2,649 matches
-
trăsături cum ar fi: echilibru interior, curaj, capacități empatice, capacitate de control, supraveghere și decizie, inteligență creatoare, gândire critică, spirit de inițiativă, o mare rapiditate de reacție și de decizie, putere de anticipare. Ne interesează ca elevul să construiască, să edifice cu inteligența sa, să aibă încredere în el, să aibă o bună imagine despre sine, să găsească soluții la problemele cu care se confruntă, să-și asume responsabilități, să stabilească și să aprofundeze relațiile cu ceilalți. Creativitatea devine astfel dimensiunea
CERCETARE APLICATIVĂ PRIVIND CUNOAŞTEREA ŞI DEZVOLTAREA POTENŢIALULUI CREATIV AL ELEVILOR by LUPAŞCU ANDREEA MILENA, NEAGU NICOLETA () [Corola-publishinghouse/Science/407_a_744]
-
destăinuie satisfacții și dezamăgiri, entuziasme și revolte, se interesează de felurite comportamente umane, vrednice de admirație sau detestabile. Oricine citește La nord de noi înșine, de pildă, obține și cunoștințe noi referitoare la lumea rusă, baltică, scandinavă și nord-vest-europeană, se edifică temeinic asupra peisajului finlandez, lapon, norvegian, suedez, asupra tipurilor umane de acolo, asupra unor obiceiuri și mentalități. Călătoriilor europene le succedă cea întreprinsă în Statele Unite ale Americii. O lume străbătută în lung și în lat, de la New York la San Francisco
TUDORAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290289_a_291618]
-
satisfac interesul și contribuie la cultivarea lui. Sunt situații în care nu putem da un răspuns competent, nefiind pregătiți în acel domeniu. În acest caz nu este bine să-l repezim pe copil, ci să amânăm răspunsul pentru a ne edifica asupra problemei puse de copil. Nici oboseala și nici neștiința noastră nu trebuie să fie pretexte pentru a nu-i satisface interesul. Nerăspnzându-i la întrebări sau repezindu-l vom săvârși o dublă greșeală: îi vom stinge interesul de cunoaștere și
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
acțiune nu doar În marja problemelor sud-estului european, reconfirmat la condiția de „zonă critică”, ci În orizontul „politicii continentale”, unde interesele românești se puteau racorda unor tendințe de mai mare anvergură, Încât primejdia izolării să nu poată prinde contur. Deplin edificat asupra necesității unei politici externe active, I. C. Brătianu, sub acoperirea a ceea ce H. Hauser numea „diplomația de stațiuni balneare”, s-a deplasat În Germania, unde a avut Întrevederi benefice cu Kaiserul Wilhelm și cu Bismarck <ref id="34"> 34 Ibidem
ANII 1866 ŞI 1881 LA ROMÂNI. NOTE ISTORIOGRAFICE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]
-
pronunțat romantism, impropriu creației obiective, dar adecvat tensiunii discursului narativ din Desculț. Cu tot realismul dur al scenariului, S. nu e un narator obiectiv, ca Liviu Rebreanu, ci un poet, asemenea lui Mihail Sadoveanu. El nu transfigurează o realitate, ci edifică una proprie. Lumea din Desculț pare să aparțină unui tărâm de altundeva: peisaj arid, climă aspră, trai mai mult decât auster. Chiar denumirile așezărilor reflectă, în multe cazuri, condiții de existență precară, degradantă: Omida, Belitori, Râioasa. Oamenii acestor locuri poartă
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
de la societatea tradițională premodernă la societatea capitalistă modernă prin crearea unei piețe capitaliste cu ajutorul capitalului străin și prin împrumut cultural (instituții, valori, comportamente) din țările avansate. Proiectul revoluționar pașoptist. Primul efort deliberat al întemeietorilor sociologiei românești - generația pașoptistă - de a edifica un model al dezvoltării societății românești ca proces de modernizare este cuprins în programul revoluției de la 1848 („Proclamația de la Islaz” și „Dorința partidei naționale din Moldova”), izvorât direct din principiile Revoluției Franceze. Acesta cuprindea revendicări care solicitau schimbări structurale moderne
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
geto-dacă și apoi romană. Este posibil ca itinerarul Drobeta - Pelendava, prin Ad Mutrium (Pe Motru), să corespundă, conform interpretării arheologului D. Tudor 29, celui efectuat de Traian la începutul celui de al doilea război dacic și consemnat pe Columna Traiană. Edificată la Roma după anul 105 e.n. Columna ne arată Pelendava geto-dacă transformată de romani între cele două războaie în tabără militară cu pod permanent de trecere peste Jiu. Ocupîndu-se, între cele două războaie, de amenajarea drumurilor și podurilor strategice, romanii
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
pierderea sau reducerea navigabilității. Mai trebuie observat că, în secolul II e.n., apele Jiului nu mai puteau să inunde nici la niveluri excepționale terenul de luncă din stânga sa, pe care se afla așezarea civilă autohtonă și pe care romanii au edificat un puternic castru cu zidărie din piatră și cărămidă. Acest teren a devenit inundabil la ape mari după aceea, treptat, o dată cu progresul transgresiunii actuale, transgresiunea Valahă, care a ridicat nivelul Mării Negre cu cel puțin 4 m în ultimele 18 secole
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
sale: „N-am poftă deloc să părăsesc pământul acum, mă interesează prea mult deznodământul războiului, țin să văd sfârșitul”; <ref>Maria, Regina României, Povestea vieții mele, vol. II, Iași, 1991, p. 368.</ref> </footnote>. Materialul documentar existent nu ne poate edifica suficient În această privință. Dacă avem În vedere că În 1871 intenția de a abdica nu fusese reală, putem bănui că nici acum În 1914 nu era hotărât să o pună În aplicare. Prin urmare, este posibil ca așa-numita
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
prezintă sub o largă paletă de variante, așa cum se poate vedea în continuare. a) Reformatorul social se prezintă sub forma a trei tipuri speciale, veritabile „imagini clinico-sociale”: regicidul (justițiarul tiraniei), anarhistul (distrugătorul ordinii sociale) și utopistul (cel care încearcă să edifice o nouă ordine socială). Să-i analizăm mai pe larg pe fiecare dintre aceștia. Regicizii sunt persoane fanatice care comit atentate asupra unor personaje importante din societate (regi, miniștri, înalți demnitari), în scopul combaterii și anulării injustiției sociale, fiind absolut
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
asupra erudiției literare (mai puțin științifice) care se realiza în școala grammaticus. Quintilian (Ars Oratoria, I, 13) observa și el excesul de informație și minuția acestuia în ceea ce privește detaliile fiecărui studiu. Dar „romanii rămân, ca și grecii, fideli idealului tradițional care edifică marea cultură pe baza acelui e)gkuklio" paideia sau, cum se spunea adesea în latină, pe artes liberales, al căror program ș...ț dublează artele literare cu disciplinele matematice” (op. cit., p. 84). Marrou observă totuși că Cicero (Despre orator, I
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
doar dimensiunea moral-religioasă a curriculumului monastic; în schimb, istoricii educației și ai învățământului atribuie mănăstirilor rolul de matrice ale învățământului european. Dar nu poate fi așa. Existase, anterior, în Europa, școala și educația greco-latină. Nu cumva învățământul creștin s-a edificat pe cadavrul acesteia și nu pe ruinele ei mărețe? Ce legături de continuitate putem regăsi între enkyklios paideia și diferitele regula monastice? Avem de-a face cu o ambiguitate curriculară care a pendulat, de-a lungul veacurilor, când în favoarea elementului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
adevărat mântuitoare pentru întreaga istorie culturală ulterioară a Europei (și, poate, nu numai culturală). Înțeles doar parțial, Comenius nu ni se poate dezvălui integral decât parcurgând detalii semnificative ale vremurilor în care a trăit, s-a format și și-a edificat opera. Demersurile gândirii și chiar acțiunile sale practice ne par astăzi insolite, uimitoare, himerice. Dar, în epocă, aveau un alt statut: erau soluții cât se poate de realiste la o încrâncenare polimorfă - politică, religioasă, militară, economică etc. - ce nu părea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Visau să pună bazele unui Colegiu Invizibil. O creație rozicruciană, desigur, dar nu o reformă pansofică de proporții. Pe la 1647, Robert Boyle îi scria lui Hartlib despre menirea Colegiului Invizibil. El trebuia să fie doar o instituție filantropică, precum cele edificate peste un veac în Elveția de către Pestalozzi. Nu se știe însă cine erau sau ar fi trebuit să fie membrii acestei instituții. Dincolo de influența rozicruciană mai existau și altele. După moartea lui Francis Bacon, s-a publicat romanul utopic al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
au dezvoltat. Umanismul existențialist al secolului XX, de exemplu, s-a dezvoltat în societatea capitalistă occidentală, profund marcată de liberalism și individualism. Așa-zisul „umanism socialist” derivat din marxismul secolului al XIX-lea a fost propagat în societatea totalitară comunistă edificată pe „lupta de clasă” ș.a.m.d. Or, o filosofie a educației descrie tocmai modul în care pot fi armonizate valorile omului (înțelese ca trebuințe de formare și împlinire a individului) cu solicitările și valorile unei societăți viitoare dezirabile într-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
mitul național de „țară a tuturor posibilităților” în realitate. Totul părea a fi rezultatul pragmatismului, progresivismului și eficientismului, adică al unei religii care celebra știința, promova o eshatologie bazată pe prosperitate materială și dădea dovezi clare că este pe cale să edifice, cu ajutorul tehnologiilor, Edenul terestru. În anii ’60, oamenii de știință, savanții, cercetătorii etc. au înlocuit profeții, evangheliștii și apostolii. „Fructul cunoașterii” științifice dădea în pârg, în sfârșit, pentru prima oară de la alungarea lui Adam din Rai. Nimeni nu băga de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
care au contribuit mai multe personalități din cultura și civilizația euroatlantică, pe care le vom evoca în acest capitol. Pentru ilustrarea tezei noastre, vom exemplifica însă aici cu câteva personaje-cheie din realitatea politico-militară și spirituală a anilor ’80, o realitate edificată prin progresul fără precedent al științei și tehnicii. Lumea se afla prinsă în logica războiului modern, bazat pe tehnologiile înalte, electronice și nucleare. Era perioada sfâșietorului Război Rece. Criza terifiantă a fost declanșată la 23 martie 1983, când președintele american
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
interpretării destinului nu a început. El poate începe însă din clipă în clipă, căci dirijorul se află probabil în mulțimea de cercetători sagaci pe care îi vom numi în paginile ce urmează. Sunt posibile totuși unele delimitări în diformul imperiu edificat de gândirea curriculară postmodernă în ultimele trei decenii? Urmând îndeaproape sugestiile lui Pinar, Reynolds, Slattery și Taubman (2001), putem distinge cel puțin zece „colonii” ale panoramei curriculare postmoderne: a) pedagogia critică și interpretarea politică a curriculumului; b) pedagogia multiculturalității și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
reconstrucționismului și progresivismului în anii ’70, când a devenit o pedagogie politică. Reprezentanții acestui curent au adoptat idei marxiste și neomarxiste pentru a interpreta curriculumul modern ca un „text politic”. Cei mai mulți cercetători s-au aflat sub influența teoriei reproducției sociale, edificată de sociologii francezi Bourdieu și Passeron și de teoreticianul britanic Basil Bernstein. Alții au opus teoriei reproducției o teorie a rezistenței curriculare. Marele vis al pedagogiei critice din anii ’80 a fost acela de a construi și a implementa în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
inexistente: dominația bărbaților asupra femeilor, dominația bogaților asupra săracilor, exploatarea muncitorilor (prezumați ca bărbați) ș.a.84. Aceste încercări disperate de a ține în viață criticismul marxist s-au răsfrânt și asupra curriculumului educațional. În 1991, Barry Kanpol a încercat să edifice o teorie a rezistenței profesorilor 85. Investigațiile sale vizau găsirea unei solidarități educaționale de grup care s-ar opune ideologiei dominante. A constatat că profesorii tind să se opună ideologiei competiției, autoritarismului și prejudecăților și că acționează la unison în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
utopia curriculumului poststructuralist" Cine și-ar mai fi închipuit că, într-o vreme când eșecul celei mai bine teoretizate utopii a lumii - cea marxistă - devenise evident, se vor mai găsi visători care să creadă că în omenire s-ar putea edifica o nouă Civitas solis cu ajutorul educației? Și totuși, în preajma anilor ’90, Cleo Cherryholmes a supus „curriculumul tradițional” (citește „modern”) unei critici devastatoare, de pe pozițiile poststructuralismului și postmodernismului. În lucrarea Power and Criticism: Poststructural Investigation in Education (1988), Cherryholmes a sintetizat
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
întemeiate în America de William James. Dimpotrivă. Cherryholmes scrie: „Pragmatismul critic este radical, vizionar și utopic”164. În critical pragmatism este inclusă triada „construcție-deconstrucție-construcție” ca element fundamental: Dacă vom putea fi pragmatic-critici în construcția-deconstrucția-construcția ș...ț a ceea ce trăim și edificăm împreună, folosind cele mai bune viziuni ale noastre despre ceea ce este frumos, bun și adevărat, atunci reproducerea negândită a ceea ce este în jurul nostru, inclusiv reproducerea nedreptăților, va putea fi domesticită și schimbată un pic165. 15.3.8. Doll jr. și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
putem bănui - atât pentru procesele instruite, cât și pentru legile sub incidența cărora intrau verdictele de condamnare (demnă de reamintit aici este faimoasa Lege 18, referitoare la veniturile ilicite: o statistică a pedepselor pronunțate în contul ei ne-ar putea edifica asupra semnificației numerice și sociale a încălcărilor astfel sancționate). La fel, dosarele fostei poliții politice (aflate, în prezent, în custodia SRI) ar putea fi deosebit de prețioase (poate cele mai prețioase!) pentru un asemenea gen de istorie, întrucât ne-ar dezvălui
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și a Academiei de științe Sociale și Politice) a fost organizată o demonstrație a respectivei tehnici de relaxare, în scop de edificare și avizare. Grupul de oameni de știință, dinăuntrul și din afara institutului, desemnați expres de către organizatorii oficiali, s-au edificat în decursul a câteva zile asupra respectivei tehnici de relaxare, una dintre alte zeci consemnate în literatura de specialitate; în final, s-a elaborat și înaintat forurilor superioare un raport evaluativ care, în esență, nu recomanda preluarea și generalizarea tehnicii
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
detalii aberante despre o așa-zisă „sectă deosebit de periculoasă”; Institutul de cercetări amintit a fost desființat, salariații repartizați sub strict control la locuri de muncă necalificate și amenințați cu urmărire penală; au fost identificați peste 300 de intelectuali care se edificaseră asupra tehnicii de relaxare amintite, deși emisarii-instructori fuseseră invitați oficial în țară și acreditați ca atare. Sunt suficiente documente care atestă demersurile juridice, atât înainte, cât și după 1990, ale persoanelor persecutate din acest motiv; ele au contestat desfacerea contractelor
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]