1,112 matches
-
venitul să fie a Sfintei Episcopii". Domnul Alexandru, la cererea episcopului Mitrofan, la 29 decembrie, confirmă scutirea meșterilor ce erau dați în serviciul Episcopiei, dând ordin deșugubinarilor să nu se amestece la satele episcopiei, respectând „cărțile Domnilor de mai înainte". Dregătorilor de Huși și Stănilești li se dădea ordin „a lăsa în pace satele Episcopiei, cum au fost și la alți domni". La 22 august 1638 Vasile Vodă ordonă pârcălabilor de la Fălciu și dregătorilor de Huși să nu supere satele Episcopiei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
episcopiei, respectând „cărțile Domnilor de mai înainte". Dregătorilor de Huși și Stănilești li se dădea ordin „a lăsa în pace satele Episcopiei, cum au fost și la alți domni". La 22 august 1638 Vasile Vodă ordonă pârcălabilor de la Fălciu și dregătorilor de Huși să nu supere satele Episcopiei „cu globe de bătăi sau de pârâturi, sau cu alte globe mai mici", ci să observe numai „morți de om, sau alte deșugubine, sau furi, sau tâlhari". Pentru că și ulterior, șoltuzul și cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Domnitorului „se va judeca ca pe un călcătoriu de lege: într-alt chip nu va fi". Întrucât slujitorii domnești continuau asuprirea clerului Episcopiei, Episcopul Serafim se jeluiește noului Domn, Iliașcu Alexandru Voievod și la 26 octombrie 1667 acesta dă ordin dregătorilor domnești pentru apărarea clerului: „scriem Domnia mea la ai noștri credincioși boieri cei mari și la vatajii cei mari, și la pârcălabii de la ținuturi, și la dregătorii de prin târguri și la globnici și la deșugubinari și la alți slujitori
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
nostru, Episcopul". Jeluiri la Domnie a făcut și slujitorul Ioan la 1673 când Domnul Ștefan Petriceicu, tot pentru sărăcirea Episcopiei care la 11 februarie a promulgat iarăși hotărârea dată mai înainte de Ilieșu Alexandru Vodă pentru apărarea clerului Episcopiei de amestecul dregătorilor civili în afacerile duhovnicești. Cartea aceasta nu se pusese în aplicare și, domnii schimbându-se, la succesiunea Episcopiei urmă episcopul Sofronie care face și el jalbă la Domnul Dumitrașcu Cantacuzin, tot în chestiunea asupririi clerului de către dregătorii civili, cerându-se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
am milostivit Domnia mea și am miluit cu acel scaun de acolo pe rugătorul nostru Gedeon Episcopul", scrie Vasile Vodă Voievod în cartea sa din 11 aprilie 1645 dată către șoltuzii și pârcălabii din târgul Hușilor, ordonând, în același timp, dregătorilor săi a lăsa în pace poslușnicii și vecinii Episcopiei „în nesupărare despre angării" și „alte mâncături ale târgului". Dintr-o poruncă a Divanului din Țara de Jos către uriadnicii de Bârlad, urmare a jeluirii părintelui episcop de la Huși, cum că
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Documentele cercetate duc la concluzia că în cazul Fălciului, globnicii se trimiteau de la Bârlad, unde era reședința vorniciei Țării de Jos, că vornicul, ca membru al Divanului Domnesc, ședea la Iași, iar vornicia o exercita în lipsa lui uriadnicii sau alți dregători de la Bârlad, care trimiteau oamenii lor să caute deșugubine prin ținuturi; rezultă și că, de multe ori, deșugubinarii luau deșugubine sau globe pe bază de minciună, fără constatarea vinovaților și a vinovăției. - ciobotele sunt menționate adesea împreună cu globele. De exemplu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de cepărie"... Secerea pânei domnești și facerea fânului domnesc se realizau de către locuitorii târgului cu zeciuială, cu produsele de pe ogoarele celor care se ocupau cu cultivatul pământului. La 1632, în cartea domnească a lui Alexandru Iliașu Voievod către sluga sa, dregătorul de Huși, și la șoltuzii și la pârgarii de acolo, li se punea în vedere că, la scoaterea târgului ca să secere pânea domniei sale, dar și a comișeilor, care vor face fânul domniei sale acolo, la târg, să aibă „a lăsa foarte
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
aceasta; - ispravnicii erau îndatorați „a da tot concursul lor" Episcopilor de a pune protopopi vrednici care să fie trimiși la sate și în târguri să îndrume bisericile eparhiei, „să cerceteze abuzurile și să le îndrepteze": „Deci și dumneata, aflându-te dregătorul acelui ținut, să dai ajutorul ce va avea trebuință omul Arhiereului"... - pentru că preoțimea era degradată moral, în primul rând din cauză că era tratată neomenos chiar de guvern și de amploaiații săi, fiind supuși la felurite dabile ca și enoriașii, aceștia din
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
care se afla țara, din cauza jafurilor funcționarilor de pe la sate. O dată cu încetarea abuzurilor, provenite din cauza războiului, s-au ocupat și de încetarea treptată a abuzurilor și a peșchișurilor, ce s-au fost înrădăcinate prin obiceiurile și așezămintele țării. Astfel mulți din dregători au refuzat de a mai primi plocoanele de la funcționari, pentru locurile date, voind ca prin aceasta, să-i lipsească de motivul ce-l avea jefuind pe locuitori. S-a desființat taxa ce se lua de pe produsele țării, care taxă se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la Epitropia spitalului Sf. Spiridon din Iași - cu averi în mai toate ținuturile Moldovei. Un titlu important al Manualului (XIV, tomul al II-lea) era destinat dispozițiilor de ordin administrativ referitoare la precizarea actelor de care trebuiau să țină seama dregătorii în activitatea lor, motivat că Departamentul lucrărilor publice era un minister nou înființat și cu mari răspunderi în administrarea Moldovei. De asemenea, era reglementată activitatea ispravnicilor de la ținuturi, a privighetorilor de ocoale (publicate inițial prin foaia din 21 februarie 1832
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprietarii dughenelor aveau îndatorirea de a pune noaptea în ferestre o lumânare pentru ca să lumineze ulița, între 1802-1804 se cunoaște și se pune în aplicare o reglementare precisă și eficace în privința iluminării orașului. Felinarele instalate pe ulițe, mai ales la porțile dregătorilor, cu lumânări de seu, apoi cu ulei și gaz, luminează nu numai în Iași dar și în orașele din restul ținuturilor: „Luminarea ulițelor devine o necesitate, un ajutor de priveghere și de ușurință pentru comunicația lăcuitorilor". În „Regulamentul municipal pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
găseau bucăți de mică, iar în partea de sud a dealului era o conductă de ceramică ce aducea apă de la casa apelor din pădurea și dealul Basaraba la curtea boiereasca. Locuitorii așezării provin din oameni aduși să muncească pe pământurile dregătorilor domnești, apoi ai mănăstirii. În 1859, erau un numar de 155 capi de familie, cu 705 suflete. Trei decenii mai tarziu, în 1889, s-a înființat o școală, la care erau înscriși un numar de 53 școlari. Din aceeași perioadă
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
pentru teatru (1977), Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1976), Premiul Uniunii Scriitorilor din Republică Moldova (1996). Distincții: Ordinul Serviciu credincios, 2002, Ordinul Meritul cultural, 2004. Legătură dintre satul Scobinți și șoseaua națională Iași-Botoșani o formează Podul lui Contăș, construit de dregător, pe la 1679, probabil pentru a înlesni trecerea carelor cu butoaie de vin de Cotnari. Din șoseaua care duce la cel mai apropiat oraș, Hîrlău, după ce treci Podul lui Contăș, se desprinde, pe dreapta, un drum care urmeaza Valea Bahluiului, folosit
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
aventurier român" (cum îl descrie Engels) care a curmat viața și cariera politică a părintelui socialismului german? Nu se cunosc prea multe lucruri despre el. Era un vlăstar al familiei boierești Racoviță-Cehan, ai cărei membri au fost domnitori și înalți dregători în }ările Române în secolele XVIII-XIX. Iancu era probabil unul dintre mulții fii ai beizadelei Mihalache Racoviță (însurat cu o Suțuleasă), mare dragoman al Porții Otomane și, în 1815, mare logofăt în divanul Valahiei.14 În perioada 1862-1864, Iancu Racoviță
Din nou despre duelul la români by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11326_a_12651]
-
Codrii Neamțului - nr. 15 - 17 Str. Codrii Neamțului - nr. 16 - 70 Str. Codrii Neamțului - nr. 11 - 13 Str. Codrii Neamțului - nr. 1 - 9; Str. Codrii Neamțului - nr. 2 - 14 Str. Cozla - nr. 1 - 5 Str. Cozla - nr. 2 - 10A Str. Dregătorului Str. Frt. Stan Constantin Int. Horbotei - nr. 1 - 3 Ale. Ion Agârbiceanu Ale. Lăceni Ale. Leorda Str. Liviu Rebreanu - nr. 18 - 30 Str. Liviu Rebreanu - nr. 12 - 16 Str. Liviu Rebreanu - nr. 17 - 27 Str. Liviu Rebreanu - nr. 29 - 35
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Adunarea Națională de la Blaj (15-17 mai 1848), prin care, la punctul 1 al acesteia, "Națiunea română, răzimată pe principiul libertății, egalității și fraternității, pretinde [...] să-și aibă reprezentanții săi la dieta țării în proporțiune cu numărul său, să-și aibă dregătorii săi în toate ramurile administrative, judecătorești și militare în aceeași proporțiune, să se servească cu limba sa în toate trebile ce se ating de dânsa, atât în legislățiune, cât și în administrațiune". De asemenea, la punctul 7 se arată că
DECIZIE nr. 80 din 16 februarie 2014 asupra propunerii legislative privind revizuirea Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260603_a_261932]
-
un loc de grupare sau regrupare a forțelor militare și centru de declanșare a acțiunilor antiotomane. Exista la Craiova un corp de oaste pus la dispoziția Marelui Ban, compus din forța militară a țăranilor de pe domeniile boierimii, din aparatul de dregători ai Băniei, din țăranii liberi și din mercenari. În acțiunea de aducere sub stăpânirea sa a Transilvaniei și Moldovei, lui Mihai Viteazul i-au stat alături frații Buzești -- Stroe, Radu și Preda, Baba Novac, Banul Mihalcea, Banul Mărăcine, Mârza, Matei
Craiova () [Corola-website/Science/296942_a_298271]
-
împăratul Leopold al II-lea. Beneficia de acum de o serie de avantaje importante care vor îngădui o dezvoltare mai accelerată a activităților urbane. Era scos de sub jurisdicția comitatului (reînființat în 1780); trimitea reprezentanți proprii în Dietă; își alegea proprii dregători și jurați; percepea vamă la intrarea și ieșirea mărfurilor; avea dreptul de a organiza târguri anuale și săptămânale de a-și stabili bugetul propriu de venituri și cheltuieli anuale; era scutit de anumite obligații fiscale; avea dreptul la o stemă
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
administrativă denumită "Breaza" și declarată oraș, și arondată raionului Câmpina din regiunea Ploiești. Componența actuală o are din 1968, când a fost arondat județului Prahova. Conform documentelor de arhivă, Breaza a fost în stăpânirea mai multor familii de boieri și dregători ai țării, printre care spătarul Drăghici și vistierul Udriște (anul 1538); Elena Cantacuzino, una din fiicele lui Radu Șerban, domn al Țării Românești între anii 1602-1611; marele postelnic Constantin Cantacuzino (1635); familia Cantacuzino; Gheorghe Bibescu, domn al Țării Românești (1842
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
în urma subminării , dizolvării comunităților rurale și presiunii exercitate de dynati. Dynatii, înalți funcționari din theme, beneficiari ai secularizării bunurilor monastice în urma crizei iconoclaste, au devenit mari stăpâni de domenii. Leon al VI-lea, nevăzând pericolul, a anulat vechile restricții impuse dregătorilor militari până atunci de a achiziționa bunuri imobiliare. A abrogat dreptul de preemțiune și a grăbit declinul comunităților rurale. Țăranii cădeau astfel sub dependența dynatilor laici și ecleziastici, devenind paroikoi-vecini. Roman Lecapenos ia la cunoștință pericolul, știind că mica proprietate
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
partea stângă a Oltului, județul Vâlcea. Aceleași surse mai specifică faptul că la Proieni, pe Valea Oltului, într-o veche biserică ortodoxă, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca. Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost soră cu Iane Cantacuzino, înalt dregător la Constantinopol și apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino. Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomații lui Mihai, a întocmit, probabil pentru informarea cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului, document care s-a pierdut în forma originală
Mihai Viteazul () [Corola-website/Science/296804_a_298133]
-
atestare documentara a satului este din 3 aprilie 1588, cănd soborul Mănăstirii Galata din Iași îl cumpăra de la domnitorul Petru Șchiopul cu 6000 de aspri (moneda turcească de argint). Satul fusese „domnesc” adică proprietatea domnului și dat lui Ștefan camanarul (dregătorul care strângea „camăna”, dare pe băuturile spirtoase), dar acesta rămânând dator la Visteria domneasca cu 6000 de aspri de când a avut loc „o desetina la Soroca” (desetina era zeciuiala ce se lua pe stupi și porci).După moartea camanarului Ștefan
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
alte gârle din Baltă Bratesului. Un alt hrisov asemănător, în care este amintit și satul Sivita, este semnat de domnitorul Radu Mihnea la 16 august 1616. Peste doi ani, la 30 martie 1618, domnitorul Radu Mihnea întărește lui Condrea cămărașul (dregător la cămara domneasca) satul, care fusese a lui Ceacarlo Grecul și a rămas pustiu 25 ani „pentru că este la marginea țării și este în drumul păgânilor tătari”. Condrea a dat domnitorului 300 de galbeni. Din conținutul documentului reiese că înainte de
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
Bădeni este un sat în comuna Scobinți din județul Iași, Moldova, România. Legătura dintre satul Scobinți și șoseaua națională Iași-Botoșani o formează Podul lui Contăș, construit de dregător, pe la 1679, probabil pentru a înlesni trecerea carelor cu butoaie de vin de Cotnari.Din șoseaua care duce la cel mai apropiat oraș, Hîrlău, după ce treci Podul lui Contăș, se desprinde, pe dreapta, un drum care urmează Valea Bahluiului, folosit
Bădeni, Iași () [Corola-website/Science/301258_a_302587]
-
răzeși și boiernași care stăpâneau în devălmășie părți din satul Șerbești. Prin danii și vânzări repetate în pragul secolului al XVIII-lea satul se regăsea aproape în întregime în posesia marelui logofăt Gavril Miclescu, unul din cei mai de seamă dregători ai Moldovei din acea vreme. Dintre urmașii lui Gavril Miclescu, cel care și-a pus cel mai mult amprenta în istoria obștii a fost spătarul Săndulache Miclescu, revoluționar pașoptist, apropiat și susținător al lui A. I. Cuza. După moartea acestuia, moșia
Șerbești, Iași () [Corola-website/Science/301310_a_302639]