980 matches
-
Ceausescu's Romania, University of California Press, Los Angeles 1998. 19 Vl. Tismăneanu, Stalinism pentru eternitate, Iași, Polirom, 2005. 20 Secolul XX, România literară, Viața românească, chiar și Contemporanul, cândva o redută a marxismului, cărora li se adăugau revistele studențești Echinox la Cluj și Opinia studențească la Iași. 21 K. Verdery, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, Humanitas, București, 1994. 22 Irina Bădescu, "La trahison des clercs: édition revue et augmentée: 1968", Caietele Echinox, nr. 1, 2001, http://www. Dacia
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cărora li se adăugau revistele studențești Echinox la Cluj și Opinia studențească la Iași. 21 K. Verdery, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, Humanitas, București, 1994. 22 Irina Bădescu, "La trahison des clercs: édition revue et augmentée: 1968", Caietele Echinox, nr. 1, 2001, http://www. Dacia.ro/ echinox.htlm. 23 Emil Constantinescu, Adevărul despre revoluție, p. 33. 24 Dincolo de propria mea experiență, am regăsit aceeași idee la R. A. Hall, "Theories of Collective Action and Revolution: Evidence from the Romanian Transition
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Cluj și Opinia studențească la Iași. 21 K. Verdery, Compromis și rezistență. Cultura română sub Ceaușescu, Humanitas, București, 1994. 22 Irina Bădescu, "La trahison des clercs: édition revue et augmentée: 1968", Caietele Echinox, nr. 1, 2001, http://www. Dacia.ro/ echinox.htlm. 23 Emil Constantinescu, Adevărul despre revoluție, p. 33. 24 Dincolo de propria mea experiență, am regăsit aceeași idee la R. A. Hall, "Theories of Collective Action and Revolution: Evidence from the Romanian Transition of December 1989", Europe-Asia Studies, vol. 52, nr.
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
teza Marcel Proust et le théâtre (1986). Debutează în 1966 cu traducerea poeziilor Buchetul și Războiul de Jacques Prévert în „Tribuna”, iar în volum, în 1976, cu traducerea cărții Marthei Bibescu La bal cu Marcel Proust. Colaborează la „Tribuna”, „Steaua”, „Echinox”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»” ș.a. Autor de studii critice despre literatură și artă, conferențiar pe teme culturale la Geneva și Nantes, pictor, I. desfășoară concomitent și o consistentă activitate de traducător și prozator. Publicând versiunea românească a cărții Marthei Bibescu, I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287587_a_288916]
-
in 1907. American Sociological Review, 40(4), 428-444. Ciobanu, M. (2009). Criminalising the past and reconstructing collective memory: the Romanian truth commission. Europe-Asia Studies, 61 (2), 313-336. Cioflâncă, A. (2007). Istorie și justiție: Un model german pentru "procesul comunismului". Caietele Echinox, 13, Gulag și Holocaust în conștiința românească, 121-132. Cioflâncă, A. (2010). Nostalgia pentru comunism. Revista 22 (28 septembrie 2010), disponibil online la adresa http://www.revista22.ro/nostalgia-pentru-comunism-8962.html, accesat în 3 iulie 2013. Comte, A. (1999). Discurs asupra spiritului pozitiv
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai complex și mai semnificativ rit care ține de cultul solar este hora, omniprezentă în filosofia populară. Originea horei a fost stabilită de unii cercetător (Nicolae Iorga) în dansul Kolabrismului, de sorginte tracă (kolo), reprezentând adorarea soarelui la solstițiuri și echinoxuri, și răspândit și la alte popoare: koro-ul bulgar, kolesca sârbă, korovod-ul rus, colomeica poloneză, choreia greacă, Valla albaneză. Hora românească poate fi "închisă", de tipul cercului, prezentă în ocaziile rituale, ceremoniale și festive, și "deschisă", spiralică, care se juca numai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
era capătul "căii strămoșilor", cornul lunii fiind emblema lui Shiva. Sărbătoarea lunii, reprezentată de zeița Chang O, este una din cele trei mari sărbători chinezești care are loc în a cincisprezecea zi din luna a opta, pe lună plină, la echinoxul de toamnă, când se celebra rodnicia. La azteci, luna este fiica lui Tlaloc, zeul ploii, asociat și cu focul. La incași, luna avea patru reprezentări simbolice, era divinitate feminină, zeitate a femeilor (soarele fiind zeul bărbaților), soție a soarelui care
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Humphries Co.Ltd. Markus, R.A. (1957): St. Augustin on Signs, În “Phronesis”, II, p. 60-80 Mastacan, S. 2004: Discursul implicit al dreptului, Iași, Junimea Moeschler, J., Reboul, A. (1999): Dicționar enciclopedic de pragmatică, traducere Carmen Vlad și Liana Pop, Cluj, Echinox Moeschler, J., La pragmatique aprés Grice: context et pertinence, 316 www.unige.ch/lettres/linge/moeschler/pu blication pdf/grice.pdf Morris, C.W. (1938): Foundation of the Theory of Signs, in O. Neurath, R. Carnap & C. Morris, International Encyclopedia of
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
a colaboratorilor săi este o reușită, asupra conținutului ei, a valorificării literare a documentelor istorice și a altor aspecte de esență scriitoricească urmează a se pronunța specialiștii, dar și cititorii cărora le este destinată. Și au la ce se referi! * Echinox Echinox, revistă a elevilor de la Grupul școlar agricol Zorleni-Bârlad, apare în luna mai 1997 când era la al cincilea număr. Făcând recenzia ei în periodicul „Dialog" publicație editată de Sindicatul învățământului „Tutova" din Bârlad, numărul 4, Gică Iureș constată că
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
colaboratorilor săi este o reușită, asupra conținutului ei, a valorificării literare a documentelor istorice și a altor aspecte de esență scriitoricească urmează a se pronunța specialiștii, dar și cititorii cărora le este destinată. Și au la ce se referi! * Echinox Echinox, revistă a elevilor de la Grupul școlar agricol Zorleni-Bârlad, apare în luna mai 1997 când era la al cincilea număr. Făcând recenzia ei în periodicul „Dialog" publicație editată de Sindicatul învățământului „Tutova" din Bârlad, numărul 4, Gică Iureș constată că „se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
condus de doi profesori cu adevărat profesioniști Lucia Blănaru și Serghei Coloșenco. Sincere felicitări! Menționez că toate cele trei publicații au apărut la Irimpex SRL... din municipiul Bârlad. (Din publicația „Dialog" nr.4/1997, rubrica „Revista revistelor școlare") * Despre revista Echinox, publicație trimestrială, aflată la al patrulea număr, iar cel de al cincilea sub tipar, aflăm alte amănunte de la însuși prof. Serghei Coloșenco din fotoreportajul „Grupul școlar agricol Zorleni", publicat în „Dialog": redacția își are sediul „în corpul vechi al școlii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
află și Muzeul mixt care cuprinde mărturii istorice de mare importanță pentru aceste locuri". Revista „și-a cucerit un loc aparte în presa școlară dovadă și mențiunea obținută la concursul revistelor școlare din anul trecut." 320 „Primul număr al revistei Echinox a fost lansat în mod festiv cu participarea tuturor redactorilor șefi ai revistelor școlare din zona Inspectoratului școlar județean,Inspectoratului județean pentru cultură și Biblioteca județeană." * Elanul Elanul, revistă de cultură editată de Asociația culturală “Academia rurală Elanul” și Școala
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cartea vremii ............................................... ......297 Cireșarii ............................................... .............298 Coordonate bârlădene...................................... ..299 Cronica Moldovei ............................................... 301 Crucea......................................... ......................302 Curierul sănătății, 1912.....................................303 Doina ............................................... .................303 Documente răzășești...................................... ....306 Debuturi și tradiții .............................................30 9 Dialog......................................... .......................310 Dragostea ............................................... ...........312 Duh nou............................................ ................313 Duh parohial ............................................... ......317 Editura “Sfera” ............................................... ...317 Echinox ............................................... ..............319 Elanul ............................................... ................320 Făt Frumos ............................................... ......322 469 Făt-Frumos ............................................... ........325 Făclia ............................................... .................326 Florile Dalbe ............................................... .......329 Freamătul...................................... ....................334 Freamătul...................................... ....................337 Gazeta Unirea......................................... ...........338 George Lazăr ............................................... ......339 Graiul nostru......................................... ............343 Gurița Bârladului ..............................................3 46 Idealul ............................................... ................347 Indus T.............................................. ................348 Ion Creangă ............................................... ........348 Istoria
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din Oradea (1968-1973). Din 1974 se înscrie la Facultatea de Filologie, secția română-franceză, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, absolvită în 1978, în aceeași serie cu Ioan Groșan și Radu G. Țeposu. În timpul studenției este redactor și cronicar literar la revista „Echinox”. După terminarea facultății va fi profesor de limba franceză la Hotar, iar din 1986 redactor la „Familia”. Este doctor în filologie, cu o teză despre Liviu Rebreanu. Lector (1993), conferențiar (1998) la Facultatea de Litere a Universității din Oradea, din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
Hotar, iar din 1986 redactor la „Familia”. Este doctor în filologie, cu o teză despre Liviu Rebreanu. Lector (1993), conferențiar (1998) la Facultatea de Litere a Universității din Oradea, din 2000 devine profesor și decan la aceeași instituție. Debutează la „Echinox”, în 1975, cu un articol despre Mircea Iorgulescu. Colaborează cu recenzii, cronici literare și la „Steaua”, „Vatra”, „România literară”, „Cuvântul”, „Convorbiri literare”, „Apostrof” ș.a. Prima carte de critică literară, Diferența specifică, îi apare în 1982, simultan cu ediția Teodor Scorțescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
hombre y su lenguage. Estudios de teoría y metodologia lingüística, Editorial Gredos, Madrid, 1991 Coseriu, Eugenio, Interdisciplinarità e linguaggio, în volumul Braga & al., L'accostamento interdisciplinare allo studio del linguaggio, Franco Angeli, Milano, 1980 Coșeriu, Eugenio, Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, 1995 Coșeriu, Eugeniu, Lecții de lingvistică generală, Editura ARC, Chișinău, 2000 Coșeriu, Eugen, Lingvistică din perspectivă spațială și antropologică. Trei studii, "Știința", Chișinău, 1994 Coșeriu, Eugen, Modele logice și nivele de analiză lingvistică, în volumul Limbaje și comunicare, II
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
humana, Editorial Gredos, Madrid, 1985 Martinet, André, Elemente de lingvistică generală, Editura Științifică, București, 1970 Menéndez Pidal, Ramon, Origenes del español, Madrid, 1950 Miclău, Paul, Semiotica lingvistică, Editura Facla, Timișoara, 1977 Moeschler, Jacques; Reboul, Anne, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj, 1999 Moore, George Edward, Philosophical Studies, London, 1922 Morris, Charles, Writings on the general Theory on the Signs, Mouton, The Hague Paris, 1971 Munteanu, Ștefan, Scrieri alese, Editura "Clusium", Cluj-Napoca, 2003 Nagy, Rodica, Sintaxa limbii române. Unități, raporturi și
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
rezultată din activitatea de normare (de cultivare a limbii) și impusă prin lucrările normative. Între cele două norme există o relație complexă, dar, în principiu, norma legiferată nu trebuie să neglijeze norma limbii. 27 Eugenio Coșeriu, Introducere în lingvistică, Editura Echinox, Cluj, l995, p. 57-58. 28 Sistem, normă și vorbire, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 96-98. 29 Pe care îl și citează, de altfel, la această discuție în lucrarea Determinare și cadru, vezi Eugeniu Coseriu, Teoria limbajului
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Bezeichnung..., p. 104. 65 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica integrală. Interviu cu ..., realizat de Nicolae Saramandu, Editura Fundației Culturale Române, București, 1996, p.106. 66 Louis Hjelmslev, Essais linguistiques, p. 118-119. 67 Vezi Jacques Moeschler, Anne Reboul, Dicționar enciclopedic de pragmatică, Editura Echinox, Cluj, 1999, p. 40, unde se citează în acest sens opinia lui A. H. Gardiner. 68 Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 288. 69 Ibidem, p. 291-292. 70 Eugenio Coseriu, Textlinguistik, p. 37. 71
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
este visiting scholar la Columbia University, New York (1997), la The Institute for Psychohistory, New York (1999, 2000), la St. John’s College, Oxford (1999) ș.a. I s-au acordat mai multe premii, între care Premiul Uniunii Scriitorilor (1995). Format în spiritul „Echinoxului”, unde și debutează în 1974, la școala istoriei literare clujene (Mircea Zaciu, Ioana Em. Petrescu, Liviu Petrescu, Ion Pop, Marian Papahagi și Ion Vartic i-au fost mentori), B. a fost cooptat încă de la începutul anilor ’80 în colectivul Dicționarului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285815_a_287144]
-
Studies din Londra (1990-1992) și la University of Nevada, Reno, SUA (2003). Debutează în revista „Steaua” (1965) cu critică literară, continuând să colaboreze, cu eseuri și traduceri, și la „Tribuna”, „Secolul 20”, „Cahiers roumaines d’études littéraires”, „Studia Universitatis «Babeș-Bolyai»”, „Echinox”, „Vatra”, „Familia”, „Ateneu”, iar după 1989 la „Literatorul”, „Apostrof” ș.a. Este unul din autorii articolelor din Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002). A fost distins cu Premiul Consiliului Britanic (2000) și cu Premiul Uniunii Scriitorilor (2001). Prima carte a lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289865_a_291194]
-
la Secția română de la Radio France Internationale. Debutează cu versuri în 1972 la revista școlară rădăuțeană „Luceafărul”, iar editorial cu placheta La noapte va ninge, apărută în 1980. A colaborat la „România liberă”, „Steaua”, „Vatra”, „Convorbiri literare”, „Amfiteatru”, „Cronica”, „Transilvania”, „Echinox”, „Contemporanul”, „Viața românească”, „Secolul 20” ș.a. După 1989 piesele îi sunt jucate pe numeroase scene românești: Sufleurul fricii (Timișoara, 1990), Bine, mamă, da’ ăștia povestesc în actu’ doi ce se-ntâmplă în actu’ntâi (Piatra Neamț, 1990-1991, Timișoara, 1996-1997, București, 1998-1999
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290587_a_291916]
-
complet, care a lăsat sechele. După reproșul că are studii de medicină veterinară (informație perfect adevărată, dar incompletă, pentru că domnia sa a absolvit și Facultatea de Filosofie la Cluj, fiind și un scriitor de literatură, frecvent publicat de prestigioasa revistă studențească Echinox) au urmat, inevitabil, și câteva comentarii insinuante potrivit cărora un maghiar nu ar fi persoana cea mai potrivită să se ocupe de cultura românească. De mediu, de drumuri, de sănătate, de economie, la rigoare, mai treacă-meargă, "dar chiar de cultură
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
al Românilor Americani „Valerian D. Trifa” de la Jackson, Michigan. Din 2000 este profesor, iar din 2002 și decan la Facultatea de Științe Umaniste a Universității „Avram Iancu” din Cluj-Napoca. Debutează la „Tribuna” în 1968, colaborând ulterior și la „Steaua”, „Transilvania”, „Echinox”, „Familia”, „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Vatra” ș.a. Primul volum, Progresii, îi apare în 1972. Este prezent, cu studii importante, în volume colective: Probleme de literatură comparată și sociologie literară (1970), De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
fost, se pare, determinante în relansarea sa, fiindcă în 1996 devine nu doar „capul limpede”, ci și redactorul-șef adjunct al acestor periodice clujene. A mai colaborat, de-a lungul anilor, cu proză, reportaje, însemnări și interviuri la „Steaua”, „Orizont”, „Echinox”, „Luceafărul”, „Vatra”, „Contemporanul”, „Convorbiri literare”, „Transilvania”, „Cronica”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Flacăra”, „Ateneu” ș.a. Prima carte, romanul Coborând spre nord-vest, îi apare în 1972, fiind distinsă cu Premiul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist. În câteva pagini programatice, puse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289441_a_290770]