1,250 matches
-
comparație, studiile despre lirica americană reprezentau în deceniul alcătuirii lor o noutate absolută, datul mai explică, prin notele de acceptare și chiar celebrare a unei rostiri fruste, pozitive, rustice, directe, la polul opus poeziei pure așa cum o concepea abatele Brémond, dualitatea unei conștiințe artistice. Fascinată de peisajul și de mirajul Helladei, de reflexele cerului acesteia într-o mare de azur, de scânteierile unui soare statornic de muchii de marmure, lirica i se îndrepta, în cei din urmă ani de creație spre
Ion Pillat ex cathedra (II) by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13049_a_14374]
-
din urne e a ei. " (Șase șspre șapteț holorime sau speranța de a suprima șnepedepsitț aerul dintre cuvinte). Putem semnala și ceea ce avem impresia că e o persiflatoare anticipare textualistă - o poezie a poeziei țesută din firele mărturisirii simbolic-tehnice, în dualitatea revelării obiectului așa-zicînd tematic și al obiectului așa-zicînd meșteșugăresc, coincidente în travaliul de "țesător" ce le-a dat naștere: În ceea ce privește sfîrșitul Isadorei, țin, domnule, să vi-l reamintesc: "Une longue echarpe/ Un châle (rouge) qui la detestait"! Pentru că uneia ca
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
ospitalității în scrierile literare ale lui Fondane fac obiectul gloselor Gisellei Vanhèse, de la Universitatea din Calabria (De la străin la oaspete: emigrantul în poezia franceză a lui Benjamin Fondane), urmate de cele ale Annei Rosine Delbart (Universitatea Liberă din Bruxelles), despre “dualitatea” poetului, împărțit între două țări și limbi, două pseudonime și două meserii - literatura și filosofia, înainte de a sfârși prin încrucișarea ipostazelor poetului ca evreu-Ulise (Benjamin Fondane sau conștiința îmbucătățită), și de un eșantion de analiză genetică și textuală a unui
Întâlniri în jurul lui Benjamin Fondane by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13404_a_14729]
-
înflăcărate și legămîntului la muțenie totodată, nu a fost și nu poate fi viabilă ontologic, ci rămîne un "moment dialectic", cum îl numește el. De aceea, conchide istoricul francez, poezia trubadurilor a murit repede, vlăguindu-se singură în imposibilă ei dualitate. Că și Duby ori alții care au scris despre iubire, femei și bărbați în Evul Mediu, Marrou e istoric. Dragostea pe care o analizează el nu e neapărat sentimentul pe care il explorează Paz, fără ca asta să însemne că la
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
în condițiile schimbărilor petrecute în literatura acelor ani. Prin judecățile sale, Sebastian a refuzat scientismul suficient, simplitatea formulelor, dar a depășit și estetismul, literatura fiind pentru el o expresie a umanului, gândirea și ființa reprezentând o unitate și nu o dualitate ireductibilă, iar scrisul fiind un act de prezență și de participare, nu unul de inteligență discursivă. Pentru Mihail Sebastian critica este "un act de înțelegere și definire", echivalent cu "așezarea omului în lumea ce-l înconjoară". Dar Sebastian știe și
Un impresionist lucid by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/7883_a_9208]
-
Anonimatul constituie corolarul explicabil al izolării celui ce se simte „poet neînsemnat de ștampilele/ gloriei literare” (Poveste străină). Care e „filosofia” provinciei? Ioana Dinulescu se străduiește a trece dincolo de suprafețele ei dur pitorești, nu o dată rebarbative, spre a sugera o dualitate a principiului „metafizic” ce-o guvernează. E o înfruntare, socotește poeta, între divin și demonic, un maniheism însă nu formal dramatizat, ci bonom, întrucît apare atins de dispoziția relativizării, ca și de... plictis. O înfruntare din capul locului... necavalerească, deoarece
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
este transcendența. Între altele, pentru simplul motiv că transcendența și metafizica sunt unul și același lucru". Explică, firește ca în orice curs de metafizică, semnificația unor noțiuni și categorii filosofice precum timp, spațiu, necesitate, gnoseologie, întîmplări, substanță, imanentism, transcendență, unitate, dualitate, ca și probleme de teorie a cunoștinței. Într-un loc explică, în stilul său inimitabil, ce înseamnă, în filosofie, justificarea- " Justificarea însemnează, întotdeauna, crearea unui cadru de existență în care evenimentul se încadrează în chip normal. Dacă în lumea aceasta
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
folosit de o cameră de înaltă rezoluție pentru a obține aceste imagini, pe care le-a îmbinat, obținând o fantastică călătorie prin marile orașe ale Americii de Nord, scrie . Scopul artistului, așa cum declară pe site-ul său, a fost de a arăta dualitatea dintre oraș și natură. "Sunt într-o continuă căutare de perspective care să transmită atât frumusețea, cât și viteza lumii în care trăim", spune Dominic Boudreault. Timelapse - The City Limits from Dominic on Vimeo.
Natură vs Orașe - Un filmuleț spectaculos arată dualitatea dintre cele două () [Corola-journal/Journalistic/70093_a_71418]
-
rolurile principale au fost distribuiți tinerii actori Colin Buzoianu și Boris Gaza, alături de care se vor afla pe scenă Isolde Cobeț, Ioana Iacob, Daniela Török, Simona Vintilă, Rareș Hontzu, Radu Miodrag Vulpe, Andrei Hansel, Ionuț Chiriac. „Un text despre paradoxala dualitate dintre victimă și călău, dintre inocență și traumă, în fond despre acceptarea dureroasă a realității. «Orice se naște din contradicție și numai prin comparație putem să-i aflăm menirea. Realul și imaginarul se contopesc în existență. Dacă n-ar fi
Agenda2004-24-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282522_a_283851]
-
politic, internaționalist și localist. Din cauza acestei elasticități, a acestui balans al intelectului între extreme a avut parte nu numai de o nefixare a imaginii sale în epocă, dar și de cumplita prigoană a regimului comunist: Cu onestitate, Nicolae Coande adnotează dualitatea concepțiilor lui Pandrea, care, în pofida împrejurării că a constatat, în final, "nemernicia cosmică a ciumei roșii", a rămas, pînă la un punct, fidel idealului de stînga: " În ciuda pușcăriei făcute la comuniști, el nu ar ezita să aleagă între o Ťdictatură
Predecesori și autiști by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6621_a_7946]
-
actori care rostesc textul. Restul e muzică, dans, poezie de lumini. Ei intră în scenă abia după ce se trezește la viață trupul tensionat al dansatorului Kofi Kôkô. Acesta îi întruchipează și pe Ariel, și pe Caliban - spirite făcute vizibile în dualitatea lor de sus și de jos, care în reprezentarea scenică îi traduce într-o dualitate a cărnii și a unei vieți care se desfășoară între extreme. Aceasta este a doua esențializare geometrică, obținută prin telescoparea într-o singură ființă a
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
abia după ce se trezește la viață trupul tensionat al dansatorului Kofi Kôkô. Acesta îi întruchipează și pe Ariel, și pe Caliban - spirite făcute vizibile în dualitatea lor de sus și de jos, care în reprezentarea scenică îi traduce într-o dualitate a cărnii și a unei vieți care se desfășoară între extreme. Aceasta este a doua esențializare geometrică, obținută prin telescoparea într-o singură ființă a celor două personaje, unul mistic și inefabil, celălalt, teluric și greu. Când e Ariel, are
Minimalism și metafizică by Ioana Zirra () [Corola-journal/Journalistic/7875_a_9200]
-
atît/ de firesc încît vei uita că în sufletul tău stă ghemuită/ spaima sărăciei de-acasă, baloții de gheață/ gata să cadă din mînia lămpașelor pe care le auzi urlînd" (Hurrah New-York!). Persistînd în miraj, autorul îl ațîță prin însăși dualitatea simțămîntului său, scindat între beția prezentului și regretul trecutului, ipostaze de-o complementaritate melancolică, întrucît nici un factor nu-l poate suprima pe celălalt. De unde o oscilație care (deoarece avem a face cu o diaristică lirică) pune de regulă accentul pe
Orfism american by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15086_a_16411]
-
prizoniera streliților, care ucidea și lovea, la Moscova și în provincie, ofițerii. Țara era cuprinsă de revoltă. Adversarii lui Petru, mai ales sora sa vitregă Sofia, impuse alegerea, alături de Petru, a unui pretendent olog Ivan. Șapte ani a durat această dualitate, Sofia fiind, de fapt, regentă și atotstăpînitoare, rău sfătuită de amantul ei Golițîn. Și, în plus, Sofia nu se pricepu să-și alcătuiască o puternică alianță a susținătorilor ei, iar Golițîn pierdu toate bătăliile în care se angajase. Petru și
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
Sorescu. “Mi-a plăcut foarte mult! Ador Coco Chanel. Ador și tot ce face Alexandru. Ne cunoaștem de foarte multă vreme, avem multe pasiuni și prieteni în comun. Sunt foarte fericită să mă aflu aici. La această colecție am apreciat dualitatea între bărbați și femei!’, a declarat Angela Gheorghiu. “A fost excelent. O prezentare șu- perbă. Cred că fiicei mele i-ar stă foarte bine în aceste creații, fiind asistent manager. Crea- țiile au fost realizate impe- cabil. Pantofii au fost
Omagiu muzical by Oana GEORGESCU () [Corola-journal/Journalistic/84026_a_85351]
-
îl pusesem șef cu lumina - și-a închipuit că este la fel de liber ca și mine. Or, liber ca mine însemna că el era eu. Vezi? ALEX: Vidvăd. DUMNEZEU: A trebuit să plece. Asta înseamnă că eu sunt responsabil pentru o dualitate morală. El contra mea. Îmi zice că eu sunt rău și el e bun. Pe când adevărul e, firește, chiar pe dos. ALEX: Astea două slove eu nu le ponimai. DUMNEZEU: Dacă vrei să zici că nu le înțelegi... ALEX: Eu
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
obișnuia s-o compare cu cea a unui țăran care își apleacă atenția, rând pe rând, spre diferite colțuri ale grădinii sale cu legume. Indiferent de mediu - pictură, grafică, sculptură, ceramică - relația dintre poet și meșteșugar este doar una dintre dualitățile complementare sub al căror semn stă universul lui Miró. Arta sa pendulează mereu între o simplitate dezarmantă - „Pictură/ Albastru” (1925) - și complex - „Constelațiile” -, între desen și culoare, terestru și cosmic, senzual și spiritual, șoapte și strigăte. Conștient fiind că o
Universul lipsit de constrângeri al lui Joan Miró by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4312_a_5637]
-
Partea lăuntrică a vîntului, 1991 - traduse și la noi) - Ultima iubire la }arigrad. îndreptar de ghicit (din care publicăm un fragment în aceste pagini) apar extrem de multe referințe la locuri, seminții, popoare, toate comprimate desăvîrșit, iar eroii sunt locuiți de dualitatea Viena-}arigrad, cum am spune noi, Apus și Fanar. Scrierea trimite inevitabil la cartea lui Italo Calvino Castelul destinelor încrucișate (Ed. Polirom, 2002, trad. Eugen Uricaru). Ambele cărți sunt ivite pe urzeala jocului de tarot, care este nu doar instrument
Milorad Paviș - Îndreptar de ghicit by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12862_a_14187]
-
același numitor, chiar dacă reperul absolut al unei prezumtive unități e Dumnezeu. Metamorfozele eului creator complică foarte mult dezvoltările tematice și estetice, încât simplificările riscă să denatureze substanța unei opere proteiforme. Dumitru Micu nu depășește prejudecata, profund înrădăcinată, a criticii despre dualitatea argheziană (p. 91), insuflată - se spune - de modelul baudelairian al coexistenței dintre ,înger și diavol"în aceeași conștiință (p. 93). În ciuda evidențelor, Dumitru Micu citește greșit poemul Portret, atât de des citat de critică și atât de rău înțeles, înghesuit
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
între ,slavă"(aici sinonim al luminii divine) și ,noapte"experiența argheziană parcurge o mulțime de atitudini, căpătând o înfățișare monstruoasă de arătare cu ,șapte țeste". În actul chinuitor al cunoașterii, al explorării slavei și a nopții (aici nu e o dualitate, ci o delimitare a teritoriului, a universului, un vast spațiu captiv în care se zbate ființa argheziană), poetul e și înger, și diavol, dar nu numai atât: ,și fiară și-alte-asemeni", mai adaugă mărturisirea din poem, adică are o multitudine de
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
adică are o multitudine de alte fațete decât simpla împărțire dihotomică, specifică romantismului și simbolismului. Structura multiplă a eului arghezian corespunde lumilor multiple ca domenii ale cunoașterii și aventuri ale imaginarului. A-l înțelege în continuare pe Arghezi prin prisma dualității înseamnă a nu sesiza depășirea baudelairianismului de către poetul nostru și a-i denatura chiar propria confesiune. Interpretarea lui Dumitru Micu merită însă a fi urmărită în alte direcții, mai în detaliu decât o pot face aici. Aparține, fără îndoială, unui
Relectură, revizuire, rescriere by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11232_a_12557]
-
lucru. De ce ați ales să scrieți și proză? Pentru că aveam nevoie să le spun oamenilor cum am făcut poezie. Ce poezie? Poezia e același lucru. Nu e totul poezie, din păcate. E antipoezie, cu tendințe de... Totul se bazează pe dualitatea asta, bine și rău, nu, e complicat de tot...
Gellu Naum - "Cred că poeții s-au născut pe lume așa cum specia își naște o a treia mînă" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/15986_a_17311]
-
de Jekyll (ultimul și, totodată, cel mai credibil narator), scrisoare descoperită cu aceeași ocazie, va lămuri enigma, confirmînd ipotezele narative ale primilor doi reflectori și întregind perspectiva printr-un scurt istoric al incredibilului fenomen. Suferind încă din copilărie de o dualitate structurală, a viciului și virtuții, doctorul și-a proiectat științific "condiția", spre maturitate, inventînd o compoziție lichidă, ce-i permitea, după ingerare, transferul de identități din plan ipotetic în plan real. Astfel, pe lîngă distinsul doctor Jekyll, s-a născut
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
personalități", iar Andrew Sanders crede, în mod similar, că nuvela studiază "binele divizat" (de interferența "răului") și, simultan, "dedublarea etică". Întrebarea care se pune aici este următoarea: ne aflăm cu adevărat în fața unui "caz straniu" de "divizare" a eului, de "dualitate" psihologică și de "coexistență" a antinomiilor în același individ sau textul ne confruntă cu o sugestie semiotică puțin mai complexă? Răspunsul trebuie căutat în confesiunea introspectivă a ultimului narator, doctorul Jekyll însuși, analistul cel mai îndreptățit al teribilului fenomen de
Deconstrucție postmodernă by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8827_a_10152]
-
și înțeleptul de tip chinez, dintre aristocratul balt și descendentul prezumptiv al lui Gingis-Han, dintre profetul inspirat al "Lumii ce se naște" și vorbitorul înnăscut, pendulând permanent între genialitate și "simplă" magie verbală. Legendele respective erau de două categorii, corespunzând dualității profunde a personajului pe care-l descriau: pe de o parte, cele axate pe calitățile lui intelectuale ieșite din comun, care îi atrăseseră la un moment dat faima ambiguă de "cel mai inteligent om al Europei"; iar pe de alta
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]