2,800 matches
-
al., op. cit., p. 667. 190. Elmore, Sykes, op. cit., p. 186. 191. Vezi excepționalul document numit, pe scurt, America 2000. A fost inițiat în timpul mandatului fostului președinte George H.W. Bush, adoptat de către Congresul american și arhivat cu titlul GOALS 2000: Educate America Act. A fost publicat pe internet (http://www.ed.gov/legislation/GOALS 2000/TheAct/index.html) datat marți, 25 ianuarie 1994. În preambul se precizează că legea este cadrul pentru reforma educațională; cu scopul de a „promova cercetarea”, „a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este incapabil să-l enunțe. Nu contează cât de năucit a plecat Hippias de la această maieutică socratică, ci faptul că ea stabilea, fără tăgadă, că omul deștept îi este superior omului prost, că înțeleptul se află deasupra ignorantului, iar omul educat (pepaideumenos) - deasupra celui necultivat (apaideutikos). Rămâne atunci să vedem cu ce intenții i-a aplicat Homer lui Ulise epitetul polytropos: om cu multe fețe. Un scoliarh târziu ar fi lămurit chestiunea pe marginea unui manuscris homeric, redând o exegeză a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cultural, educațional și al stilului de viață - ce ia naștere în aceste societăți o dată cu modernizarea economică, clasă pe care o consideră destul de favorizată sub regimurile comuniste. „Dar și mai important este faptul că, într-o societate modernă, clasele de mijloc educate sunt bine informate și își pot baza judecățile morale pe un set mai larg de observații, față de cei cu o educație limitată. Intelectualii din mediile literare și artistice au jucat un rol important, ajutând membrii clasei de mijloc, cărora li
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de persoană formată, autonomă și responsabilă; - educația ca acțiune socială - activitatea planificată ce se desfășoară pe baza unui proiect social, care comportă un model de personalitate; - educația ca interrelație umană - efort comun și conștient între cei doi actori: educatorul și educatul; - educația ca ansamblu de influențe - acțiuni deliberate sau în afara unei voințe deliberate, explicite sau implicite, sistematice ori neorganizate, care, într‑un fel sau altul, contribuie la formarea personalității umane. Ca factor cu acțiune preponderent conștientă și deliberată, educația are efect
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
factori cu acțiune directă sau care au influență asupra condițiilor învățării. Printre factorii primari care influențează procesul învățării un loc special aparține factorilor personali. I. Neacșu (1990) este de părere că, indiferent de natura variabilelor care interacționează cu personalitatea subiectului educat, ele se manifestă în funcție de o legitate dinamică a subiectului numită rata dezvoltării individuale (RDI), care include următorii parametrii: înălțime, greutate, forță de strângere, vârstă mentală, vârsta lecturii, vârsta educațională, vârsta pentru matematică, nivelul maturității sociale, nivelul maturității emoționale. Disfuncțiile la
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
abstract. • Principiul respectării particularităților de vârstă și individuale - conform acestui principiu, în activitatea educativ‑recuperatorie trebuie să ținem seama de relația existentă între învățare și nivelul de dezvoltare al elevului, cu respectarea particularităților individuale, a naturii interioare și a personalității educatului și valorificarea optimă a potențialului intelectual și aptitudinal al acestuia. • Principiul sistematizării, structurării și continuității - acest principiu vizează necesitatea de a asigura succesiunea activităților educative după o logică strictă a informației, de a selecta și corela cunoștințele după esențializarea lor
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
manifestat literar, N. nu i-a aparținut pe plan literar, cum remarca Gheorghe Grigurcu: „se depărtează [...] de lirica «optzeciștilor», pe care, în calitate de editor, a promovat-o cu o rară osârdie spre lumina tiparului. Nu o aderență nemijlocită, ci o sensibilitate educată și generoasă a dictat, prin urmare, această acțiune, sporindu-i semnificația etică”. Poezia ei este mai degrabă șaptezecistă, în orice caz aparține modernismului, prezentând, între altele, afinități sensibile cu hermetismul lui Ion Barbu și cu alte formule ale modernității. Așadar
NEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288406_a_289735]
-
într-un sat transilvănean, se închide de fapt într-un univers de senzații plastice și de trăiri livrești. Cum observă Mihai Dinu Gheorghiu, P. ține realul la o distanță protocolară. Totuși, acesta nu pălește, ci dimpotrivă, văzut de un ochi educat de pictură și captat de un instrument senzorial foarte fin, își păstrează toată consistența. Atâta doar că își schimbă regimul: se mută din ordinea imediatului în ordinea literaturii, iar agentul principal al acestei translații este fraza de o mare densitate
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
educat capacitatea naturală de estimare a eficacității pe care actorii reali nu o au. Dacă oamenii fac în mod curent estimări ale beneficiului funcțional global, procesele prin care ei realizează asemenea operații pot fi explicate, amplificate, corectate, într-un cuvânt educate. Această abordare este posibilă, desigur, doar atunci când alternativele care urmează a fi evaluate există efectiv în practică, oamenii putând avea experiența naturală a lor. Metoda devine impracticabilă atunci când este vorba de a estima alternative posibile, nepracticate. Există multe metode de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
trebuie să dobândească deprinderi de învățare activă. Trebuie să învețe să producă știință. Mult prea mult din ceea ce trece drept educație, în toate universitățile, în toată lumea, se desfășoară pasiv: li se cere studenților doar să asculte. O persoană cu adevărat educată este capabilă să tragă concluzii în mod independent și aceasta implică utilizarea deprinderilor de cercetare. Cel ce dorește să devină om de știință trebuie să intre în laborator și să lucreze cu propriile mâini. Pentru specialistul în științe sociale laboratorul
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cu producție mai mică. Unele lucruri însă necesită efort pentru a fi descoperite, iar altele apar contra-intuitiv, date fiind presupunerile noastre inițiale. Totuși, multe dintre lucrurile esențiale care se cer știute despre viața socială sunt relativ evidente pentru un observator educat. O înțelegere mai profundă, însă, vine din conexiunile ce se realizează între elementele individuale pe care le cunoaștem. Nu descoperim faptele una câte una, și nici nu stabilim afirmații adevărate în mod independent un față de cealaltă. Descoperim lucrurile în mulțimi
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
pe profesori, să noteze totul și să memorizeze. Răspunsul meu este că e aproape imposibil să desfășori o învățare activă dacă îți folosești doar urechile și șezutul. Ba mai mult, într-o lume a computerelor de mare viteză, o persoană educată nu va mai fi apreciată după numărul de fapte pe care le poate memora, ci după capacitatea de a rezolva probleme și de a da soluții noi. Unii ar putea ezita să se implice într-o publică și agresivă colectare
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
adevărat influență directă asupra ratei criminalității în S.U.A. În mod similar, am putea emite ipoteza că indivizii cu experiență în sejururile în străinătate vor vota în număr mai redus pentru partidele naționaliste. Dar astfel de indivizi sunt adesea și mai educați, iar susținerea pentru partidele naționaliste s-ar putea să se reducă odată cu gradul de educație. Trebuie să estimăm variabilele de control pentru educație ca să putem aprecia dacă ieșirile în străinătate influențează în mod independent votarea. Am putea, totodată, emite ipoteza
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
fi mai capabili intelectual. Este însă posibil, desigur, ca variabila de control să nu reușească și astfel rezultatul inițial nu s-ar dovedi a fi aparent. În acest caz, am avea date că indivizii înalți trec, fie că sunt bine educați sau nu, că indivizii mai bine educați trec examenul numai dacă sunt înalți, iar nu și atunci când sunt scunzi. Există și o altă posibilitate, aceea ca variabila de control să aibă un efect diminuant asupra relației dintre varianta dependentă și
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
desigur, ca variabila de control să nu reușească și astfel rezultatul inițial nu s-ar dovedi a fi aparent. În acest caz, am avea date că indivizii înalți trec, fie că sunt bine educați sau nu, că indivizii mai bine educați trec examenul numai dacă sunt înalți, iar nu și atunci când sunt scunzi. Există și o altă posibilitate, aceea ca variabila de control să aibă un efect diminuant asupra relației dintre varianta dependentă și cea independentă. În acest exemplu, înălțimea ar
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
îl constituie efortul de a hotărî ce indicator să folosească și cum să-i estimeze validitatea. Inteligența individuală implică mult mai mult decâtniște deprinderi răsplătite cu note bune la școală, dar sunt oare notele adecvate pentrumăsurarea inteligenței? Calitatea de persoană educată presupune mai mult decât petrecerea unor ani în școală, dar oare numărul de clase absolvite măsoară în mod adecvatnivelul educațional? Economiștii susțin că venitul pe familie implică mai mult decât suma totală de bani lichizi care intră într-o gospodărie
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
valoare, dar nu ne pot asigura că eforturile noastre au semnificație. Există, desigur, un motiv anume pentru care studiem relațiile social-politice contemporane. Meșteșugul cercetării sociale nu este rupt de viață. Scopul este acela de a vă ajuta să deveniți indivizi educați, implicați, capabili să efectuați transpunerea experienței comune în interpretări și explicații intelectuale. Aceasta este o sarcină dificilă, căci presupune să reflectați în mod critic asupra instituțiilor și practicilor care vă influențează societatea, în timp ce alții din jur iau acele instituții de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu este suficient protejată de către instituțiile de control social specializat, având În vedere gradul ei de dezvoltare psihică, fizică și morală sensibil mai scăzut În comparație cu alte categorii de populație. Acești minori, victime ale delictelor violente, nu sunt, la rândul lor, educați și socializați corespunzător de către familie, școală, grupuri de prieteni, comunitate locală, pentru a fi capabili să se apere față de eventualele atacuri și agresiuni săvârșite asupra lor. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente În interiorul familiei În pofida intensificării sale În perioada de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
confirmă analiza educației, un părinte nu dă mereu aceeași educație copiilor săi, ci „aceasta diferă În funcție de sexul copilului și de locul acestuia În frăție”. Fetele au primit, În general, o educație mai strictă decât băieții. Cei mai mari sunt crescuți (educați) mai sever decât cei mai mici (Attias-Donfut, 2000, 653). În opinia lui Attias-Donfut, oricare ar fi amplitudinea schimbării sociale, aceasta nu afectează decât o parte din familii În cadrul unei generații. Reproducerea unor stiluri educative - fie că sunt severe sau flexibile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În timpul lecturii acestei cărți, alternată cu reprize zilnice de baie TV, comparând „vipurile” ce se lăfăie pe ecranele românești cu personajele descrise În această carte. De la patronul de club de fotbal care se crede filosof practician până la lumea cu adevărat educată mi s-a părut a parcurge o cale imposibilă. Interviul este singura cale de a pătrunde În acest mediu. Dialogul pune față În față Însă doi actori sociali care au opinii, simpatii și antipatii adesea diferite, care vin cu istoriile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
numărul mediu de ani de instruire școlară, nu ne-ar spune mare lucru, dacă nu am avea în vedere calitatea educației, respectiv a cunoașterii transmise, asimilate și aplicate în munca efectivă sau dacă nu am considera și șansele persoanelor înalt educate (calificate) de a-și utiliza potențialul creator în condițiile în care intervin distorsiunile de pe piața muncii și evantaiul relațiilor sociale structurate în forma capitalului social. Cunoașterea în sine nu ar genera creștere economică, atâta vreme cât nu ar fi asociată cu inovația
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în lucrarea deja citată, a fost pe jumătate modernă, aspirând spre înainte, și pe jumătate feudală, conservând tradiția pe care o dorea raționalizată. Treptat, în virtutea principiului și a valorii egalității specifice modernității încă de la începuturile ei, femeile devin tot mai educate, odată cu generalizarea școlarității obligatorii pentru băieți și fete și a apariției colegiilor universitare pentru fete, ba chiar dobândesc unele drepturi civice și politice egale cu ale bărbaților (de exemplu, prin votul universal și egal). Femeile încep să se angajeze în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu se mai conformează ritualului tinereții. Întemeierea familiei la 18 + sau la 60 + ani, intrarea în cuplu a unor persoane cu mari diferențe de vârstă (20 +) - nu numai a bărbaților, dar și a femeilor mai în vârstă decât partenerii, mai educate sau cu venituri mai ridicate - indică empiric variații fără limite și mai ales separarea biografiei personale de cea familială. Fiecare tinde să-și trăiască propria biografie în mod independent de statornicia biografiei familiale, incluzând tranziții și conviețuiri în forme familiale
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
selecția localităților analizate în acest volum. Clasificarea opune în principal satele tradiționale și izolate celor moderne și de imigrare. Satele care pot fi categorisite mai degrabă drept tradiționale sunt în medie cele mai îmbătrânite, cele cu populația cel mai slab educată, care intră rar în contact cu orașul (doar 6% din locuitorii acestor sate declară că merg săptămânal la oraș pentru cumpărături). Sătenii din satele tradiționale sunt săraci în relații, au mai puține autoturisme decât ceilalți, citesc mai rar ziare și
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
suportul pentru instituțiile supranaționale va crește datorită creșterii veniturilor și a bunăstării economice, a educației și a dezvoltării comunicării (Inglehart, 1970). Toate acestea s-au petrecut în Europa de Vest în ultimele decenii, nivelul general de bunăstare a crescut, populația este mai educată, iar comunicarea a cunoscut o înflorire foarte mare. Ca urmare, acestor fenomene indivizii devin mai interesați de viața politică internă și internațională, dar și mai capabili să se autoidentifice cu o entitate abstractă multinațională. Suportul pentru entități supranaționale este un
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]