3,549 matches
-
a atins 101 ani? Un zâmbet amar că viața ei bate la porțile neantului? Cine știe? Dar această trecere pasageră prin viață și toată cohorta de sentimente ce o însoțește, îmi cuprinde gândurile și mă interpe lează în prag de ducă..., pentru că anul acesta fac și eu 80 de an i! A fost o vreme, dragul meu, Mie mă‐adresez, Când din dragostea pentru femei Îmi făcusem crez. A fost o vreme, dragul meu, De‐ ncredere adâncă, Că tot ce zboară
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Alexandru voievod, întăritură lui Andronic Cerchez postelnic pre locurile... arătati, adică un loc de casă aice,... în Ieșii” aflăm că acest loc se găsea după temniți, unde au fost varnițele. În actul de danie din 20 aprilie 1667 (7174) de la Duca Vodă se spune că acest loc de casă ținea “până în varniță și lungu până în heleșteul Bahluiului”. La 31 mai 1750 (7258) “Nastasia fata Mariei Stănculeasa” după moartea mamei sale s-a trezit datoare cu vreo nouă lei: “cinci lei... pe
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
când a fost vorba de primit daruri. --Spune-mi tu omul care ar refuza un dar. --Ai dreptate, sfințite, și unde mai pui că acum este vorba despre un dar deosebit. --M-ai făcut curios. Sunt numai urechi. --Iaca ce spune “Io Duca voevod” la 4 august 1670: “Adecă domnia mea,... am miluit sfintei mănăstiri unde este hramul Cei trei luminători: Vasile cel Mare și Grigorie cuvântul lui Dumnedzău și Ioan cu rostul de aur, din târgu din Iași, (Trei Ierarhi n.n
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
acum să vezi numai cum se pot lega lucrurile. La 26 iunie 1690 (7198), găsim un zapis al Anei “logofeteasa răposatului Solomon logofătul”, care spune: “Fac știre precum am vândut niște case din Iași carele am avut schimbătură cu doamna Ducăi vodă cu locuri de casă ce mi-au îngrădit la Biserica Albă”. --De unde până unde vine vorba despre Biserica Albă? --Asta o aflăm din zapisul întocmit la 15 iunie 1695 (7203): de “Doamna Anastasia a fericitului răposatului domnu Ducăi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Ducăi vodă cu locuri de casă ce mi-au îngrădit la Biserica Albă”. --De unde până unde vine vorba despre Biserica Albă? --Asta o aflăm din zapisul întocmit la 15 iunie 1695 (7203): de “Doamna Anastasia a fericitului răposatului domnu Ducăi vodă ce-au fostu domnu Țărăi Moldovei și Ucrainei”, care spune: “Facem știre cu acest adevărat zapis și carte a noastră că,... gândit-am întru inima noastră pentru svânta Mitropolie cea bătrână a țărăi, din târgu din Iași... fiind mică
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pitărie domnească”. Și dacă de la fostul jitnicer am aflat de “pităria domnească” din zapisul făcut la 1 octombrie 1683 (7192) de “Alexandra spătăroaia răposatului Iordachie ce-au fost spătar mare”, prin care vinde niște case doamnei Anastasia văduva lui Gheorghe Duca voievod, aflăm că “ Aceste casă de piiatră orânduite de-au fostu temniță și măriia sa doamna făcându Beserica Albă Mitropolie... mai bine să fie pomană mării sale la Svânta Mitropolie”. --Strașnică situație! --Care, dragule” --Ca în preajma Mitropoliei să se afle
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sânțitulu Arhiepiscopu și Mitropolitu al Moldovei și Sucevei Veniamin Kostachi,... pe loculu vechei biserici ce au fostu clădită de fericitulu întru pomenire Ștefan voevodu celu Mare închinată Nașterei Sântului Ioan Botezătorulu și în urmă reînoită de Anastasia Doamna soția lui Duca Voevodu, cari i-au pus hramulu Întâmpinarea Domnului, destinând-o totu atunci să fie Catedrală Mitropolitană. Continuatu-s-au lucrarea acesteia începută din nou anulu 1833 pănă la anulu 1839, când s-a aședatu și acoperemântulu ei, dar din causa
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
prețăluiască... și după ace prețăluire să le plătească Mitropoliia”. --Din această anaforă a boierilor divanului domnesc am aflat despre Academia făcută de Grigorie Alexandru Ghica voievod în octombrie 1766, despre biserica Stratenia Domnului, operă a doamnei Anastasia, văduva lui Gheorghe Duca voievod, aparținătoare Academiei, și despre Mitropolia Veche Sfântul Gheorghe, zidită între anii 1761-1769. --Tare aș vrea, sfințite, să vorbim mai pe larg despre Academia lui Grigorie Alexandru Ghica voievod. --Dacă m-aș împotrivi, atunci degeaba mi s-au albit pletele
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu cine pornesc la drum!... --Mai încet cu laudele, că îmi strici freza - m-a prevenit gândul de veghe, râzând. --Ca să nu uităm de Arcari, ascultă cum scrie Ioan Costin hatman, în lipsa vel logofătului: “20 ianuar 7209 <1701>. Costantin Duca vodă pentru Loiz neguțitoriul de aici, de Iaș, ce arată un zapis și cu iscălitura Savii starostii de neguțitori de aici de Iași... pentru vânzare de case de pe Podul Vechiu, în Arcari”. --Cam fără cap și fără coadă. Am aflat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Iară carii vor mai scorni pâră să hie de gloabă 50 de lei și să hie de mare certare”. --Nu te bucura, sfințite, înainte de a afla că Mărica Covrigoaia și feciorii ei au ajuns din nou în fața lui vodă Gheorghe Duca... spunând “cum acele două dughene simtu a lor ocină despre Țigănaș”. La sfârșitul hotărârii lui Gheorghe Duca vodă din 17 iulie 1669 (7177) se spune: “Și această pâră să nu să mai pârască. Iară carii vor mai scorni pâră să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
mare certare”. --Nu te bucura, sfințite, înainte de a afla că Mărica Covrigoaia și feciorii ei au ajuns din nou în fața lui vodă Gheorghe Duca... spunând “cum acele două dughene simtu a lor ocină despre Țigănaș”. La sfârșitul hotărârii lui Gheorghe Duca vodă din 17 iulie 1669 (7177) se spune: “Și această pâră să nu să mai pârască. Iară carii vor mai scorni pâră să fie de gloabă 50 de lei bătuți și să hie de mare certare”. --Te vei plictisi de câte ori
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
de la acea casă, ce să și ție casa Mihălachi Rusul blănar.” --Să nu crezi că Gligorașco s-a liniștit. Ba mai mult. Acum o avea de partea lui și pe soacră-sa Paraschiva. Dar la 5 mai 1702 (7210) Constantin Duca voievod hotărăște: “Am dat domniia me rămas pe Paraschiva și pe toți feciorii ei”. --Dacă sfinția ta nu se supără, aș avea o întrebare. De fapt, aș vrea o lămurire privind hotărârile domnești, care spun: “am dat rămas din toată
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
sintu pre Ulița Chervăsării, în târgu în Iași... Așijderea alt loc de casă cu loc de ogradă pe Ulița Chervăsării,... Așijderea și alt loc de casă ce iaste tot alăturea cu acele locuri...” Pe deasupra, la 20 mai 1681 (7189), Gheorghe Duca voievod întărește această danie. --Mamăăă! Da’ știu că “Ștefan Cerchezul păharnicul” și cu “giupâneasa dumisale, Axița”, nu s-au zgârcit! --Și dacă ar fi s-o spunem pe cea dreaptă... --Care? --Nu sunt singurii care dăruiesc în neștire... --După ce
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
soțu-miu, Mateiu,... Iar cu părintele, egumenul, m-am tocmit cu doi lei numai de an de loc. Iar casa s-au făcut când au venit Moiseiu cu leșii de-au prădat Chervăsărie în dzilele lui Costandin sân (fiu n.n) Duca vodă”. Numai că un oarecare Todor a făcut “niște zapise fără știre mea, dece acele zapise să nu să bage în samă... Așa mărturisescu eu, Costina, cu limbă de moarte... denainte a oameni buni și duhutnicului (duhovnic n.n) miu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a făcut un zapis “la mânule călugărilor de la mănăstire lui Aron vodă, precum au vândut mănăstirei o casă cu loc ce este la poporul (mahalaua n.n) Curălarilor, lângă Școala jidovească”. Mai trebuie luat în seamă și “Carte” de la Costandin Duca voievod, din let 7201 <1693> august 30, de întăritură” a acestei vânzări. --Din zapisul lui Duca, cu soția sa Nastasia și fii, făcut la 4 noiembrie 1747 (7256), prin care vând dumisale “giupânului Enachi... o casă... care... este lângă biserica
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
o casă cu loc ce este la poporul (mahalaua n.n) Curălarilor, lângă Școala jidovească”. Mai trebuie luat în seamă și “Carte” de la Costandin Duca voievod, din let 7201 <1693> august 30, de întăritură” a acestei vânzări. --Din zapisul lui Duca, cu soția sa Nastasia și fii, făcut la 4 noiembrie 1747 (7256), prin care vând dumisale “giupânului Enachi... o casă... care... este lângă biserica Curălarilor” aflăm că acea casă se află “în margine drumului dispre biserică... ce merge de la Sărărie
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Sărărie la Târgul Boilor. Despre această casă se vorbește și în zapisul din 1 mai 1751 (7259), întocmit de Ianachi, care face schimb de “casă pentru casă” cu Tănase... cupeț (negustor n.n). El spune că a cumpărat casa de la Duca. “Să nu te ducă gândul la Duca-vodă, fiindcă nu-i numai un câine scurt de coadă...” - m-a luat în primire gândul de vegehe. “Priceput-am și fără cicăleala ta”. “Da’ țâfnos ai mai devenit cumetre”. “Ca să rămânem prieteni las
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca voievod. --Negreșit, părinte. Dar iată-ne ajunși în Sărărie. Aici ne întâlnim cu Tănase dărăban, care, împreună cu nevasta lui, Lupa, vând la 2 august 1740 (7248) “o casă cu locul ei, ce este din vale de bisărica lui Hulpe,... tocmai
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
pomenic și să ne facă pamete din anu în anu la dziua Nașterii Preacistei”. --Acum ne vom întâlni cu Alexandra, “fata vornicului Ureche”, părinte, care la 18 iulie 1660 (7168) întocmește un zapis în care scrie: “am vândut dumisale visternicului Ducăi casile mele din Iași, ce sântu împotriva mănăstirii lui Barnovschi vodă”. --Un loc de casă aflat “denaintea svintei mănăstiri lui Barnovschi, denaintea clopotnițăi, peste drum” al lui Costandin și al fiului său Măhăilache este vândut lui Adam chervasaragiul (lucrător la
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Cetățuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură și spiritualitate ortodoxă Daniel Jitaru Introducere În zona de sud a orașului Iași, pe colina Cetățuia, se văd deasupra pădurii două cruci, care stau înfipte pe două turle de biserică bizantină. Apoi, se mai vede un zid, ce
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
între pământ și cer, iar pe lângă ziduri sunt mai multe case. Începe să citească istoricul de pe o placă lipită pe unul dintre pereții casei din fața bisericii. Și înțelege următoarele înfăptuiri istorice, culturale și spirituale: Mănăstirea Cetățuia este ctitoria lui Gheorghe Duca, domnul Moldovei, care a gândit, ca acest loc să fie o rugă a preoților pentru iertarea păcatelor lui și ale familiei lui, o chinovie unde să se slujească pentru iertarea păcatelor celor care și-au dat viața pentru apărarea credinței
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
a fi mai sigură decât mănăstirile Golia și Galata. Poziția dominantă a dealului plin atunci cu vii, livezi, prisăci și beciuri și în mijloc cu o fortificație veche ce avea o bisericuță cu hramul Sfânta Treime, l-au ispitit pe Duca să-și stabilească aici, o reședință de vară. Încadrată organic în peisajul natural al vechii capitale a Moldovei, parcă nu ai putea înțelege Iașul fără Mănăstirea Cetățuia, o citadelă a spiritului și războiului. Atât orașul cât și mănăstirea au cunoscut
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Cantemir, Dimitrie Cantemir și Mihail Racoviță atacați de oștile străine. Mitropolitul Dosoftei și-a găsit aici tihna pentru rugăciune și pentru meditațiile teologice, dar, și sporul muncii de traducere a cărților liturgice în limba română. Când a început mănăstirea, Gheorghe Duca a avut înaintea ochilor săi ansamblul arhitectonic de la Mănăstirea Trei Ierarhi, pe care l-a imitat pe măsura posibilităților sale materiale. El a depus mare osârdie și cheltuială, iar după ce a văzut-o terminată, a înzestrat-o cu multe odoare
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Ieremia Cacavela, Cezar Daponte, etc. au găsit în această ctitorie voievodală mediu prielnic cu multă liniște pentru a-și continua munca de creație. În această lucrare vom găsi relatate câteva aspecte din viața politică a Moldovei din timpul lui Gheorghe Duca, împliniri în plan economic, social, cultural și bisericesc; apoi, pe parcursul a mai multor capitole vom găsi amănunte despre ctitoria lui: Mănăstirea Cetățuia; despre continuitatea vieții monahale din această chinovie, ne vom forma în minte după descrierea ucenicilor, câteva chipuri de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
înaintea Treimii, a Fecioarei Maria și a Sfinților. Prezenta lucrare își propune să arate lumii frumusețea Cetățuiei, una dintre cele mai vechi mănăstiri - cetate a Iașului. I. Moldova în a doua jumătate a secolului al XVII-lea. Domniile lui Gheorghe Duca Momentul de răscruce al Moldovei pentru această perioadă ,,a fost prăbușirea domniei lui Vasile Lupu, în ciuda sprijinului pe care i-l oferă cazacii lui Timuș Hmelnițki”<footnote Constantin C. Giurescu (coord.), Istoria României în date, București, 1971, p. 139 footnote
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]