14,427 matches
-
pentru că în fața lui Dumnezeu ești singur. Mediocrităților, celor lipsiți de cultură, educație și credință în Dumnezeu le vine mult mai ușor să-l „inspecteze” și să-l vorbească, altfel-zis să bârfească, să afle toate relele în vecin, cunoscut, prieten sau dușman, fără alegere. Și dorința de a studia omul ca fenomen unic, de o complexitate inepuizabilă, și aplecarea spre bârfa de cea mai evidentă vulgaritate au la origine instinctul social. Chiar și când se dorește unic, exemplar, superior etc., insul uman
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
stăteam de vorbă cu poarta! Bărzăunul părea total în afara problemei. Se făcea că nu aude și că nu vede nimic. La un moment dat se făcu că scoate un pistol imaginar de la brîu și trase cu el în mai mulți dușmani, tot imaginari, bineînțeles, pe care-i descoperea pe după sălcii ori în vîrful stîncilor. Apoi îndreptă pistolul spre Virgil strigînd cît îl ținu gura: Sus mîinile! Virgil se așeză neputincios pe un trunchi de salcie răsturnată, clătinînd din cap cu obidă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
stîncilor. Apoi îndreptă pistolul spre Virgil strigînd cît îl ținu gura: Sus mîinile! Virgil se așeză neputincios pe un trunchi de salcie răsturnată, clătinînd din cap cu obidă și rostind rar și apăsat: Smintită făptură, doamne! Bărzăunul mai ucise cîțiva dușmani, apoi se așeză pe salcie lîngă Virgil. Știi de ce nu vreau să meargă Ilinca? întrebă el după cîteva clipe, cu voce mai calmă. Nu mă interesează! răspunse Virgil tot mai furios. N-ai decît să te duci singur, ori cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Matei scos din sărite și n-o mai fă pe novicele cu mine! Știm cu toții ce-ai vrut și ți-a mers figura! Dar află tu căă... Și Matei începu să-i turuie atîtea amenințări, să-l înspăimînte cu atîția dușmani care-l privesc de pretutindeni, încît unul mai slab de înger ca el ar fi crezut că nu mai poate face nimic altceva decît să se înmormînteze de viu. Dar n-a fost așa cum se aștepta Matei. Nu, nici pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
clipa morții? Ar fi un calvar. Așa știu că trăiesc și nu mă interesează cănd mor... Profesorul: Evelin, n-ai să crezi niciodată, am avut un vis în care m-am întălnit cu Diavolul și cu Moartea, cei mai aprigi dușmani ai omului. Deși tu spui, și poate că ai dreptate, că cel mai aprig dușman al omului este chiar omul, în vis ce crezi că vroiau de la mine, de la un om? Diavolul să-mi cumpere sufletul, iar Moartea trupul, pretinzănd
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
mor... Profesorul: Evelin, n-ai să crezi niciodată, am avut un vis în care m-am întălnit cu Diavolul și cu Moartea, cei mai aprigi dușmani ai omului. Deși tu spui, și poate că ai dreptate, că cel mai aprig dușman al omului este chiar omul, în vis ce crezi că vroiau de la mine, de la un om? Diavolul să-mi cumpere sufletul, iar Moartea trupul, pretinzănd amăndoi că mă urmăresc de cănd m-am născut. Ba, chiar înainte de a mă 88
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
mai repet, dar dispariția dinozaurilor a fost una dintre marele șanse ale omului pentru că dinozaurii măncau tot ce era verde iar fotosinteza nu mai producea oxigenul necesar vieții omului. Deci, selecția naturală este străns legată de evoluția mediului: climă, hrană, dușmani, ritm de procreiere. A fost momentul cănd omul a început să iasă din grote, din peșteri, să se organizeze în triburi, să folosească focul, vănătoarea, să-și construiască adăposturi. Din acest moment teoria lui Darwin este și mai convingătoare: începe
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
le dăm și măncare: iarbă, pădure și multe, multe insecte, tot de mari dimensiuni, cu o mare reproducere, pentru a asigura hrana tărătoarelor. Vom lăsa evoluția și selecția naturală a lui Darwin în voia ei. Reptilele nu vor avea nici un dușman, doar o viață foarte scurtă. Profesorul: și cum vor arăta reptilele? Evelin: Tărătoare de mărimea dinozaurului, cu lungimi de zeci de metri, care se mișcă uluitor de rapid. Unele tărătoare seamănă cu crocodilii voștri dar placați cu niște solzi mari
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
pentru a plânge// Și dacă doar sângele nostru/ Poate înduioșa pământul de fier,/ Atuncea primește-l! El este de bună trebuință/ Dacă poate să înlesnească nașterea unui mântuitor". Cât de orgolios va fi fost Dante să arunce în infern pe dușmanii săi precum și zeci de personaje pe care le-a considerat destinate flăcărilor gheenei și ce nemăsurată bucurie să ajungă până în paradis alături de Beatrice! Templul Taj Mahal dedicat de Șah Jahan soției sale Muntaz Mahal, poate fi considerat replică în piatră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
și eternei Distrugeri de sine ale universului în mersul către absolutul Ființei. El este Geniul inimii, adică mijlocitorul dintre Dumnezeu și sufletul omului. Este Eternul-Activ purtând umanul sub toate formele sale către Dumnezeu. Este Servitorul care iubește pe Dumnezeu și dușmanul dușmanului lui Dumnezeu, "Spiritul de Greutate", care este împotriva lui Dumnezeu, entitate identificată de Nietzsche cu Ahriman, care ar însemna "ucigaș" (principiul răului la vechii perși). Sufletului dionisiac îi este accesibil tărâmul eternei Lumini și a divinului pur, precum și Adevărurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
eternei Distrugeri de sine ale universului în mersul către absolutul Ființei. El este Geniul inimii, adică mijlocitorul dintre Dumnezeu și sufletul omului. Este Eternul-Activ purtând umanul sub toate formele sale către Dumnezeu. Este Servitorul care iubește pe Dumnezeu și dușmanul dușmanului lui Dumnezeu, "Spiritul de Greutate", care este împotriva lui Dumnezeu, entitate identificată de Nietzsche cu Ahriman, care ar însemna "ucigaș" (principiul răului la vechii perși). Sufletului dionisiac îi este accesibil tărâmul eternei Lumini și a divinului pur, precum și Adevărurile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
-au înghițit, de-acum, și aurul lui Tariq. Mai mult ca de mâna care împarte dreptate, Musa se teme de ochiul lui cel lacom. Și Tayyib se teme. Poate că stăpânul ar trebui să plece spre Damasc, să-și înfrunte dușmanii și altfel decât cu arma. Musa îl ascultă și vede dincolo de cuvintele lui. Vede o înțelep ciune mai adâncă. Da, și capul lui se poate rostogoli oricând pe o altă lespede de marmură, din alt serai... Nopțile se umplu de
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
spaima, pentru totdeauna, în căprioare și cerbi, în viezuri și bursuci, în iepuri și veverițe. Să nu credeți că au pierdut ușor războiul acesta. S-au bătut lupii cu invadatorii pămînturilor lor pînă cînd ultimul capabil să sară la gîtul dușmanului, să-și înfigă colții și să sfîșie fără milă a căzut. Dar nu au avut nici o șansă. Da, erau puternici și hotărîți; dar adversarii lor, care păreau să se înmulțească pe zi ce trecea, luptau pentru ceva în plus: supraviețuirea
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
haitei să se asigure că nimic nu amenință unitatea grupului pe care-l conduce. Orice dezechilibru poate atrage mari necazuri în existența familiei. Toți lupii trebuie să meargă, în final, în aceeași direcție. O haită dezmembrată cade cu ușurință pradă dușmanilor, știuți sau neștiuți. Iar un șef de haită este obligat să ia măsuri pentru ca așa ceva să nu se întîmple. Parcă ar fi preferat Arus să nu-l fi întîlnit pe Lupino în dimineața aceea cețoasă. Hotărîrea pe care era constrîns
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
dinainte, corpul relaxat, urechile plecate. Ochii inteligenți clipeau îngăduitor. Căprioara se dezmorțea încetul cu încetul din înțepenire. S-ar fi îndepărtat, dar puiul hămesit nu dădea semne că avea să se sature prea curînd. Erau acolo, la doi pași de dușmanul lor de moarte, și știa că pierduse definitiv controlul asupra soartei ei și a puiuțului. Dar lupul continua să stea nemișcat, privindu-i cu seninătate. Și vocea lui îi susura melodios în urechi. Și puiul era viu și nevătămat. Și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
vreme după ce rivalii m-au atacat mișelește; acolo v-am așteptat și v-am chemat, de îndată ce am căpătat o fărîmă de putere; acolo am sperat, zile și nopți de-a rîndul, că veți apărea. Și nu le doresc nici măcar lor, dușmanilor mei, să trăiască durere ca aceea cu care a trebuit să recunosc că v-am pierdut. Am urît atunci pămîntul pentru care luptasem și care devenise motivul invidiei și răzbunării lor. Am urît fiecare piatră, fiecare copac, fiecare rădăcină, și
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
tem că și atunci acest motiv era exagerat de imaginația poeților. Dragostea nu era dușmănită de această nepotrivire convențională, ea se năștea chiar din nepotrivire, pentru că iubirea adevărată nu trebuie să dureze. Ea își găsește totdeauna un aliat (aparent un dușman) pentru a se ruina cât mai curând. Când se vrea absolută, și poate că în fiecare pereche se vrea astfel, caută mari piedici, în ultimă instanță - moartea, rezolvare sigură a nesăbuitei aspirații. De aceea unii eroi romantici acceptă sacrificiul ultim
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
am condus atâția ani cursul de ateism. Nu că ar fi o modă...Știu eu niște tovarăși care mai trag câte o raită pe la Denii, pe la Înviere. Dar nu-i acuz în totalitate. Trebuie să mai intri și în pielea dușmanului ca să-l cunoști bine! Să-i folosești chiar și din propriile expresii, ca să-l poți demonta, sau demola, oarecum dinlăuntru. Nimeni nu poate pretinde că te-ai „sfințit” dintr-o vorbă. Dacă ar fi un Dumnezeu, și încă unul răzbunător
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
și încă mai răbufnesc ici și colo. Pentru că, tovarăși, nu-i așa? lupta de clasă nu a dispărut, dimpotrivă, s-a ascuțit. Totul este în continuă mișcare și transformare. Așa că să fim vigilenți, tovarăși, ca să nu ne ia prin surprindere dușmanul de clasă. În încheiere, îl felicit pe tovarășul Prisnea și propun să se cânte Internaționala.” (A cântat chiar și curierul redacției, un tovarăș aflat în prag de pensie, care nu a putut fi convins de nimeni că șeful său nu
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
cer - despre mine. Un cuvânt măcar, dragă conte, acolo, o vorbuliță prin care să mi redați tihna și odihna celor ce-au trecut în lumea drepților. Că multe mi-ați mai dat să pătimesc, zău așa... De parcă am fi fost dușmani. Dar, iaca, eu de-acolo v-am iertat. Dar unde vă ridicați? Mai stați... Să vă mai torn niște ceai în ceașcă? Acum parcă e mai bine, așa-i? V-ați cam înroșit la față, Nicolaevici Tolstoi... Vă simțiți cumva
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
s-a dus cu lupta tihnită! Pentru lămurirea cititorului, voi încerca să aduc puțină lumină asupra tacticii de lupte atât de minunat de complexe puse la cale de împărat. Până una, alta, după o matură și îndelungă gândire, împăratul hotărâse: dușmanul trebuia așteptat. Cum de era așa de sigur Luminăția Sa că dușmanul va trece tocmai pe acolo în drum spre împărăția râvnită, asta nu v-o pot spune. La geografie nu am stat niciodată prea bine. E drept că până la
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
aduc puțină lumină asupra tacticii de lupte atât de minunat de complexe puse la cale de împărat. Până una, alta, după o matură și îndelungă gândire, împăratul hotărâse: dușmanul trebuia așteptat. Cum de era așa de sigur Luminăția Sa că dușmanul va trece tocmai pe acolo în drum spre împărăția râvnită, asta nu v-o pot spune. La geografie nu am stat niciodată prea bine. E drept că până la urmă tabăra s-a văzut nevoită să-și strângă catrafusele și să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
de lungi, de lați și de rotunzi pe pământul reavăn, în poziții care mai de care mai incomode, ca să nu mai vorbim de cele indecente. Încă un eveniment demn de relatat este faptul că, între timp, împăratul aflase de sosirea dușmanului și îl căuta pe conducătorul oștirii dușmane cu o conștiinciozitate care te punea pe gânduri. țUlterior, întrebat în legătură cu motivele unei asemenea atitudini, împăratul dăduse un răspuns evaziv, cică ar fi vrut să-l cunoască, să-l salute...). Sculați din leșin
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
putere, imperturbabil și perseverent, a reluat lucrurile exact de acolo de unde le lăsase, reînnodând năvodul pe care îl întindea în jurul Spaniei. Prin suplețea gândirii, el nu putea să "rupă": astfel el menaja viitorul, chiar și în cazul celor mai mari dușmani, având satisfacția de a nu fi făcut să cadă vreun cap de pe umerii cuiva. Iubea obiectele de artă, tablourile, cărțile; se pretindea a fi expert în treburile războiului și îi plăcea să traseze planurile de campanie pe care Condé42 sau
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
mai fi doar armate profesioniste: știința va pune la dispoziția lor arme sofisticate, mult mai distrugătoare decât cele de odinioară: poate războaiele ar putea deveni, în viitor, din ce în ce mai atroce. A luat sfârșit epoca războaielor "cavalerești" de altădată, epocă în care dușmanii se "asaltau" cu galanterie; a luat sfârșit chiar și epoca războaielor mai recente, care nu tulburau ordinea și ritmul obișnuit ale vieții naționale și care nu lăsau o ură "de moarte" în urma lor. Eram copil în perioada războiului Crimeii, în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]