961 matches
-
Tommaso spre ieșire. Mă numesc Abraham. Eu sunt fra' Tommaso. Îți strânseră mâinile și se îndreptară spre oraș. Aproape că se înnoptase; cerul se acoperise cu nori groși ce alungau lumina. Glasurile din bodegă se auzeau tot mai slab pe măsură ce drumeții se îndepărtau în grabă. Abraham rupse tăcerea: E mai bine să-ți spun imediat: eu nu prea sunt văzut cu ochi buni de o parte din oraș, mi-au ieșit multe vorbe false. Desigur, nu sunt un sfânt, dar nici un
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ce? Pentru a vedea cîte cunoaște, cîte folosește și care-i atitudinea față de ele. Și încă un motiv, poate cel mai important. Deși a străbătut și distanțe mari, pe Bacovia nu ți-l poți imagina decît mergînd pe jos. Un „drumeț”, un „trecător”, un „pieton”. în opera sa nu există imagini cu peisaje văzute de sus, din aer sau de pe mare. Ce a ieșit la „pieptănare”? în poezie, Bacovia vorbește de „autouri”, „cotiugare”, „tramvaie”, „cupeuri de cristal” (echivalentul „faetoanelor de gală
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Și tot în Ph. Hamon (1981, p. 473), scriitura realistă va utiliza aceste procedee pînă la stereotipie, precum: a) medii transparente: ferestre, sere, uși deschise, lumină puternică, soare, vizibilitate atmosferică, priveliști largi etc.; b) personaje-tip ca: pictorul, estetul, gură-cască, drumețul, spionul, bîrfitorul, neofitul, intrusul, tehnicianul, informatorul, exploratorul unui loc; c) scene-tip ca: sosirea mai devreme la o întîlnire, surpriza unui secret, vizita unui apartament, pătrunderea într-un loc necunoscut, plimbarea, pauza, momentul de destindere, privitul de la fereastră, urcatul pe
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
istoriei povestite (diegeză), fie că aparține microuniversului ideolectal al autorului, fie că face parte dintr-un ansamblu cultural sau ideologic mai vast. Astfel se întîmplă că în inima Emmei "amintirea lui Léon [...] scăpăra mai tare decît un foc al unor drumeți lăsat să ardă pe zăpadă, într-o stepă rusească"19. Sînt intra-diegetice procesele comparative care utilizează drept element comparant imaginea spațială anterioară sau posterioară comparației, în text, deci metonimic legată de aceeași diegeză. (72) În jurul lor se așternea o
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
este prezența în text a instanțelor narative, nara torul și personajele. În fragmentul dat, se remarcă prezența unui narator homodie getic care are și rol actanțial. Alături de acest personaj narator, în text mai apar tovarășii lui de călătorie și călăuza drumeților de la oraș, Ion Onișor. O altă trăsătură distinctivă a ope rei epice este predominanța narațiunii. Acest mod de expunere este dominant în frag mentul reprodus, în care se relatează călătoria la munte a unui grup de orășeni și popasul lor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
epicureană! Această carte este, bineînțeles, îndatorată practicienilor și elevilor care ne-au primit printre ei. Prefață Cineva a afirmat deja că rolul datelor de cercetare și al analizelor statistice ar putea fi comparat cu cel al lampadarelor: să ofere sprijin drumețului obosit, dar nu numaidecât și lumină. Éric Debarbieux ni le propune, clar, pe amândouă. El prezintă o viziune critică și pragmatică, permițând o bună înțelegere a violenței în școală, și recomandă piste de soluționare solid înrădăcinate în bazele empirice. Cartea
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Poveste) p. 136, r. 11 12 : „pornește la drum cântând” un tovarăș nelipsit al omului a fost cântecul, în vremuri grele având rol curativ, dar și fiind și un mod de exprimare a bucuriei și împlinirii; r. 25 26 : „de drumețul care cântă să nu te temi”un om care cântă are cu siguranță un suflet sensibil, așadar nu prezintă nici un pericol; p. 137, r. 8 9 : „Dumnezeu mi-a dat, eu dau, și Dumnezeu iar mi-a da, că are
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
am jefuit !”. Ce spirit de economie scenaristică, să îndeși extremiștii în același personaj... În paralel cu deprimantele scene de viață capitalistă, revedem, în flashbackuri care o străbat nostalgic pe Doina, o Românie flower power, numai tineri plini de voioșie, făcând drumeții, cântând la chitară, mâncând cartofi prăjiți toți dintr- o farfurie, plimbându-se mână în mână pe înserat, sărutându-se de voie, totul împănat cu acorduri lirice pe coloana sonoră. Când, în amintire, Adrian îi spune Doinei „Te iubesc !” pe fundalul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pistruiatul, Anotimpul iubirii, A doua variantă, Pădurea de fagi, Figuranții, Secretul lui Nemesis, Cale liberă, Vulcanul stins (1987) ; Moromeții, Orele unsprezece, Niște băieți grozavi, Miracolul, Secretul armei secrete (1988) ; O vară cu Mara, Mircea, Există joi ? (1989) ; Cine are dreptate ?, Drumeț în calea lupilor, De ce trag clopotele, Mitică ? (1990) Evoluții cinematografice Deceniul 9 debutează cu un eveniment cinematografic, premiera Probei de microfon (21 aprilie 1980). Film de strictă actualitate, despre tineri, viață, muncă, asumare, responsabilitate, în care propaganda este absentă. Ceea ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
foștilor extremiști de dreapta Mircea Eliade și Emil Cioran, invitați să se întoarcă în țară. Și aceste manevre se înscriau în platforma naționalist- comunistă a regimului Ceaușescu, care întreținea o tensiune în populație în legătură cu „amenințarea” sovietică. Spre sfârșitul deceniului 9, Drumeț în calea lupilor (regia Constantin Vaeni) are probleme cu aparatul de propagandă din cauza legionarilor. Mișcarea legionară este cel puțin la fel de prezentă în Drumeț în calea lupilor ca în Bietul Ioanide, dar acum ideea folosirii legionarismului ca mesaj subliminal antisovietic este
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
comunistă a regimului Ceaușescu, care întreținea o tensiune în populație în legătură cu „amenințarea” sovietică. Spre sfârșitul deceniului 9, Drumeț în calea lupilor (regia Constantin Vaeni) are probleme cu aparatul de propagandă din cauza legionarilor. Mișcarea legionară este cel puțin la fel de prezentă în Drumeț în calea lupilor ca în Bietul Ioanide, dar acum ideea folosirii legionarismului ca mesaj subliminal antisovietic este abandonată, fiind, probabil, considerată prea riscantă în condițiile de tensiune politico- socială tot mai ridicată. În schimb se introduc „înțepături” la adresa sovieticilor : în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
condițiile de tensiune politico- socială tot mai ridicată. În schimb se introduc „înțepături” la adresa sovieticilor : în Noi, cei din linia întâi (1986) apare momentul în care armata română este împiedicată să intre prima în Budapesta de către înaltul comandament sovietic. În afară de Drumeț în calea lupilor, sunt oprite de la difuzare în acest deceniu De ce trag clopotele, Mitică ? (1981) și Sezonul pescărușilor (1984). Primul este o tratare în cheie grotesc- mocirloasă a piesei lui Caragiale D’ale carnavalu‑ lui. Astăzi, este descris ca un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vin spumant cu care, eventual, te puteai spăla pe dinți înainte de culcare, căci apă de la robinet, ioc. Dar în seara aceea, fără să-și dea vreodată seama de ce, nu îi mai înjura cu atâta sete pe Ceaușescu și pe comuniști... Drumeț în calea lupilor (1990) sau URSS cu svastică și cămașă verde Realizat în 1988-1989, Drumeț în calea lupilor răspunde nevoii obsesive a lui Ceaușescu de a flutura românilor terorizați de foame, frig și frică sloganul independenței țării în fața puterilor străine
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
robinet, ioc. Dar în seara aceea, fără să-și dea vreodată seama de ce, nu îi mai înjura cu atâta sete pe Ceaușescu și pe comuniști... Drumeț în calea lupilor (1990) sau URSS cu svastică și cămașă verde Realizat în 1988-1989, Drumeț în calea lupilor răspunde nevoii obsesive a lui Ceaușescu de a flutura românilor terorizați de foame, frig și frică sloganul independenței țării în fața puterilor străine, în primul rând URSS, pentru care dictatorul de la București devenise indezirabil. Întreg scenariul, care respectă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
la zero grade (1964) 116 Dragoste lungă de‑o seară (1963) 111-112 Dragostea începe vineri (1973) 191, 196 Dragostea mea călătoare (1981) 234, 246 Dragostea și revoluția (1983) 234, 243-244 Dreptate în lanțuri (1984) 234 Drum în penumbră (1972) 196 Drumeț în calea lupilor (1990) 234, 242, 276 Drumuri în cumpănă (1979) 192, 196 Duios Anastasia trecea (1979) 193 Duminică la ora 6 (1966) 104, 111, 115, 127, 129, 139, 159, 161, 173, 176, 193, 196, 240, 249, 286 E E
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Din reportajul referitor la plecarea emigranților aflăm că după ce în lunile ianuarie, februarie și martie 1900 mulți evrei, vânzându‐și bunurile și făcând rost de bani, au părăsit România, la 15 martie, la propunerea tânărului Ghinsberg, a luat naștere Societatea „Drumeții” cu peste 6o de membri, care, în disperare, au hotărât să plece în America pe jos . ...”au cumpărat doi cai în valoare de 160 de lei, o haraba mare le‐a fost dăruită de către un membru al societății „Drumeții”, acestea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Societatea „Drumeții” cu peste 6o de membri, care, în disperare, au hotărât să plece în America pe jos . ...”au cumpărat doi cai în valoare de 160 de lei, o haraba mare le‐a fost dăruită de către un membru al societății „Drumeții”, acestea să servească pentru transpo rtarea bagajelor iar pentru a se ușura pe ei, și‐ au făcut opinci și și‐au croit un fel de tașcă pentru a păstra hrana zilnică; cu o zi înainte de plecare, ei și‐au scos
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
grădina publică, către Zorleni, Banca, spre Vaslui, înconjurați de trecători, continuând a cânta imnul despărțirii...” Ziarul mai cuprinde „scrisori i ntime, printre care și una din New‐ York semnată de Herșcu Haim, student - sub chirurg, către un prieten român, poezia „Drumeț ii” semnată de A. Axelrod, de șapte strofe, informații că ziar ul „Dați ajutor” se va găsi numai la domnul Brayer, strada Principală, că toate știrile de la Drumeți vor fi trimise numai către dl. Brader Adolf... * Ziarul mai cuprindea: transmiteri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
semnată de Herșcu Haim, student - sub chirurg, către un prieten român, poezia „Drumeț ii” semnată de A. Axelrod, de șapte strofe, informații că ziar ul „Dați ajutor” se va găsi numai la domnul Brayer, strada Principală, că toate știrile de la Drumeți vor fi trimise numai către dl. Brader Adolf... * Ziarul mai cuprindea: transmiteri de mulțumiri, anunțuri, telegrame de pe drum, relatări cu privire la sumele încasate din reprezentații teatrale, depunerei de câte 20 lei, subscrieri care, toate, urcau la suma de 1770 lei. 48
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revista „Răzeșul” de la Bârlad, primit de redacția de la Huși. ( Volumul „Hușul în presa vremii de la Melchisedec până în zilele noastre - 1869 2006.) * 53 Drumeții Număr unic, apare în anul 1900. Apare cu ocazia plecării grupului de evrei care purtau numele de „Drumeții” și era redactat tot de Hermann Friedman. Numai poezia Drumeții, care este și în Spre răsărit, este scrisă de Adolf Axelrad. * Ecoul Ecoul, realizat în 1935 la Tipografia Tutovei, aparținând lui D.I. Grűnberg, în Bârlad, strada Ștefan cel mare nr.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu titlul „Emigranții". Avea un tablou fotografic cu 72 persoane din grupul I „Drumeții bârlădeni" al emigranților, lucrat la stabilimentul I.V.Socec. Cuprindea: Noul exod de B (Iacob Iacobeanu, colaborator la Adevărul); Din fugă, Caraghioslâcuri, Note și reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de Emilian, Kohem Efraim, Șmil, pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de Ibes (Iacob Weinfeld); Din istoria emigranților de M.K (Mauriciu Kolfler); Plecarea drumeților, raport complet de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
reflecții; Ceilalți 38 drumeți și poeziile: Emigranți, Odă, Profil de Adolf Axelrad; Stafii, Câtorva, Cronică, Scrisoare foileton, de Emilian, Kohem Efraim, Șmil, pseudonimele lui Emil Feinsilber; Idealuri de Ibes (Iacob Weinfeld); Din istoria emigranților de M.K (Mauriciu Kolfler); Plecarea drumeților, raport complet de (Herman) Friedmann date citate de prof. Gr. Crețu, după „Egalitatea" din București XI20, p 155 (26 mai 1900). „Jidovul rătăcitor", anunțând apariția broșurii „Spre Canada", realizată de Fruchs Max (Emilian) la tipografia lui Sigmund Gross, spunea „că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Adolf Axelrad editează ziarul "Dați ajutor" număr unic. În articolul semnat de dr. Fridman se arată că "70 de oameni, frați din sângele nostru, vor trece pe dinaintea ochilor voștri, îndreptându-se pe jos spre America". Se mai amintește de societatea "Drumeții", creată de tânărul Ghinsberg, "care în disperare au hotărât să plece în America pe jos, au cumpărat doi cai în valoare de 160 de lei, o haraba mare le-a fost dăruită, și-au făcut opinci ... cu o zi înainte de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
aceiași, toată, vrei, aer, încrederea, conspirație; * sau, suspiciune, întoarce, formează, competiție, ne-au arătat, la egalitate, vedenie. Transcrieți, din textele de mai jos, cuvintele/ structurile care conțin diftong, triftong, respectiv vocale în hiat: (a) "Numai el știa o taină, cel drumeț pe cer albastru, numai el știa o taină să aducă zori de ziuă. Tot umbla, umbla prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la căsuța unui puișor de graur" (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (b) " Într-
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Povestea porcului) (c) "Trebuie să suport două-trei omizi dacă vreau să cunosc fluturii. Se pare că-s atât de frumoși. Altfel cine îmi va mai face vreo vizită?" (Antoine de Saint-Exupéry, Micul prinț) (d) "Numai el știa o taină, cel drumeț pe cer albastru, numai el știa o taină să aducă zori de ziuă. Tot umbla, umbra prin lume pe picioare lungi de aur și venea și la căsuța unui puișor de graur." (Spiridon Vangheli, Al cui e soarele?) (e) " Micul
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]