4,278 matches
-
stilul de învățare, metodologia didactică. Prin pregătire științifică și măiestrie didactică profesorul are un contact pozitiv cu elevul favorizând procesul educativ. Calitățile esențiale ale unui dascăl cu vocație ar trebui să fie: capacitatea de empatie, dragostea pentru copii, spiritul de echitate, tactul pedagogic, stăpânirea de sine și delicatețea sufletească, pasiunea pentru disciplina pe care o predă, calități ce asigură eficiența muncii didactice. Atunci când relația profesor-elev este negativă, ca urmare a unor insuficiențe și neîmpliniri ale celui dintâi, se ivesc din nou
DEFICIENŢE ÎN RELAŢIA ELEV - ŞCOALĂ - FAMILE. In: Arta de a fi părinte by Carnariu Doina, Carnariu Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1412]
-
social european. Totodată, acestui model îi sunt alocate o serie de funcții în direcția inițiată de Agenda Lisabona: „Acest model este proiectat pentru a promova ocuparea completă a forței de muncă, dinamismul economic și o mai mare coeziune socială și echitate în Uniunea Europeană” ( HYPERLINK "http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/en/cha/c10115.htm" http://www.europa.eu.int/scadplus/leg/en/cha/c10115.htm). Modelul social european devine, astfel, un instrument în implementarea cu succes a obiectivelor Agendei Lisabona
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
în cadrul politicilor macroeconomice naționale și al strategiilor de reducere a sărăciei structurale. În mod explicit, fondurile sociale pot juca un rol activ în persuadarea obținerii unui sprijin politic mai amplu privind includerea unor obiective ce țintesc spre o mai mare echitate socială în cadrul dezvoltării politicilor de creștere economică. De asemenea, fondurile sociale nu trebuie să creeze așteptări nejustificate referitor la posibilitățile lor de a influența masiv diminuarea sărăciei structurale și nici să nu se suprapună altor programe sociale naționale, ci doar
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
face așadar câteva considerații teoretice asupra relației dintre starea de sănătate a populației, serviciile publice de sănătate și dezvoltarea socială. A doua parte a materialului analizează deficiențele serviciilor de sănătate din România, din perspectiva influenței pe care acestea (prin calitate, echitate și accesibilitate) o au asupra stării de sănătate a populației, cu implicații asupra dezvoltării sociale. Câteva considerații privind relația dintre dezvoltarea socială și serviciile de sănătate Omenirea a făcut progrese remarcabile în secolul XX (foarte evidente pentru țările dezvoltate) în privința
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu servicii sanitare la un înalt nivel calitativ nefiind încă posibilă. Starea de sănătate, serviciile de sănătate și dezvoltarea socială Starea de sănătate a unei națiuni corelează cu multiple dimensiuni ale calității vieții: venit, loc de muncă, locuire și utilități, echitate și calitate a serviciilor de sănătate și educație, și nu numai. Conform definițiilor Organizației Mondiale a Sănătății adoptate în ultimii 30 de ani sănătatea unui om nu ar trebui să se rezume doar la o lipsă a bolii, ci și
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de 14% din PIB pentru sănătate), să existe 35 de milioane de cetățeni care nu au asigurare și nu beneficiază de servicii. Un alt tip de model este cel britanic, în care există un acces crescut la asistența sanitară și echitate, dar însoțită de o limitare a opțiunilor, a libertății de alegere. Sistemul britanic este unul dintre sistemele cel mai puțin costisitoare din UE, dar opțiunile sunt limitate și există lungi liste de așteptate. Peste un milion de pacienți sunt pe
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prețuri crescute produselor medicamentoase vândute pentru a-și asigura acoperirea pierderilor. Așa s-a ajuns ca în unul dintre cel mai slab finanțate sisteme o populație sărăcită să beneficieze de cele mai crescute prețuri la medicamente dintre țările central-estice. Principiul echității a fost încălcat și prin existența caselor paralele de asigurări de sănătate (a Ministerului de Interne, a Apărării, a Justiției, a SRI, a Ministerului Transportului). Aceste case au venituri peste media națională pe cap asigurat, căci au o componență a
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
trei ori mai mari la CAST și cu 30 % mai mari la CASAOPSNAJ față de veniturile medii per asigurat ale caselor județene (Vlădescu, 2004). Astfel, cheltuielile cu serviciile sanitare per asigurat au fost mai mari la casele paralele, ceea ce încalcă principiul echității față de asigurați, dar și al descentralizării și autonomiei (sistemele acestea fiind închise și puternic controlate de ministere). Pe de altă parte, case multiple înseamnă și cheltuieli administrative paralele. Chiar și în cazul Casei Naționale, așa cum arată raportul CNAS pe 2002
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau sărace ale țării (Raportul CNAS pe 2002, apărut în 2003). Disparități în oferta de servicii și probleme de acces la serviciile de sănătate Dincolo de problemele legate de nivelul de finanțare redus al sistemului, alte distorsiuni din sistem limitează calitatea, echitatea și accesibilitatea serviciilor, cu efect asupra întârzierii rezolvării problemelor de sănătate ale populației. În România, în perioada de tranziție, o accesibilitate scăzută la servicii medicale a populației defavorizate social și economic s-a manifestat (conform unui studiu realizat de ICCV
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obiectivelor de creștere economică și dezvoltare, a dus activitatea actorilor de pe piață dincolo de granițele naționale, preocupările privind justețea distribuției au depășit și ele aceste granițe. O vreme, teoreticienii au văzut acest balans ca fiind similar celui dintre eficiență (economică) și echitate (socială). Contextul economico-social al ultimilor 25 de ani a apropiat mult cele două perspective, care, de altfel, n-au fost niciodată disjuncte, impunând pieței și intervenției statului atributele eficienței și ale echității deopotrivă. Ceea ce nu s-a schimbat prea mult
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ca fiind similar celui dintre eficiență (economică) și echitate (socială). Contextul economico-social al ultimilor 25 de ani a apropiat mult cele două perspective, care, de altfel, n-au fost niciodată disjuncte, impunând pieței și intervenției statului atributele eficienței și ale echității deopotrivă. Ceea ce nu s-a schimbat prea mult în acești ani a fost înțelegerea și abordarea pieței și a intervenției sociale în această succesiune implicită. Argumentul, adesea subînțeles, a fost acela că piața este cea care permite, produce și asigură
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
decât cea a veniturilor medii pe economie. O strategie care are în vedere susținerea celor aflați în situații defavorizate pentru a le facilita accesul pe piața muncii și a-i transforma, astfel, în resursă economică nu satisface doar cerințe ale echității, ci servește și obiectivelor viitoare de dezvoltare. Responsabil pentru proiectarea, dar mai ales pentru implementarea unor astfel de politici ar urma să fie statul, care să-și asume și rolul de facilitator, alături de sectorul privat și societatea civilă (UN, 2001
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
atenția asupra persistenței unei încrederi ridicate în eficacitatea „mâinii invizibile” a pieței și a unei înțelegeri limitate referitoare la legătura necesară dintre politica publică și dezvoltare. O economie de piață eficientă necesită și un sector public bine dezvoltat, întărirea valorilor echității și coeziunii sociale și necesitatea implicării „mâinii vizibile” a statului și a partenerilor săi (UNRISD, 2000). „Agenda Lisabona”, promovată în cadrul Uniunii Europene, poate fi considerată ca o strategie de dezvoltare socială prin obiectivul global propus: să ajungă cea mai competitivă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cadrului didactic. Timpul alocat învățării este mai scurt, iar procesul este mai eficient (implicarea elevilor pe parcursul predării asigură învățarea în clasă în proporție de cel puțin 50%). Punctul cheie în eficientizarea metodelor interactive il constituie deci motivarea elevilor. Motivație = calitate + echitate. Pentru a motiva elevii, este esențială implementarea echitabilă a unor strategii de calitate în patru domenii cheie care influențează motivația elevilor: I. stabilirea unui mediu încurajator de învățare prin apropierea de către elevi, comunicarea la un nivel personal și demonstrarea corectitudinii
Învăţarea activă - între prezent şi viitor. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Doina Steliana Zeleonenchi, Daniel Cezar Humelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1191]
-
realizarea acestor scopuri, gândim strategii, selectăm metode, tehnici, procedee adecvate. Centrarea procesului educațional pe copil presupune respectarea principiul constructivismului, care implică: “*” Învățare interactivă; “*” Învățare semnificativă; “*” Învățare prin descoperire; “*” Învățare tematică: învățare integrată, interdisciplinaritate. Facilităm comunicarea prin lucru în grup, proiectare, echitate, acceptare necondiționată, încurajare, confidențialitate, flexibilitate. În același timp oferim un mediu educațional fizic și social confortabil, îmbogățit, deschis, securizant, stimulativ, flexibil. În acest mediu, copilul este subiect al învățării care presupune implicare activă, utilizarea experienței, opinie personală, responsabilitate și are
Strategii educaţionale de abordare integrată a copilului cu / fără cerinţe educaţionale speciale. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Daniela Gurgu () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1155]
-
urmărire penală cu privire la săvârșirea infracțiunii, în anumite termene prevăzute în proiect (Alternative Sociale, 2006, p.72-74). Compensarea financiară de către stat a victimelor unor infracțiuni. Sistemul de compensare financiară de către stat a victimelor infracțiunilor săvârșite cu violență are ca fundament principiul echității și al solidarității sociale și realitatea că în prezent, ori de câte ori făptuitorul rămâne necunoscut, este insolvabil sau dispărut, “costurile” infracțiunii sunt suportate. Compensarea financiară se acordă, la cerere, victimelor directe ale infracțiunilor grave săvârșite cu violență (tentativa la infracțiunile de omor
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
modalitate de a „corecta” această lipsă generalizată era furtul sistematic de la stat, evaziunea, care funcționa ca un mod de viață. Furtul de la stat, de la fabrică sau de la colectivă, era considerat un mijloc de a îndrepta o injustiție, un act de echitate, absolut moral. Avem o relatare deosebit de pitorească, a unui responsabil la o fermă timp de 17 ani. O fermă de stat în care se produceau preparate din carne. El rezuma astfel relația sa cu salariații: „Oamenii încercau să se manifeste
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că modul de structurare a cozilor și existența magazinelor speciale contravine flagrant acestor principii, situație capabilă să pună sub semnul îndoielii încrederea în regim. Sub o formă sau alta, numeroși autori sunt de acord că regimurile comuniste se legitimează în raport cu echitatea, cu dreptatea socială, și nu cu bunăstarea. Nu trebuie să înțelegem de aici că aceste regimuri nu discută deloc despre bunăstare și despre creșterea nivelului de trai, fapt care se întâmplă mai ales în perioadele de „dezgheț”, ci că elementul
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
modul de producere a plusvalorii, ci în principiul care permite însușirea acesteia. Concluzia lor este că principiul rezidă în „redistribuirea rațională” a plusvalorii, după prioritățile stabilite de partidul unic. Cu alte cuvinte, constă într-un principiu de justiție socială, urmărind echitatea, și nu prosperitatea, cum se întâmplă în sistemele capitaliste. În acest sens, prioritar nu este să se producă; accentul cade pe aparatul de redistribuire, mai precis, pe capacitatea lui de a strânge tot ce se produce, chiar dacă asta se întâmplă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
solid din punct de vedere financiar se poate folosi de amânări ca să obțină aranjamente mai bune. Toate celelalte rămânând neschimbate, cei puternici au un avantaj asupra celor mai slabi când este vorba de negocieri de două persoane cu sumă zero. Echitatea nu învinge. Ba chiar din contra - distribuția inegală inițială tinde să se accentueze pe parcursul jocurilor repetitive. Totuși, nu trebuie să uităm că aceasta este doar o previziune pentru tendința centrală. Rezultatul real al oricărei situații de negociere este absolut nedeterminat
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
interacțiune de grup sunt mai ales testate de către managerii de personal care caută să acumuleze informații despre condițiile premergătoare necesare cooperării într-o firmă. Următoarea ilustrare va fi a unei ipoteze de teoria jocurilor referitoare la distribuția de venit și echitate. Ipoteza susține că, atunci când indivizii nu știu ce fel de beneficii vor obține în final, aceștia se vor aștepta la ceea este mai rău și astfel vor prefera o formulă care să asigure cel mai mare beneficiu pentru participantul cu poziția cea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a marcat Întreaga lor evoluție. În acest domeniu s-a demonstrat fără echivoc că schimbările sociale care au loc În timp produc ca efect generații diferite. Atât Bengtson și Achenbaum (1996), cât și Masson (1995) și Guillemard (1996), dezbătând problema „echității Între generații” ajung la concluzia că sensul de „generații ale welfare-ului” este unul implicit, În măsura În care aceste generații sunt opuse „destinelor cohortelor”, adică sunt definite „nu prin data nașterii, ci prin perioadele de muncă și de pensionare, pe criteriul a ceea ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
că universitarii performanți în cercetare preferă să reducă timpul instruirii sau să lucreze cu masteranzi și doctoranzi și, dintre aceștia, numai cu cei mai performanți. Pentru a evita alocările de timp și resurse care sunt „eficiente Pareto”, dar care subminează echitatea tratării studenților sau, respectiv, performanțele cercetării, universitățile nu pot apela decât la soluții normative bazate pe o concepție clară despre misiunea instituției. Ca atare, rezultă o stratificare instituțională între universitățile a căror misiune este centrată fie pe cercetare, fie pe
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
partener m-ar putea împinge, pe mine, nevinovatul, la un nemeritat dezastru sau chiar la moarte. Mi se părea de aceea, că e la mijloc un soi de suspendare a Providenței, căci n-ar fi putut consfinți, în spiritu-i de echitate, o asemenea nedreptate strigătoare. Și reflectînd și mai adînc - în timp ce-l tot smuceam încolo și încoace în spațiul strîmt dintre balenă și vas, ca să nu-l las să fie strivit - am simțit că situația asta a mea e, de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
cunoștințelor dobândite; - selectează sarcini de lucru pertinente pentru elevi. • Mediul instrucțional: - profesorii stabilesc cadrele unui mediu școlar sigur, stimulativ, afectuos, inclusiv, în care elevii își pot asuma inițiative și pot lucra atât în grup, cât și individual; - pun accentul pe echitate, dreptate și efort individual, asigurându-le elevilor posibilitatea de a opta pentru diverse niveluri de învățare și performanță, dedicând timp și alte resurse pentru aceasta; - mențin un standard înalt al procesului de instruire, exprimându-și convingerea că toți elevii vor
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]