1,081 matches
-
din Giacăș există începând cu anul 1850. La recensământul realizat la mijlocul secolului al XIX-lea de administrația austriacă au fost înregistrați 35 de credincioși evanghelici . În 1880, numărul lor este 26 , iar în 1930 - 21. În statistica moșiilor din plasa Dumbrăveni, realizată în anul 1920, biserica luterană din Giacăș figurează cu o proprietate totală de 26 iugăre 502 stânjeni, din care 5 iugăre 551 stânjeni teren arabil, 1 iugăr 1027 stânjeni fânaț, 15 iugăre 880 stânjeni pășune . Din declarația fiscală, întocmită
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavril, a fost zidită în 1908, în timpul păstoririi preotului George Vamoș, din fonduri provenite de la credincioși. Statul austro-ungar a contribuit cu 200 de coroane. Lucrările au fost executate de antreprenorul sas Adolf Schesch din Dumbrăveni, pentru suma de 6800 de coroane. Biserica are fundația din piatră și elevația din cărămidă și a fost acoperită cu țiglă, înlocuită recent cu tablă care imită țigla. Lăcașul de cult are formă de navă, divizată în pronaos, naos și
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
și crimele împotriva populației românești au continuat. Populația ascunsă în pădurile de pe Valea Fiscăului a fost măcelărita. Conform cronicarului Ștefan Branea în fiecare tufa se află un om mort împușcat. Pe 24 februarie un numar de 24 de ruseni, morăreni, dumbrăveni au fost împușcați și măcelăriți, corpurile acestora fiind aruncate în baltă Zălăuașului de lângă Aluniș. După revoluția din 1848, în 1854, situația socială și economică a huducenilor s-a schimbat, participanții la revoluție fiind împroprietăriți. Locuitorii satului au primit pământuri, păduri
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,5%). Pentru 2,5% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Gălășești a județului Argeș și era formată din satele Babaroaga, Dumbrăveni, Misci și Mozăceni, cu 1620 de locuitori. În comună funcționau o biserică, o școală primară și un spital rural cu 30 de paturi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Dâmbovnic a aceluiași județ, având 3588 de locuitori în
Comuna Mozăceni, Argeș () [Corola-website/Science/300634_a_301963]
-
Mozăceni, cu 1620 de locuitori. În comună funcționau o biserică, o școală primară și un spital rural cu 30 de paturi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Dâmbovnic a aceluiași județ, având 3588 de locuitori în satele Babaroaga, Dumbrăveni, Mozăceni și Zidurile. În 1950, comuna a fost transferată raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat; tot atunci, satul Dumbrăveni a fost desființat și comasat cu satul Mozăceni. Două obiective din comuna Mozăceni sunt
Comuna Mozăceni, Argeș () [Corola-website/Science/300634_a_301963]
-
consemnează în plasa Dâmbovnic a aceluiași județ, având 3588 de locuitori în satele Babaroaga, Dumbrăveni, Mozăceni și Zidurile. În 1950, comuna a fost transferată raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat; tot atunci, satul Dumbrăveni a fost desființat și comasat cu satul Mozăceni. Două obiective din comuna Mozăceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: așezarea de tip tell din eneolitic (cultura
Comuna Mozăceni, Argeș () [Corola-website/Science/300634_a_301963]
-
toate catagrafiile realizate în prima jumătate a secolului al XIX-lea (1820,1832,1838,1845 și 1851) și la recensământul efectuatîn anii 1859-1860. La 25 iunie 1874, Constantin Cananău vinde moșia Corni, cu 70.000 galbeni austrieci Anei de Balș Dumbrăveni. În anul 1888 proprietară a moșiei din Corni era Catinca (Catița) Leon Ghica, născută Balș. Anul 1888 este cunoscut în istoria României ca anul unor puternice mișcări sociale ale țărănimii de la sate. Exploatarea, lipsa de pământ și de inventar agricol
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
conacului înălțat de familia Tolnai. În spatele conacului se află zona Țecheș, unde slugile moșierului și-au construit cândva căsuțe sărăcăcioase. Papp Kálmán, ultimul mare proprietar de pământ din Șmig, era numit de localnici armeanul, pentru că provenea din comunitatea armenilor din Dumbrăveni. Armeanul a transformat fostul conac al lui Tolnai într-un cămin confortabil, cu canalizare și electricitate furnizată de moară. Sub el, o pivniță generoasă oferea adăpost nenumăratelor recolte obținute pe întinsa sa moșie. Pe lângă moara cumpărată de la Horváth Márton, ajunsă
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
descoperit la Vărsătura în 1964. Prima atestare documentară directă datează din 1638, existând într-un document mai târziu și o referire la un eveniment petrecut la Bordești în 1620. Hrisoul menționat confirmă vânzarea de către Dumitru Gonțoiu din Bordești către Iane Dumbrăveanul a unei livezi pentru 300 de aspri. Este astfel prima atestare a transformării obștei libere de moșneni în obște de clăcași, fenomen comun în zona de “margine” și nu numai, în secolele XVII- XVIII, datorat sporirii obligațiilor și nesfârșitelor conflicte
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
și nu numai, în secolele XVII- XVIII, datorat sporirii obligațiilor și nesfârșitelor conflicte cu turcii, tătarii, moldovenii, polonezii sau cazacii. Din acest motiv, la sfârșitul secolului XVII, obștea liberă dispare prin vânzări voite sau silite către mari proprietari precum Iane Dumbrăveanul, căpitanii Costin și Mănăilă sau Mănăstirea Măxineni. Proprietatea privată țărănească revine după reforma lui Cuza din 1864 și este întărită de marile reforme de după războaie, dispare iarăși în epoca comunistă, revenind după revoluția din 1989. Forma obștească nu și-a
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
Dumbrăveni este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Vrancea, Muntenia, România. Se află în partea de sud a județului, în Subcarpații de Curbură, pe malul stâng al râului Râmna. Denumită în vechime Târgul Cucului, localitatea s-a
Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/301873_a_303202]
-
mii de hectare de arabil și păduri), devenit un timp Plăinești (cum apare la înregistrarea nașterii scriitorului Duiliu Zamfirescu din 1858, în Marele Dicționar Geografic al României din 1902 și în Enciclopedia României din 1938), Suvorov în timpul ocupației sovietice și Dumbrăveni după destalinizare.
Dumbrăveni, Vrancea () [Corola-website/Science/301873_a_303202]
-
Baban, Plopu, Poenile, Rașca și Șotârcari. Comuna Gura Caliței se află în zona colinară central-sudică a județului, de-a lungul văii râului Râmna. Este traversată de-a lungul acestei ape de șoseaua județeană DJ204P, care o leagă spre sud-est de Dumbrăveni (unde se termină în DN2) și spre vest de Dumitrești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gura Caliței se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96
Comuna Gura Caliței, Vrancea () [Corola-website/Science/301876_a_303205]
-
Cerbu, Dealu Sării, Jitia (reședința), Jitia de Jos și Măgura. Comuna se află în sud-vestul județului, în Munții Vrancei, la limita cu județul Buzău, pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat. Șoseaua DN2N leagă comuna de Chiojdeni, Dumitrești, Bordești și Dumbrăveni (unde se termină în DN2), iar DN2R o leagă de Vintileasca. Șoseaua județeană DJ204C pornește de la Jitia spre sud, trecând râul Râmnicu Sărat prin vad, și duce în județul Buzău către Bisoca și Sărulești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Jitia, Vrancea () [Corola-website/Science/301878_a_303207]
-
șoseaua națională DN23A, care o leagă spre nord de Gologanu, Milcovul și Focșani (unde se termină în DN23), și spre sud de Ciorăști. La Mărtinești, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN2N, care o leagă spre vest de Sihlea, Dumbrăveni (unde se intersectează cu DN2), Bordești, Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Prin comună trece și calea ferată Făurei-Tecuci, pe care este deservită de haltele de mișcare Tătăranu și Obilesti. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Tătăranu se ridică la de
Comuna Tătăranu, Vrancea () [Corola-website/Science/301905_a_303234]
-
cu DN2) și mai departe de Tâmboești; și spre sud în județul Buzău de Râmnicelu. Prin nord, este traversată și de șoseaua națională DN2N, care o leagă spre est de Tătăranu (unde se termină în DN23A) și spre vest de Dumbrăveni (unde se intersectează cu același DN2), Bordești, Dumitrești, Chiojdeni și Jitia. Prin comună trece și calea ferată Buzău-Mărășești, pe care este deservită de stația Sihlea. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sihlea se ridică la de locuitori, în scădere
Comuna Sihlea, Vrancea () [Corola-website/Science/301899_a_303228]
-
sud-estul județului Suceava, la granița cu județul Botoșani, la 4 km de șoseaua națională ce leagă Municipiul Suceava de Municipiul Botoșani. Satul Bursuceni este situat pe valea Șiretului, si aparține de comună Verești. Satul este învecinat la nord cu localiatea Dumbrăveni, la sud cu satul Corocăiești, la vest cu localitatea Verești iar în partea estică este străjuit de răul Siret. În Bursuceni funcționează două școli, o biserică ortodoxă, una a creștinilor după evanghelie și una baptista. Mulți dintre tinerii de aici
Bursuceni, Suceava () [Corola-website/Science/301936_a_303265]
-
Corocăiești, la vest cu localitatea Verești iar în partea estică este străjuit de răul Siret. În Bursuceni funcționează două școli, o biserică ortodoxă, una a creștinilor după evanghelie și una baptista. Mulți dintre tinerii de aici frecventează cursurile liceelor din Dumbrăveni și Suceava. Tinerii din localitate încă mai păstrează vechile tradiții de sărbători. Astfel, cea mai veche însemnare, un proces verbal de inspecție din 22 decembrie 1932, ne înștiințează că în satul Bursuceni, comuna Verești, județul Botoșani, Școala Primară Mixtă, cu
Bursuceni, Suceava () [Corola-website/Science/301936_a_303265]
-
municipiul Suceava și aparține de comuna Șerbăuți, reînființată ca unitate administrativ-teritorială în anul 2003. Este cunoscută prin faptul că aici au locuit bunicii poetului național Mihai Eminescu. Tatăl poetului, George Eminovici, a plecat mai întâi la moșia boierului Balș din Dumbrăveni, după care s-a mutat la Ipotești. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Călinești-Cuparencu se ridica la 1.459 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (95,7%), cu o minoritate de germani (1,3%), una de evrei (1,55%) și
Călinești (Șerbăuți), Suceava () [Corola-website/Science/301939_a_303268]
-
Dumbrăveni este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Dumbrăveni (reședința) și Sălăgeni. Situată aproape de răul Siret și la vest (pe drumul spre Botoșani) de Cetatea municipiul Suceava. Comună este alcătuită din două sate componente: Dumbrăveni și Sălăgeni
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
Dumbrăveni este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Dumbrăveni (reședința) și Sălăgeni. Situată aproape de răul Siret și la vest (pe drumul spre Botoșani) de Cetatea municipiul Suceava. Comună este alcătuită din două sate componente: Dumbrăveni și Sălăgeni. Comună Dumbrăveni ocupă o suprafață de 4.477 ha, din care 4
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
Dumbrăveni este o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Dumbrăveni (reședința) și Sălăgeni. Situată aproape de răul Siret și la vest (pe drumul spre Botoșani) de Cetatea municipiul Suceava. Comună este alcătuită din două sate componente: Dumbrăveni și Sălăgeni. Comună Dumbrăveni ocupă o suprafață de 4.477 ha, din care 4.019 ha sunt terenuri agricole. Se observă că teritoriul comunei reprezintă 0,52% din teritoriul județului. Teritoriul comunei este situat în partea de nord-est a României
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
o comună în județul Suceava, Moldova, România, formată din satele Dumbrăveni (reședința) și Sălăgeni. Situată aproape de răul Siret și la vest (pe drumul spre Botoșani) de Cetatea municipiul Suceava. Comună este alcătuită din două sate componente: Dumbrăveni și Sălăgeni. Comună Dumbrăveni ocupă o suprafață de 4.477 ha, din care 4.019 ha sunt terenuri agricole. Se observă că teritoriul comunei reprezintă 0,52% din teritoriul județului. Teritoriul comunei este situat în partea de nord-est a României, la limita administrativă a
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
Botoșani. Poziția matematică este dată de coordonatele geografice de 47°65’ latitudine nordică și 26°42’ longitudine estică. Teritoriul comunei este situat pe malul drept al râului Siret, la contactul podișului Dragomirnei( Podișul Sucevei) cu lunca Șiretului. La nord, comuna Dumbrăveni se învecinează cu comună Siminicea. La nord-est, pe o fâșie îngustă, se învecinează cu comună Adâncata. La est se învecinează cu comună Vlădeni din județul Botoșani. Limită estică a fost trasata pe malul estic al râului Siret. În partea de
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]
-
se află orașul Salcea, respectiv, satele Văratec și Salcea. Prima atestare scrisă se află în cartea lui M. Costachescu ,Documentele moldovenești înaintea lui Ștefan cel Mare’’, care spunea: ""... identific satul din 1430 Dvoriștea, unde au fost curțile lui Dumbrava cu Dumbrăvenii din județul Botoșani.El este în fața Mândreștilor peste Șirete. Era și în veacul al XIV-lea. Își are numele de la un Dumbrava."" Indiferent de poziția pe care am adoptat-o în această problemă, nu putem trece cu vederea existența unei
Comuna Dumbrăveni, Suceava () [Corola-website/Science/301951_a_303280]