2,121 matches
-
inferează asupra intereselor celuilalt și se comportă În sensul satisfacerii deopotrivă a acestora; actorii țin cont de consecințele propriului comportament asupra utilității partenerului. În luarea deciziei, actorii au așteptări În privința acțiunii celuilalt și decizia este astfel simplificată - procesul de decizie economisește resurse cognitive, timp și atenție fiindcă se bazează pe așteptări confirmate. În opoziție, legăturile ocazionale, de piață au nevoie de anticiparea situațiilor posibil conflictuale, de stipularea unor clauze contractuale de apărare a propriilor interese sau de instrumente de monitorizare. Toate
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
ale unui contract social. Ne vom referi Însă la astfel de reguli sociale drept instituții. Unii autori, precum Scott E. Masten (1993), consideră cadrul legal sau componenta instituțională a contractelor ca simple „presetări” legale ce ar avea menirea de a economisi Înșiruirea tuturor prevederilor unei relații Într-un contract. Părțile Își aleg un astfel de default legal, o categorie care presupune anumite presetări, dar acestea sunt flexibile, În sensul că pot fi modificate de actori prin consens mutual. Concepția pe care
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
să construiască un cinematograf. Ioanide vedea neted numai suprafețele exterioare. Altfel, gândea clădirea în sine și apoi căuta terenul. Aci era o problemă mai degrabă de economie și de spațiu. Lucrând în beton și punând sala la etaj, spre a economisi parterul pentru intrare, vestiare, casă, putea ieși ceva, cu condiția unui calcul abil al echilibrului de mase. Pentru asta era mai nimerit un arhitect care să fie totdeodată și un bun inginer. Deci Ioanide îl trimise pe negustor la Pomponescu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
situează, și care este legată de autosubzistență. Reducerea la maximum a sectorului sătesc de autosubzistență și mai cu seamă integrarea hranei în circuitul monetar vor duce la apariția unui tip de sătean în totalitate eliberat de familie și capabil să economisească și să reinvestească. Pedagogia sau legislația vor fi neputincioase atâta vreme cât va exista rădăcina răului: autosubzistența. Circuitul monetar comercial Viața materială a satelor are o structură mixtă: autosubzistența (hrana în primul rând) și schimbul comercial (această acumulare de bunuri durabile de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
rituel, PUF, Paris. WRIGHT S. (coord.), 1994 Anthropology of Organizations, Routledge, Londra. WACQUANT L., 1999 Les prisons de la misère, Liber-Raisons d'agir Paris. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de răspuns pentru Polanyi: "Contribuțiile [lucrării] în general presupun acceptarea punctului de vedere conform căruia logica rarității este operantă pentru tot evantaiul fenomenelor economice și că, oricât de profundă și complexă ar fi influența factorilor sociali, noțiunile "economie" și "a economisi" nu se deosebesc în mod fundamental" (R. Firth [ed.1], Themes in Economic Anthropology, ASA monographs 6, Tavistock, Londra, 1967, p. 4). 11 M. Sahlins, Age de pierre, âge d'abondance. L'économie des sociétés primitives, Gallimard, Paris, 1976. 12
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
178, 180 X Xinjiang / 132 Y Yahuda, M. / 100, 102, 124-125, 129-130, 135, 139-140 Yang, D. / 130, 139 Z Zidul Berlinului / 27, 180 CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Societatea Autorilor, Compozitorilor și Editorilor de Muzică SER: Serviciul de Studii și Cercetări SMIC: Salariul minim interprofesional garantat TVA: Taxa pe valoare adăugată CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
că, prin argumente tot mai noi, ea a încercat să răzbune exact acele prejudecăți care sunt atât de atractive deoarece maximele care decurg din ele sunt atât de plăcute și de convenabile: să cheltuiască este un lucru bun și să economisească este un lucru rău; risipa este un beneficiu și economisirea dăunează masei oamenilor; banii vor face mai mult bine în mâinile guvernului decât în mâinile poporului; este datoria guvernului să supravegheze ca fiecare să primească ceea ce merită etc. Niciuna dintre
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
recoltelor, să primească informații din toate colțurile globului, să prevadă nevoile, să ia măsuri preventive. Există nave pregătite să iasă în larg, există corespondenți peste tot, iar interesul imediat al comerțului este să cumpere în cea mai ieftină piață, să economisească în toate detaliile operațiunii și să obțină cele mai mari rezultate cu cele mai mici eforturi. Nu e vorba aici doar de negustorii francezi, ci de negustorii din întreaga lume care se ocupă de aprovizionarea Franței pentru ziua în care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
fi decât o repetare a celei precedente căci este vorba de o problemă identică. Este o înclinație naturală a oamenilor să meargă, dacă nu sunt împiedicați de violență, către ceea ce este ieftin adică spre ceea ce, la o satisfacție egală, le economisește din muncă indiferent dacă acest lucru ieftin le vine de la un abil Producător străin sau de la un abil Producător mecanizat. Obiecția teoretică adresată acestei înclinații a naturii umane este aceeași în ambele cazuri. Atât într-un caz cât și în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ajungem la demonstrația noastră; ea nu va fi lungă. Jacques Bonhomme avea doi franci pe care îi câștigau doi lucrători. Dar iată că acesta imaginează un aranjament de corzi și greutăți care scurtează munca la jumătate. Deci obține aceeași satisfacție, economisește un franc și concediază un lucrător. El concediază un lucrător; este ceea ce se vede. Și, nevăzând decât acest lucru, se zice: Iată cum mizeria urmează civilizației; iată cum libertatea este fatală egalității. Spiritul uman a făcut o cucerire și imediat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bogați și săracii tot mai săraci. Trebuie refăcută societatea. Frumoasă concluzie și demnă de introducere! Din fericire, introducere și concluzie, totul este fals, deoarece în spatele fenomenului care se vede, există cealaltă jumătate care nu se vede. Nu se vede francul economisit de Jacques Bonhomme și efectele necesare ale acestei economisiri. Căci, ca urmare a invenției sale, Jacques Bonhomme nu mai cheltuie decât un franc cu forța de muncă, îi rămâne un franc pentru urmărirea unei alte satisfacții. Deci dacă există în
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
costă decât un franc. Atât timp cât vinde produsul la același preț, există un lucrător ocupat în minus cu realizarea acestui produs special, este ceea ce se vede; dar există un lucrător ocupat în plus de către francul pe care Jacques Bonhomme l-a economisit, este ceea ce nu se vede. Când, prin mersul natural al lucrurilor, Jacques Bonhomme este forțat să scadă cu un franc prețul produsului, atunci el nu mai realizează o economisire; atunci el nu mai dispune de un franc pentru a comanda
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
atunci el nu mai dispune de un franc pentru a comanda muncii naționale o producție nouă. Dar, în această privință, cumpărătorul său iese în câștig, iar acest cumpărător este umanitatea. Oricine cumpără produsul îl plătește cu un franc mai puțin, economisește un franc și ține în mod necesar această economisire în serviciul fondului de salarii: este tot ceea ce nu se vede. S-a dat, în această problemă a mașinilor, o altă soluție, întemeiată pe fapte. S-a zis: mașina reduce cheltuielile
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bine, un al treilea pentru a se îmbrăca mai bine, un al patrulea pentru a-și mobila mai bine casa. Astfel industriile sunt solidare. Ele formează un ansamblu vast ale cărui părți comunică toate prin canale secrete. Ceea ce s-a economisit într-una este în profitul tuturor. Important este să se înțeleagă bine că niciodată, absolut niciodată, economisirile nu au loc în detrimentul muncii și salariilor. Credit Din toate timpurile, dar mai ales în ultimii ani, a existat ideea să universalizăm bogăția
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
un plan de viață diferit. Dacă nu este un egoist, el este cel puțin un individualist, căci își drămuiește cheltuielile, nu caută decât bucurii moderate și rezonabile, se gândește la viitorul copiilor săi și, să o spunem de-a dreptul, economisește. Și trebuie auzit ce zice despre el omul vulgar! La ce bun acest bogat rău, acest cămătar? Fără îndoială, există ceva impunător și mișcător în simplitatea vieții sale; este de altfel uman, binefăcător, generos, dar calculează. Nu își mănâncă toate
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prudență și eficacitate, și alocă pentru acest lucru încă zece mii de franci. În sfârșit, nu uită că există fiice cărora trebuie să le lase o dotă, fii cărora trebuie să le asigure un viitor și, prin urmare, își impune să economisească și face în fiecare an plasamente de zece mii de franci. Iată deci cum își folosește veniturile: • Cheltuieli personale: 20 000 franci. • Binefacere: 10 000 franci. • Servicii de amiciție: 10 000 franci. • Economisire: 10 000 franci. Să reluăm fiecare din aceste
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru a-l vedea pe Ariste revenind la superioritatea sa economică, cât și la superioritatea sa morală, este de ajuns să se înțeleagă această axiomă liniștitoare, care nu este nu este mai puțin adevărată, chiar dacă are o fizionomie paradoxală: a economisi înseamnă a cheltui. Care este scopul lui Ariste când economisește zece mii de franci? Este oare scopul său să îngroape zece mii de franci într-o ascunzătoare din grădina sa? Cu siguranță nu, el înțelege prin a economisi să își mărească capitalul
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
economică, cât și la superioritatea sa morală, este de ajuns să se înțeleagă această axiomă liniștitoare, care nu este nu este mai puțin adevărată, chiar dacă are o fizionomie paradoxală: a economisi înseamnă a cheltui. Care este scopul lui Ariste când economisește zece mii de franci? Este oare scopul său să îngroape zece mii de franci într-o ascunzătoare din grădina sa? Cu siguranță nu, el înțelege prin a economisi să își mărească capitalul și venitul. Ca urmare, acești bani pe care nu îi
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o fizionomie paradoxală: a economisi înseamnă a cheltui. Care este scopul lui Ariste când economisește zece mii de franci? Este oare scopul său să îngroape zece mii de franci într-o ascunzătoare din grădina sa? Cu siguranță nu, el înțelege prin a economisi să își mărească capitalul și venitul. Ca urmare, acești bani pe care nu îi folosește pentru a-și cumpăra pământuri, o casă, rente de stat, acțiuni industriale, fie îi plasează la un negustor, fie la un bancher. Urmăriți firele tuturor
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
egală. Or, cum se apreciază această valoare? Prin serviciul oferit și primit. Avem deci exact ceea ce solicita domnul Proudhon. Avem deci acest bazar al schimburilor, de care am râs atât, și Societatea, mai ingenioasă decât domnul Proudhon, ni-l oferă economisindu-ne deranjul material de a ne transporta în acest bazar mărfurile. Pentru acest lucru, ea a inventat moneda, prin intermediul căreia ea realizează antrepozitul la domiciliu." (n. ed.). 44 Inițial asignatele sunt creanțe emise de Trezoreria revoluționarilor în 1789 pentru a
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
O civilizație se întemeiază pe pro-ducerea și nu pe folosirea obiectelor. Aptitudinea se dezvoltă în procesul activității. Tot atunci, se cultivă și se perfecționează spiritul de observație, capacitatea de analiză fină a fenomenelor. Aptitudinea este un mijloc admirabil de a economisi munca, este un instrument natural de progres care permite să se lucreze mai bine cu muncă mai puțină. Desăvârșirea aptitudinilor cere perseverență, muncă titanică, înde-lungată, ce nu se pot efectua cu o voință slabă. Formarea aptitudinilor este condiționată de poziția
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
încadrat în propriile-mi mijloace de înțelegere, plasându-mă în afara nuanțelor cu adevărat originale. Ele rămân ceea ce am și intenționat să fie: eseuri. CLUBUL DE CARTE INSTITUTUL EUROPEAN Stimate Cititor, Institutul European Iași vine în sprijinul dumneavoastră ajutându-vă să economisiți timp și bani. Titlurile dorite unele căutate îndelung prin librării pot fi comandate acum direct de la Editură! Consultați oferta! Completați apoi talonul de comandă (carte poștală) din subsolul paginii. Nu uitați să înscrieți, cu atenție, titlul și numărul de exemplare
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
urmări ținta relevată cu mijloacele ce le vor cere împrejurările. Dacă unui guvern care are responsabilitatea cruță cât poate sângele și banii nației nu merită imputări, ba chiar numai un asemenea guvern merită ca în anume cazuri țara să nu economisească nici bani, nici sânge. La mai multe observări ale deputatului Helfy ministrul prezident au mai răspuns: Numai asupra unui punct sunt silit să revin. D. deputat a zis: Dacă, ministrul nu mai răspunde, va fi mai bine să-l numim
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]