2,664 matches
-
dorea să fie câteva clipe singură și să se gândească la John Robert. Pearl rămase în hol, strângând încă în mână clanța ușii. Apoi ieși deodată afară în ploaie, fără o haină pe umeri, fără pălărie. Alergă printre copacii din dumbravă, acolo unde sălășluia vulpița, și își lipi fruntea de scoarța netedă și udă a unui fag tânăr. Între timp, John Robert trecuse pe lângă garaj și o luase pe poteca de lângă casă înspre poarta din față de la Belmont. Portalul avea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
începută de D. Gusti, muzeul redevine un "muzeu social, o mare lucrare didactică, educativă și națională" într-o ambianță muzeografică de excepție 71. Avînd ca punct de reper și reușita muzeografică a Complexului Astra din Sibiu (Muzeul Civilizației Populare din Dumbrava Sibiului), Muzeul Național al Satului " D. Gusti" se orientează către expunerea în aer liber a sectorului ocupațional, prin prezentarea de instalații și meșteșuguri, inclusiv aducerea unor monumente din regiuni situate în afara granițelor țării și locuite de comunități românești. Asemenea situației
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Polirom, Iași, 1997. 4. MIROIU ADRIAN (coordonator), VLADIMIR PASTI, CORNEL CODIȚĂ, GABRIEL IVAN, M. MIROIU, Studiu de diagnoză, Învățămîntul românesc azi, Polirom, Iași, 1998. 5. Studii și cercetări Muzeul Satului, vol. II, 1981, Studii și cercetări CIBINIUM Muzeul Tehnicii Populare "Dumbrava Sibiului", Sibiu, 1980-1984. 6. ION I. IONESCU pune în discuție exemplul Bienalei de educație și formare, Dezbateri asupra cercetărilor și inovațiilor desfășurate la Sorbona, în anul 1996, în care este prezentată experiența "Exploratoriumului" din San Francisco ca spațiu de învățămînt
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
R . M. M. Revista Muzeelor și Monumentelor nr. 2 / 1979, 6 / 1980, 10 / 1980, 2 / 1981, 6 / 1983, 6 / 1985, 5 / 1988, 1/ 1990 Studii și cercetări Muzeul Satului, vol. II, București, 1981 Studii și cercetări CIBINIUM Muzeul Tehnicii Populare, "Dumbrava Sibiului", Sibiu, 1974-1978 Studii și comunicări de etnologie, Tomul VIII, serie nouă, Editura Academiei Române, București, 1994 Supliment al Analelor Universității Al. I. Cuza, Iași, vol. I, II, 1998 The Sandvig Collections, Guidebook, "Știința, tehnica și arta conservării și restaurării patrimoniului
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Într-o bună dimineață / Mă voi trezi fecior de-mpărat / Îmbrăcat în purpură și brocarte / Celesta caleașca va trage la scară / Să mă ducă sub streșini de cer / În străluminatul crepuscul. Străbătând spațiul biblic ori numai având reminiscențe biblice - biblica dumbravă, de pildă -, căutătorul trăiește, de fapt, întoarcerea pe mare spre sine, microcosmosul zidit de Cel Bun / Adevărat / Și Frumos, făcând elogiul perfecțiunii învederată în orice înfățișare a Creației, vizibilă cu ochiul liber, arătându-se pe lamela / microscopului / viermuind, zărită cu
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
urmașa directă a stră-strămoșului său Pan Leșinchi, unul dintre vitejii ostași polonezi care au răspuns chemării domnitorului Ștefan: “Un om, un pom, cu leși, pomi mai deși, stejari din ghindă, cât să cuprindă”! Iar de aci și până la codrii de la Dumbrava Roșie e foarte puțin, mai ales dacă ai o mașină de bună calitate. Și mă întorc și zic: N-ai un pahar cu apă ?...Merci. De unde și cererea doamnei, aici de față, de a fi împădurită cu cel puțin 20
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
băiat în armată și primeau vești că era mereu înjosit și agresat. Și nu era altceva decât un ostaș credincios al Armatei Române! Oameni și oameni, lume ca vai de lume. În fine, la 31 august 1929, activitatea mea la Dumbrava a încetat. Părăseam un sat de țigani lingurari, un sat pe care l-am iubit, am iubit copiii, am iubit oamenii, m-au iubit copiii, m-au iubit oamenii. Am lăsat-o pe buna mătuță Anița și fiica sa cea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mirosul de frumos pus la grinda Cerului cobora cu liniște și balsam pe suflet. Noroc de unchiul Ion Istrati, nenea Jan, care nici nu călcasem bine pe pontonul Vâlcovului coborând din vapor, că a și găsit un prieten: învățătorul Cezar Dumbravă, director la una dintre școlile orașului. Om de mare omenie, seriozitate și bunătate. Gazda, familia Agriscov Fedorcic, se ocupa, ca mai toată lumea de acolo cu pescuitul. La școală foarte mulți învățători cavaleri: Ciurtin Petre, Ismailescu Pe tre și Balmuș Constantin
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Începusem să merg la vânătoare de iepuri în Ostrov. Iepuri erau destui, ba și rațe berechet. Împreună cu Nicu Radu ajutați de localnici scoteam pește cu prostovolul, pește care de regulă ajungea fie la via lui Nițulescu, fie la a preotului Dumbravă. La borșul de pește, gata făcut când ajungeam noi, se mai adăuga vânatul. Era frumos, era bine iar botezul Cezarei a fost ca o nuntă. Era minunat: aveam doi băieți și o fetiță iar din banii împrumutați de la Casa Corpului
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
chestii interesante. Odată, demult de tot, a inventat o turbină pe care apoi a inventat-o și altcineva din altă țară și acela i-a dat turbinei numele său. Dacă mergeți la Sibiu, în marele Muzeu al Tehnicii Populare din Dumbravă, întrebați de strămoșul turbinei Pelton și veți vedea invenția Inventatorului din Carpați. Tot el, fiul cel mare al lui Verde Împărat, care s-a născut cu cinci minute înaintea fratelui său geamăn, Învățătorul - a inventat stiloul. A inventat și un
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
codri, noaptea toată stă s-o vadă, Zugrăvește umbre negre peste giulgiuri de zăpadă Și mereu ea le lungește și suind pe cer le mută, (165) Parcă fața-i cuvioasă e cu ceară învăscută; Și cu neguri îmbrăcate-s lan, dumbravă și pădure, Stele galben tremurânde mișcă-n negurile sure, Intră-n domele de nouri argintii multicoloane, De-a lor rugă-i plină noaptea, a lor dulci și moi icoane 28 {EminescuOpVI 29} (170) Împle văile de lacrimi de-un sclipit
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ai ajunge Noaptea de te-ai plânge, Ca o pasăre măiastră La noi în fereastră. (270) Vai de picioarele mele Pe-unde îmblă ele? Vai de ochișorii mei Pe-unde îmblă ei? Inima-n mine-i bolnavă, (275) Floare de dumbravă, Și vai lacrimile mele, Cum le vărs cu jele! Du-te greer, du-te greer, Pân-la munte-n creer (280) Și privește - nduioșată Zarea depărtată, Lumea - ntreagă o colindă, Mergi la noi în grindă, Spune-i mamei: Ce-am făcut
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
-n ceruri ca un foc pe-o mare vatră, Colții munților ce rupți-s, uriașe stânci de cremeni, Ce păreții și-i ridică îndărătnici, suri asemeni, Vântul care trece-n șuer, noaptea sură și bolnavă, Împle cu sălbătecie arămoasa - acea dumbravă. (300) - Bună vreme, fată mândră de-mpărat, Călin îi zice. - Mulțămim, răspunse dânsa, tinerel flăcău voinice. Ce cați tu? Ce vânt te - aduce? Nu știi că om pământean Nu poate călca pădurea de bărbatul meu avan?... Știu fetiță - mpărătiță, dar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
faci, Smeul codrilor de-aramă nu te-așteaptă cu colaci. Eu mănânc patru cuptoare, patru boi mi-ajung abia 31 {EminescuOpVI 32} Și de vin patru antaluri abia trag la o măsea. - Nici că-mi pasă! - Și la luptă în dumbravă ei se scoală, (315) Se apucă de copacii tremurau de - nvălmășeală, Tremură sub ei pământul de-a lor pasuri apăsate, Scăpără cremenea neagră a stîncimei detunate. Crunt Călin de mijloc l-îmflă, pân la vârf de brazi îl urcă, Ca pe-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și s-a pierde. 465Pară roșă este smeul, pară verde e Călin Și în galbenu - ntuneric ei se luptă cu venin. Se - nfășoară, se desfășur, mestecând a lor văpae, Fulgerând umbra din codri în a flacărei bătae, Joacă-n juru-le dumbrava când în umbră purpurie, 470Cînd încremenește parcă într-o brum - adânc - verzie, Când în dungi înflăcărate, bolți, cărări în jur se casc Sub lumini de curcubee repezi ce se sting cum nasc, Fîlfîesc ca două candeli, obosiți se-nvîrt, se-ncaer Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și fîlfîiesc prin aer rece corbii. El de pe cal se dete. În pădure Șoptește frunza, ramuri stau de sfaturi 51 {EminescuOpVI 52} 115Și somnul nu voiește ca să-l fure, Căci umedă e frunza lui de paturi, Urechea-i trează a dumbravei gure Le ascultă șoptind din mii de laturi - Și corbii croncănesc și sboară-n fală 120În aer clar ca pete de cerneală. Atunci o frică inima-i pătrunde, Pe cal se pune și fugi din vale Și-n loc s-urmeze
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
pe o insulă de smarand, încunjurat de un crâng de arbori verzi și stufoși, se ridica un mândru palat de o marmură ca laptele, lucie și albă, - atât de lucie, încît în ziduri răsfrângea ca-ntr-o oglindă de argint: dumbravă și luncă, lac și țărmuri. O luntre aurită veghea pe undele limpezi ale lacului lângă poartă; și-n aerul cel curat al serei tremurau din palat cântece mândre și senine. Făt-Frumos se sui-n luntre și vâslind, ajunse până la scările
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
în jos la un oraș de la o înălțime de peste trei kilometri. Orașul strălucea și scînteia într-o lumină provenită dintr-o sursă nevăzută și era așezat în mijlocul unei grădini cu copaci și arbuști înfloriți. Dincolo era o pajiște verde, cu dumbrăvi și lunci și pîraie scînteietoare. Totul se curba ușor în sus, într-o ușoară ceață la orizont, pe cele trei laturi pe care le putea vedea. Dacă zarea n-ar fi avut margini atît de apropiate, ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
bulele care se desfac în jurul său, dilemele cățelului devin accesibile cititorului care știe că totul este posibil în spațiul de dincolo de oglindă. Recitind textele lui Hergé, o undă melancolică m-a purtat către robustul argonaut Patrocle, gardianul Lizucăi din peripețiile Dumbrăvii minunate. În cele din urmă, nu este nevoie să fii un om pentru a aduce lumină în jurul tău, iar simbioza dintre Tintin și Milou este reverența pe care Hergé o face acelor căței fără de nume care ne însoțesc în drumul
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mai voinică decât el” Dacă știți, vă răsplătesc Și pe voi, dar și pe ei: Cine s-a suit în tei Și-a prins cucul armenesc? Cum voi sunteți de ispravă, Vin cu-o întrebare, iată: Este vorba de-o dumbravă, Dar de una... Moromeți au fost mai mulți Și mai toți umblau desculți, Însă eu vă-ncerc un pic: Cum îl cheamă pe cel mic? Când desculț, când în conduri, El cutreiera păduri, Luminând precum un astru Lacul codrilor albastru
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
FĂRĂ SLAVĂ Stă în codru fără slavă mare pasăre bolnavă. Naltă stă sub cerul mic și n-o vindecă nimic, numai rouă dac-ar bea cu cenușă, scrum de stea. Se tot uită-n sus bolnavă la cea stea peste dumbravă. [1930] * DIN ADÎNC Mamă, - nimicul - marele! Spaima de marele îmi cutremură noapte de noapte grădina. Mamă, tu ai fost odat' mormântul meu. De ce îmi e așa de teamă - mamă să părăsesc iar lumina? [1933] * COLINDĂ pentru Dorli Doarme colo în
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
modele care erau în același timp și delicate, dar și îndrăznețe, cu femei care dansau și pești zburători, cu stele, luni, sori și păsări. Era mai frumos decât orice alt lucru făcut de mâna omului. Când aproape am simțit umbra dumbrăvii sacre, Bunica a ieșit în plină lumină. N-a ieșit să ne întâmpine și nici nu și-a trimis vreo femeie înaintea noastră, doar a stat și ne-a așteptat în umbra cortului minunat, cu brațele încrușișate, uitându-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a dealului, ca să ne întindem corturile și să ne pregătim pentru masa de seară. Atunci am aflat că Tabea nu ajunsese încă și că Werenro fusese trimisă la Tyre, ca să târguiască vopseaua aceea rară purpurie care-i plăcea Bunicii. În dumbravă nu locuia nici un bărbat. Rebeca era servită de femei și tot ele se îngrijeau și de pelerinii care veneau să-i ceară sfatul sau să asculte profețiile celei pe care o numeau „Oracolul”. Când am întrebat despre tatăl tatălui meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
unică Debora. După-amiaza a trecut repede cu pregătirile pentru masa de seară. Chiar când prima pâine era scoasă din cuptor, s-a dat de veste că vine Isaac. M-am repezit și eu să-l văd cum se apropie de dumbravă. Rebeca a venit și ea să se uite și și-a ridicat ușor mâna, într-un salut scurt. Tata a ieșit să-l întâmpine, a mers spre el, din ce în ce mai repede, până când a ajuns să alerge practic înspre tatăl său. Isaac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
m-am temut că o să stăm așa în tăcere toată seara, dar frica mea n-avea temei, pentru că imediat ce au fost aprinse lămpile, a început să vorbească. - Aceasta este povestea vremurilor în care am venit la cortul din Mamre, în dumbrava arborilor sacri, în centrul lumii, a spus Bunica, Rebeca, pe un ton care putea fi auzit și de bărbați, dacă ar fi vrut să asculte. Erau săptămâinile de după moartea Sarei, profeta, femeia iubită a lui Avraam, mama lui Isaac. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]