și din creațiile mele În proză În revista "Candela de Montreal ", făcându-mă astfel cunoscută miilor de cititori. Simt că sufletul meu de copil este parcă prea mic pentru atâta dragoste, grijă șiadmirație din partea OMULUI ȘI POETULUI GEORGE FILIP. De aceea, În aceste momente de sărbătoare, la aniversarea a 70 de primăveri, gândul meu va fi prezent acolo unde se află bunul meu prieten, părinte, BUNIC, dar mai ales MARELE meu
Gânduri la ceas aniversar. In: Editura Destine Literare by Ana-Maria Ghibu () [Corola-journal/Science/76_a_317]
-
dura prin univers Cu partea mea bună, cu partea mea rea, O emisferă-aduceam de departe Și cealaltă se Împlinea. Pe jumătate sunt lupul sălbatic Sunt pasărea cerului liberă-n vânt, Ochii mei sorb lumina și gerul Trupul meu freamătă-n dragoste bând; Pe jumătate sunt ochiul cunoașterii Biciul memoriei, hipertăios, Evoluez cu viteze ardente Pe drumu-ndoielilor, alunecos. Mă rostogolesc fără oprire Pe rând fiecare jumătate-arătând, Dar care-i cea bună, care-i cea rea Mă Întreb și nu aflu nicicând. FILTRU
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
scapă Nimeni nu te poate prinde Căci cine poate prinde Și tine timpul ca pe-un sac cu merinde. Halucinantă pasăre-albastră, Filtru invizibil pe ochiul real Adu-mi, adu-mi otrava nebuniei Paradisului tău artificial ! ARIADNA Totul În mine e dragoste E o risipă de tandrețe, de cântec Care Învăluie copacii și pietrele Tulbure ca un descântec. Cu mâinile deschise pline de vise Iți Întind harta sufletului meu Cu toate luminile lăuntrului aprinse Și-aștept să găsești drumul spre mine, Tezeu
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
se adâncește aproape dantesc În limbajele de cugetare, unde proprietatea cuvintelor intră În consonanță cu transluciditatea emanației de sensuri. Rețin câteva: „principalele mele calități sunt defectele mele”, „disperarea e o formă de vitalitate”, “literatura a fost pentru mine o defulare”, “dragostea de viață e un sentiment parșiv”, “moartea nu e un sfârșit”. E sfârșitul!”, „istoria este o glumă” (după Henry Ford), „poate că la bătrânețe, devenim, fără voie, reacționari”, “decadența Occidentului se ascunde unde nu te gândești să o cauți. În
De la și spre Octavian Paler. In: Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Science/76_a_285]
-
Cântec de leagăn Mama Dragostea ta mă alăptează și mă cheamă Copil, matur, bătrân, Încă mă iei în brațe și îmi dai copilăria toată, de la sân Mama, Când toată lumea va să râdă, vă să geamă, Tu, pas cu pas, Mă vei caută prin infinit, o
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
cerului cu două toarte de foc! Și nu asmuți limba de chiparos a splendorii, căci până În moarte voi fi căzut la pat, bolnav de Îndurare... ZIDURI MINCINOASE, PAPAGALI INFIDELI... Mă plimb printr-un acest oraș decapitat Într-o robă a dragostei. Cingătoarea de cremene a morții mă strânge-n corset. Numai așa pot strivi autobuzele foșnitoare de parcă niciodată n-aș fi intrat Într-o mănăstire și nu e de ajuns! De aceea Îți scriu din fuga muririi, fantasmă cu buze strivite
Dincolo de tăcere. In: Editura Destine Literare by Theodor Râpan () [Corola-journal/Science/76_a_335]
-
Din dragoste pentru poezie, nu pierd nici o ocazie de a vizita casele memoriale ale poeților noștri de vază, când se Întâmplă să le fiu prin apropiere. Așa se face că anul trecut, Împreună cu poeții Laurian Stănchescu și Nicolae Grigore Mărășanu am « tras
Doi poeți si o casă memorială. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Science/76_a_348]
-
nu v-a mângâiat,/ Din lunga voastră-ngenunchere/ Sculați ... Hristos a Înviat !" Mobilizatoare este și poezia "Christos a Înviat" de Vasile Alecsandri, În care afirma "Christos, zeul credinței, ieșit-a din mormânt/ Și-a Sa Înviere/ Ne-arată că nu piere/ Dragostea, credința și adevărul sfânt./ Christos e viu ! Ca Dânsul, o, voi ce suferiți/ În lanțuri de robie/ Curând la viața vie/ Din umbra trist-a morții veți fi cu toți ieșiți ! Octavian Goga, În poezia "E sărbătoare" face o paralelă
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
dramatic sau chiar la liric (Grigore Constantinescu, Cântecul lui Orfeu). Carmen Gurban a observat că Elvira este singura femeie fidelă din operă și a început să-și construiască personajul în jurul ideii de consecvență: “tot ce face pe parcursul actelor e din dragoste pentru el, indiferent dacă e bună și tandră sau războinică” (C.G.). Despre procesul de formare a propriei versiuni (V4), Carmen Gurban a afirmat că și-a văzut personajul ca și cum ar fi fost o persoană reală, mai mult în imagini decât
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]