1,473 matches
-
sc. B, et. 7, ap. 73 sector 4 țel. 6836641 15181 LEFTER VIOREL (n. 1948) Str. Louis Blank nr. 2 bl. I1, sc. 1, et. 4, ap. 21 sector 1 țel. 2307847 092301391 16019 LEMNARU MIHAELA (n. 1970) Alea Barajul Dunării nr. 4 bl. T2, sc. A, et. 5, ap. 24 sector 3 țel. 092390020 5588 LENGHEN VIRGINIA (n. 1948) Sos. Ștefan Cel Mare nr. 4 bl. 14, sc. C, et. 2, ap. 74 sector 1 țel. 2108325 4651 LEONTE ALEXANDRU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
Diligentei nr. 49 sector 3 țel. 3209238 10451 PAVEL IOANA (n. 1954) Str. Șold. Ene Modoran nr. 13, bl. M169, sc. 1, parter, ap. 2 sector 5 țel. 3121006 4757 PELEANU AURICA (n. 1930) Bd. N. Bălcescu nr. 5 bl. DUNĂREA 1, sc. 2, et. 9, ap. 54 sector 1 țel. 3142002 10453 PENCIU IOAN (n. 1938) Bd. 1 Mai nr. 64 bl. 41, sc. A, et. 4, ap. 15 sector 1 țel. 2237317 17186 PEPTEA MARIANA VIOLETA (n. 1967) Str.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
golita de populație în urmă raidurilor frecvente. Conform testamentului împăratului, bastarnii, sciții și sarmații au încercat să obțină prin soli prietenia poporului român.Romanii au format un organism preprovincial, supus unui perfect al Moesiei și Treballiei, Moesia reprezentând teritoriul dinspre Dunăre al Șerbiei actuale, celălalt teritoriu fiind locuit de tribul tracic al tribalilor, între râurile Timoc și Isker. Moesia a rămas multă vreme sub autoritatea proconsulilor Macedoniei, sub forma unui comandament militar. Primul legatus Auguști pro praetore al Moesiei cunoscut este
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
Putem pomeni,astfel, pe cei mai renumiți sau cu contribuții esențiele pentru omenire. Capitala maghiară are o stemă în stil gotic, un scut francez cu smalț roșu, tripartit în fascie (în brâuri) de o fascie ondulată argintie mai îngustă, reprezentând Dunărea. În partea de sus este un castel auriu (galben) cu un singur turn și o singură poartă, reprezentând Pesta, iar în partea de jos un castel auriu (galben) cu cu trei turnuri și două porți, reprezentând Buda și Óbuda. Amândouă
Budapesta () [Corola-website/Science/296866_a_298195]
-
sale în desființarea statului polonez, concretizată prin participarea Rusiei la cele două împărțiri ale acestui stat, din 1792 și cea din 1795, precum și asaltul Franței Republicane asupra Europei Monarhice, a obligat Rusia să amâne pentru o vreme problema stăpânirii Gurilor Dunării și a întregului litoral nord-vestic al Mării Negre. Așa se explică introducerea de către Rusia a unei clauze secrete în acordul cu Imperiul Habsburgic, încheiat la Sankt Petersburg, la 3 ianuarie 1795, care consacra cea de-a treia împărțire a Poloniei. Potrivit
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cadrul juridic necesar împroprietăririi reale a țărănimii basarabene. Imediat după votarea Legii agrare, la 10 decembrie 1918, Sfatul Țării a adoptat următoarea declarație: „În urma unirii cu România mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și ținuturile ungurești locuite de români, în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară că Basarabia renunță la condițiunile de unire, stipulate în actul de la 27 martie 1918, fiind încredințată că în România tuturor românilor regimul curat democratic este asigurat pe viitor. Sfatul Țării, în preziua Constituantei române, care
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
aproape; pline de strălucire și de prestigiu în orice caz. Gloria lor întunecă pe a predecesorilor, pe a lui Asaki, a lui Russo, a lui Negri, a lui Kogălniceanu ca și pe a vechilor, admirabile publicațiuni: Albina, Dacia literară, Steaua Dunărei, Propășirea și în fine a României literare, acea "soră bună a Convorbirilor" cum o numește Alecsandri. Spunând aceasta, mă refer în particular la primele două decenii, ale Junimii, adică la acea parte din existența sa, care se desfășoară în vechea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
locurilor, el n-a cunoscut totuși, în agitata-i existență, decât o strălucire îndoielnică și de scurtă durată. Așezat pe unul din cele mai înalte podișuri, la încrucișarea marilor drumuri care, străbătând Moldova, legau Răsăritul de Apus, Polonia de gurile Dunărei, Țarigradul de unele ținuturi apropiate de noi ale Europei, Iașul a început să se afirme ca un centru cu destulă importanță, încă din secolul al XV-lea. Destul de târziu, firește, dacă țineam seama de faptul că dezvoltarea unui oraș cere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
de bancuri cu nea’ Nicu și Leana și mă lăsasem purtat cu inconștiența vârstei de vise dintre cele mai îndrăznețe, bine ascunse în cotloanele unei memorii pe care mi-aș fi dorit s-o descarc, dăruind-o posterității: să trec Dunărea la sârbi pe la Calafat (deși habar n-aveam să înot, și nici orașul nu-l prea găseam pe hartă), să devalizez noaptea „Alimentara“ de la colț (de unde să plec cu un rucsac de șampanie „Zarea“ și creveți vietnamezi) și, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe mare, iar asta s-ar afla cu săptămâni Înainte. Pe uscat, Dunărea e o barieră dificilă, iar trecerea ei ar lua multe zile de pregătiri. Măria Sa Ștefan nu are decât să coboare mai jos de Chilia și să treacă Dunărea cu câți oșteni va pofti. Luminatul emir Îl va aștepta cu darurile cuvenite și cu toată prietenia. - Măria Sa Îmi va ierta vorbele, spuse căpitanul Oană, dar un răspuns la această Îndrăzneață propunere nu poate fi dat acum. El va sosi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Era o după-amiază Înnorată, cu cerul coborât deasupra Dunării și cu un vânt rece suflând din susul fluviului. Strajan spunea că În curând se va porni Coșava, vântul care bate de la mijlocul toamnei până la mijlocul primăverii, aducând iarna și făcând Dunărea greu de trecut cu barca. Fluviul se vedea doar puțin, ca o dungă vineție Între Negotin și dealurile care se ridicau dincolo, pe malul românesc. După aproape un ceas, Dușan reveni. Vorbise cu doi pescari pe care Îi cunoștea de când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
figlio... spuse Angelo, aplecându-se În șa și luând mâna căpitanului. Sono qui. Stai tranquillo. În trei zile vom fi dincolo de Dunăre. Cuvintele sosiră spre Oană la Început fără Înțeles. Apoi se luminară Încet. Mergeau, deci, spre Dunăre. Dar spre Dunărea cărei țări? - Dove? Întrebă, Încet, rănitul. Dove andiamo? -A Venezia, commandante... răspunse Angelo. Si tu lo vuoi. Avem acolo doctori și medicamente. Și liniște. Căpitanul păru să gândească. O vreme se auzi doar tropotul cailor, Înăbușit de zăpadă. - No. Angelo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
o oaste, fie ea cât de mică? Mi se pare evident: iese război. Iese un război extraordinar, necruțător, condus cu inteligență și cu nebunie. Un război care repune În ordinea firii linia Dunării. Și reface, astfel, liniile Europei. Peste o Dunăre apărată de acești doi oameni, nici o armată a Semilunei nu va putea trece. 3 septembrie. Întregul dispozitiv al ienicerilor a fost dat peste cap de strategie genială a celor trei Oană. Stefano s-a strecurat, travestit În ienicer, În mijlocul lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
căci ce autoritate ar mai putea inspira studenților un asemenea plagiator... care ne confirmă o dată mai mult vorba învingătorului de la Iena: "Omul nu e decât o țifră ce n-are valoare decât prin pozițiunea ce ocupă"! [4 ianuarie 1881] CESTIUNEA DUNĂRII "Corespondența politică" se ocupă, pe larg de atitudinea României în cestiunea Dunării și de opozițiunea ei în contra Austriei. Această politică a României, zice numita foaie, [î]și are baza în cestiunile interioare. De câteva luni opozițiunea caută să răstoarne guvernul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
servă de împrejurarea că d. Ion Ghica e numit ministru; la Londra și a demisionat din consiliu pentru a pune la cale primirea acțiilor Băncii pe o mie. [12 iulie 1881] ["COLONELUL SIBORNE... Colonelul Siborne făcuse în Comisia Europeană a Dunării declarația că nu poate primi o comisie mixtă în chipul în care o stipulează anteproiectul austriac. Astfel cestiunile de principiu fiind pendente, comisia a discutat mai multe amănunte cari fără razimul principiilor generale nu au o valoare tocmai însemnată. Cabinetul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
la vale pe care-l reproducem fără a-l comenta, de vreme ce intenția noastră este mai mult de-a face cunoscut ceea ce se cugetă în regiuni determinante în privirea ridicării Serbiei la rangul de regat. {EminescuOpXII 290} COROANE REGALE NOUĂ PE DUNĂRE În ultimele săptămâni oblăduitorul serbilor a făcut iarăși o călătorie europeană, la care din nou a fost oaspe al împăratului nostru. După cum se zice, această călătorie a prințului s-ar lega cu dorința sa de a fi înălțat la rangul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cutează a ridica o asemenea acuzare contra... reacționarilor? [22 august 1881] {EminescuOpXII 307} [""CORESPONDENȚA POLITICĂ" DIN VIENA... "] "Corespondența politică" din Viena a primit analiza unei note pe care d. Mancini, ministru de esterne al Italiei, a adresat-o în cestiunea Dunării ambasadorului italian din Londra, generalul Manabrea, și al cărei cuprins a fost comunicat contelui Granville. Documentul italian poartă data de 14 iunie și dezvoltă următorul șir de idei: Se constată înainte de toate că guvernul italian nu și-a apropriat nicicând
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Post" să nu fie decât o încercare de a pune în vederea opoziției germane nemăsurata responsabilitate ce și-ar asuma-o când cancelarul s-ar decide a-și muta sarcina pe umerii ei. [29 octombrie 1881] {EminescuOpXII 382} ["DEȘI ÎN CESTIUNEA DUNĂRII... "] Deși în cestiunea Dunării buna dreptate e în partea României într-un mod atât de neândoios încît ziarele vieneze chiar sunt silite de evidență s-o recunoască, știrile din urmă, ce fac a se prevedea soluțiunea finală, ne sunt cu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
și când conaționalii noștri de peste Carpați n-ar fi împiedecați, prin șicane politice ungurești proprii a irita o conștiință cât de blândă, de-a munci în liniște pentru ei, poate că cestiunea dunăreană nici ar exista. [5 noiembrie 1881] ["CESTIUNEA DUNĂRII... "] Cestiunea Dunării preocupă aproape esclusiv jurnalistica noastră, și nu fără cuvânt. Nu numai interesul practic al navigațiunii pe Dunăre e în joc, deși acesta ar fi îndeajuns pentru ca să justifice preocupațiunile. Deja pe Dunărea de Jos bandiera română fâlfâie pe câteva
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Bulgaria, Austro-Ungaria. Austria stipulează între altele că ea va exercita prezidenția în sânul acestei Comisii și că "va avea vot preponderant în caz de paritate de voturi". {EminescuOpXII 407} Astfel precumpănirea austriacă ar fi stabilită de facto pe tot cursul Dunării răsăritene și principiul libertății de navigațiune pe acest râu - un interes comun al Europei - ar fi primejduit. Pentru Europa nu e 'n adevăr decât un interes economic; dar mai e și o altă considerație de politică generală, a cărei însemnătate
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
că bune angajamente a luat guvernul prin actul cel mai solemn, la acuzarea pe care tot "Timpul" a aruncat-o de sute de ori în contra guvernului, c-a luat cătră Austro-Ungaria angajamente în urma cărora cestiunea este cu desăvârșire compromisă și Dunărea vîndută? Din nefericire nu noi o susținem aceasta, căci lucrul n-ar avea mare importanță. Un articol de fond dintr-o foaie din București nu credem să fie în stare a compromite o situație politică. Cine afirma că promisiuni s-
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
interese europene importante, tot pe atât de puțin se va putea concede în practică ca tocmai interpretarea română a acestei noțiuni să fie cea corectă și ca tocmai noul regat să fie chemat în linia întîia de-a ține paza Dunării libere. După cât se pare, se nasc deja în cabinetul englez oarecari obiecțiuni în contra manierei de-a vedea a României și e semnificativ în orice caz că tocmai cabinetul din St. James, pe sprijinul căruia întemeiau cei din București cele mai
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de-a se rosti și unii și alții în privirea aceasta, încît țara să fie în stare a judeca care serie de principii se potrivește mai mult cu nevoile ei și cu starea ei reală. [29 noiembrie 1881] ["DEȘI CESTIUNEA DUNĂRII... "] Deși cestiunea Dunării și faza delicată în care-a intrat ar fi de natură a absorbi atenția Adunării deputaților, cată să mărturisim că ceea ce-o preocupă și mai mult, împătimind grupurile Adunării, este proiectul de reformă a legii tocmelilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
de a sprijini interesele juste ale României și pe viitor, pune mare preț pentru ținerea relațiunilor amicale cu Principatul vecin. Ambele părți ale Laithei știu prețui misiunea pacinică ce are de împlinit România chiar și prin pozițiunea sa la gura Dunărei și la granița Orientului și Occidentului. D. Brătianu, care avu ocaziunea a conferi aci si cu baronul Korb despre cestiuni comerciale, va părăsi orașul nostru cu conștiința că România, mergând și de aci înainte pe acele căi politice pe cari
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne anunță, după o altă știre din Viena, că Rusia ar avea de gând să intervie singură în Balcani; pe ce motiv? cel puțin sub ce pretext? aceasta nu ne-o spune depeșa din Londra. [ 5 august 1880] ["ÎN PRIVINȚA CESTIUNII DUNĂRII... "] În privința cestiunii Dunării reproducem din "Le Nord" următorul articol, care arată obiectul disentimentului ivit în Comisia dunăreană. Mai puțin optimiști decât ziarul cancelariei rusești, sîntem departe de-a atribui acestui punct negru de pe orizonul politic neînsemnătatea pe care i-l
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]