2,582 matches
-
potrivită? Care sunt atributele, capacitățile și resursele necesare pentru a optimiza fitnessul din cadrul unui „peisaj” particular? 4) Ce grade de conectivitate poate să aibă o întreprindere? Ce importanță are acest grad pentru supraviețuirea și creșterea firmei, dar și pentru întreaga „ecologie” din care face parte firma? Există un grad optim de conectivitate? 5) În ce sens o întreprindere coevoluează cu alte întreprinderi sau cu sisteme din mediul său înconjurător? Care este rezultatul acestei coevoluții? 6) Cum învață întreprinderea despre mediul său
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
dinamica internă, astfel încât să reziste mai bine la perturbațiile mediului înconjurător. O astfel de concepție privind sistemele adaptive complexe și comportamentul lor turbulent capătă o recunoaștere din ce în ce mai largă, utilizând concepte, teorii și idei din diferite discipline științifice cum sunt biologia, ecologia, neurologia, vulcanologia, meteorologia sau economia. Tendința în aceste discipline este de înlocuire a metodelor analitice, bazate pe descompunerea sistemului în părți componente și studierea acestora pentru a înțelege mai bine fiecare componentă, cu metoda sistemică, ce presupune înțelegerea funcționării oricărui
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
trebuie să fie strâns corelate cu grija pentru mediu, singura cale de a face ca dezvoltarea să aibă durabilitate. În foarte scurt timp însă a devenit clar că dezvoltarea durabilă are o componentă socială fundamentală. Astfel, conceptul a depășit granițele ecologiei, fiind preluat de către sociologie, întrucât actorii sociali reprezintă principalii agenți ai acestui tip de dezvoltare și, în același timp, principalii ei beneficiari. Pentru generarea proiectelor de dezvoltare durabilă, s-a conturat, în primul rând, perspectiva colaborării a trei discipline: economia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fiind preluat de către sociologie, întrucât actorii sociali reprezintă principalii agenți ai acestui tip de dezvoltare și, în același timp, principalii ei beneficiari. Pentru generarea proiectelor de dezvoltare durabilă, s-a conturat, în primul rând, perspectiva colaborării a trei discipline: economia, ecologia și sociologia. Rolul economiștilor este acela de a elabora modele de creștere a bunăstării, în condițiile stocurilor de capital disponibil și a tehnologiilor existente. Ecologiștii sunt cei care trebuie să elaboreze programe de conservare și de îmbunătățire a sub-sistemelor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
timpului, alături de excluderea spațiului, a naturii în general, din calculul de cost al performanței randamentale, dezvăluie originea nevrozelor de azi ale omenirii, de lecuirea cărora încearcă să se ocupe străpungerile epistemologice ale teoriei societății și economiei cunoașterii ca și ale ecologiei. Șansa de refondare a științei economice în raport cu celălalt operator de natură contextuală în care încape complexitatea, și anume spațiul, nu mai este de nimeni astăzi contestată. Este clar că Economia nu poate la nesfârșit să limiteze spațiul natural pentru a
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
plan internațional; utilizarea sa pe plan național este contaminată de raportarea la conceptul de eficiență: „Să producem mai mult cu mai puține resurse”; utilizarea sa pe plan internațional este monopolizată de specialiști cu formare inițială în economie, biologie, chimie, fizică, ecologie, matematică sau de demnitari și funcționari internaționali cu formare inițială în aceleași domenii. Implicarea specialiștilor în științe socioumane în aceste dezbateri de idei în domeniu este deocamdată mai puțin evidentă. 2. Documente internaționale privind dezvoltarea durabilă Conceptul capătă o circulație
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
natura” (Tolba, 1987). Pe lângă interesantele discuții legate de paradigme, sunt deosebit de relevante explorările conceptuale în zone în care operează de regulă specialiștii în științe socioumane. Ne referim la apariția extrem de frecventă în volume și publicații științifice din domeniul științelor economice, ecologiei și ecologiei sistemice a unor asemenea concepte precum „mediu creat de om” („man-made environment”), „mediu social”, „mediu cultural”, „capital uman”, „capital social”. Analizând modul cum aceste concepte sunt abordate de unele categorii de specialiști, ajungem la câteva concluzii interesante: contribuții
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
1987). Pe lângă interesantele discuții legate de paradigme, sunt deosebit de relevante explorările conceptuale în zone în care operează de regulă specialiștii în științe socioumane. Ne referim la apariția extrem de frecventă în volume și publicații științifice din domeniul științelor economice, ecologiei și ecologiei sistemice a unor asemenea concepte precum „mediu creat de om” („man-made environment”), „mediu social”, „mediu cultural”, „capital uman”, „capital social”. Analizând modul cum aceste concepte sunt abordate de unele categorii de specialiști, ajungem la câteva concluzii interesante: contribuții semnificative ale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
these results should be tested in real situations, before making any suggestion to human resource management professionals. 1. Introducere Cercetarea în domeniul schimbării organizaționale are la bază patru mari paradigme: dezvoltarea organizațională, alegerea strategică, teoria dependenței de resurse și teoria ecologiei populației (Quinn, Kahn, Mandl, 1994). Toate aceste paradigme tratează schimbarea la nivel macroorganizațional, fiind o abordare caracteristică literaturii din domeniul schimbării organizaționale. Studiile vizând comportamentul individual în contextul schimbării organizaționale (Bray, 1994) sunt destul de limitate, în special cele care s-
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
admirație; ador; aer liber; aer proaspăt; anotimpuri; aprigă; armonioasă; așezat; aventură; banal; biologic; biologie; bogată; bogăția; bogăție; bună; bunăvoință; caif; cal; calmitate; călcată; căldură; căpriță; ce ne înconjoară; cîntec; climă; colorată; contemplare; continuare; copilărie; culori; cultură; curățenie; dar; decor; doarme; ecologie; ecologism; esență; exuberanță; fabulos; faună; fel; fericire; fire; fizică; floră; frunză; frunze; fură; gemeni; grătar; iarnă; ideală; inima; instinct; iubire; iubirea; izvor; începuturi; înconjoară; îngrijită; judecător; karma; lac; liniștită; loc; lumea; machiat; mama natură; meditații; mortal; mulțime; murdară; naștere; natura
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); înflorit (2); liniște (2); de măr (2); prune (2); ram (2); sănătate (2); soare (2); stejar (2); admirație; afară; baie, curățenie; bananier; bogat; brad de Crăciun; caise; casă; cămașă; cățărat; colorat; conifer; copilărie; corcoduș; corcodușe; crengi; desen; domn; dulce; ecologie; fertilitate; fidel; floare; în floare; cu flori; foșnet; fructe/flori; să fie fructifer; fructifere; frunte; gros; înălțime; încărcat; măreție; mediu; cu mere; de mere; metaforic; meu; mîncare; muguri; nalt; nemaipomenit; odihnă; păr; pere; piersici; portocale; posibilitate; prieten; primăvară; prosperitate; prospețime
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
viu (6); cîmpie (5); natura (5); semafor (5); vară (5); alb (4); cîmp (4); deschis (4); frunze (4); verdeață (4); aprins (3); codru (3); marijuana (3); măr (3); permis (3); prospețime (3); acru (2); brad (2); cal (2); eco (2); ecologie (2); fericire (2); imaș (2); împărat (2); închis (2); înverzit (2); liniște (2); mov (2); ochi (2); optimism (2); pășune (2); plantă (2); plante (2); speranță (2); trece (2); vitalitate (2); acasă; adevăr; aer; aer liber; albastră; albăstrui; apple; boală
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a unor acțiuni care reclamă cheltuieli majore și al căror efect favorabil se reflectă asupra colectivității după o perioadă de timp (exemplu: oprirea procesului de alunecare a terenurilor, punerea în valoare a unor zăcăminte minerale, resurse hidroenergetice, căi ferate, aeroporturi, ecologie). Cu scopul de a satisface nevoile generale ale societății, este necesară consolidarea unor importante fonduri bănești la dispoziția autorităților publice. În vederea formării acestor fonduri este utilizată o parte din produsul intern brut (PIB) și sunt folosite cu scopul de a
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
utilizarea științelor computaționale în epistemologie (vezi Pollock, 1998; Kyburg, 1998Ă și în genere în filosofia științei (vezi Thagard, 1998; Darden 1998Ă, până la integrarea filosofiei minții în studiile cybersociale (vezi Churchland, 1998Ă, nu se dovedește a fi o mare distanță. Numită „ecologie cognitivă” (vezi Lévy, 1994Ă, popularea spațiului cu forme variate de inteligență, uman-cibernetice sau de conștiință robotică (vezi Rucker, 1995Ă se vrea un exemplu al faptului că „inteligența” nu mai poate fi considerată o proprietate strictă a umanului. Astfel, cybermașinile, depășind
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unei specii vii și relevând lipsa de imunitate a organismului uman în diferite situații de criză sau de risc. Infectând și afectând tehnologia și implicit viața umană, „ființele” virale electronice reproduc în mod autonom programe de computer, încadrându-se în „ecologia” rețelei alături de alte forme de viață artificială care compun tehnobiodiversitatea. Virușii digitali pot întruchipa sentimentele ființelor vii, ilustrând seducția și promisiunea iubirii, ca în cazul virusului „Love Bug” din mai 2000, care s-a manifestat sub apariția unui e-mail cu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
T.A. Swartz, D.E. Bowen, S.W. Brown, (Eds.), Advances in Services Marketing and Management, Elsevier, Greenwich, 1992, pp. 177-205. footnote>, care prin cercetările întreprinse, a sugerat că perspectivele ecologice sunt foarte importante în „managementul verde”, și astfel, termenul de ecologie trebuie să fie adăugat în lista criteriilor de evaluare a companiilor. Gummesson a introdus conceptul de „legătură verde”, ce includea clienții, furnizorii și comunitatea într-un tot unitar. Raportul Brundtland, intitulat Viitorul nostru comun<footnote G.H. Brundtland, Our Common Future
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
Imbăruș) • iubirea caracter universal; moartea ca trecere dintr-o stare în alta (Ioana Hălmăgean) • binele și răul; supranaturalul în viața oamenilor (Kinga Darida) • Dumnezeu; dragostea (Darian Ursoi) • mutațiile (Ileana Lazea) • degradarea și instinctul de apărare (Roxana Bucur) • protejarea Terrei, poluare, ecologie (chiar dacă le-am discutat deja la curs) (Alexandra Vidican) • universul; spiritul uman (Simina Chiș) • fizica cuantică; creierul uman; legile morale; cum să construim societatea, colonia ideală (Ștefania Balașiu) • adolescența; prietenia (Florentina Horelița) • de ce avem nevoie în viață; ce lucruri ar
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
venețian, Alina și Radu ne-au plimbat prin Veneția: proiecții de imagine și sunet care ne-au făcut să conștientizăm și să ne responsabilizăm atitudinea în fața măștii naturii, a naturii-mamă, în sânul căreia viețuim. Cauzele și efectele calamităților naturale, ecosistem, ecologie noi și rolurile noastre în fața măștilor naturii, dar și camuflajul, pe care l-am descoperit ghidați de Mariana F. Camuflați noi înșine sub diverse pălării gânditoare, am reflectat cu toții din mai multe unghiuri asupra măștilor animalelor, a instinctelor de supraviețuire
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
și amabilitate sa. Conceperea și realizarea acestei lucrări au beneficiat de concursul Fundației pentru pro-gresul omului. Acțiunea și gîndirea acestei fundații de drept elvețian, creată în 1982, sînt centrate pe legăturile între acumularea cunoștințelor și progresul oamenilor în șapte domenii: ecologie globală și viitorul planetei; promovarea și întîl-nirea dintre culturi; inovare și schimbare socială; raporturi între stat și societate; agriculturi țărănești; lupta împotriva excluziunii sociale; construcția păcii. INTRODUCERE Două mîini zece degete logo-ul ce reprezintă Grupul celor Zece nu e
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
mulțimilor, evoluția speciilor, sociologia grupurilor. Alte întrebări îi preocupau pe participanții cu o mai mare aplecare spre politică: ce însemna selecția socială, selecția pe baza legilor pieței? Aminteam, de asemenea, importanța noți-unii de responsabilitate, a geneticii și a eugenismului, a ecologiei, a interogațiilor despre agresivitate și, bineînțeles, despre felurile de a adopta o decizie politică. Termenul de autoreglare, cuvînt-cheie pentru majoritatea participanților, a fost utilizat de multe ori. Pe de altă parte, și unii și alții, am învățat, din diferite experiențe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cu dezvoltarea și cu aplicațiile tehnologice la Institutul Pasteur. În afara reflecțiilor sale asupra biologiei, informaticii și a informatizării societății, Joël mai era interesat de cum am putea face să trăim mai bine, convins de importanța legăturilor cu natura, îl interesa mult ecologia. Fiind îndrăgostit de na-tură, a organizat prima Zi a copacului la Biarritz. Bineînțeles că era fascinat de dezvoltarea industrială și de mijloacele care puteau permite indivizilor să scape de povara obligațiilor zilnice, dar insista de asemenea asupra nevoii de a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
chiar aflîndu-și originea într-un demers tehnocratic, era esențială pentru a ne face să înțelegem în ce măsură ne îndreptam spre o situație planetară îngrijorătoare. Am devenit conștienți de pro-blemele legate de o creștere cantitativă excesivă, de demografia galopantă, de poluarea industrială. Ecologia "științifică" se organiza în aceeași perioa-dă: ecosistemele ne sileau să gîndim într-un mod complex. La rîndul lor, membrii Clubului de la Roma au părut surprinși de importanța pe care o acordam nevoii de a nu ne mulțumi cu o viziune
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
între sistemele nevii create de om constituie realitatea "creșterii". Reglarea demografică, respectarea ritmului și reglărilor ecologice, stăpînirea dorinței noastre de putere sînt propuse pentru a construi o "societate planetară" care să asocieze dezvoltarea individului și a speciei umane cu dezvoltarea ecologiei. Spargerea structurilor mentale naționaliste, instituirea unei tonalități planetare, păstrînd în același timp autonomia vieții regionale, diversificarea mediilor pentru a lupta împotriva uniformizării mediului omului modern, limitarea situațiilor ierahice prin privilegierea structurilor economice care permit participarea majorității la luarea deciziilor cotidiene
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
inițiat în gîndirea lui Bateson. Îmi continuam însămînțarea în decursul acestei imersiuni californiene, unde exista o activitate intensă, ca să nu mai vorbim de faptul că mă apropiam mai mult de oameni pe care îi cunoșteam, precum Herbert Marcuse. Descopeream întreaga ecologie, care apărea ca o problema nu doar științifică, ci și politică, după articolul lui Ehrlich despre moartea oceanului. Era deci o perioadă-cheie pentru mine, căci ajunsesem să descopăr multe domenii și încercam să le asimilez. Asta a continuat după întoarcerea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
în Buletinul Știință/Cultură, care se dorea a fi "un spațiu de informație critică despre multiplele interacțiuni dintre știință și cultură". Guy Béney a jucat un rol important în conceperea și realizarea acestui Buletin; a scris multe articole ce invocau ecologia 110. Mai mulți membri ai Grupului Știință/Cultură au participat la colocvii și seminarii organizate de CESTA și în special la primul colocviu despre științele cognitive din iunie 1985. GRI, LDR și CREA se aflau totuși la periferia acti-vitaților CESTA
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]