1,301 matches
-
problematicii, de pe pozițiile sistemului noilor paradigme ale educației, căutând grade de compatibilitate cu abordări similare ale conducerii, în care are loc trecerea de la conducerea de tipul managementului clasic, la cea de tipul managementului modern leadershipul, marcat prin noi roluri ale educatorului și educatului. Un istoric al cercetării asupra acestor noi paradigme ale conducerii educației (Evertson, 2006, pp. 74-78) arată că acestea au început să atragă atenția pedagogilor din anii '60-'70, când s-a pus problema schimbării priorității predării cu învățarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de la selectiv la întreaga activitate, să utilizeze observația continuă pentru aplicare la specificul contextului. Un tablou al problemelor derivate sunt conturate în variate combinații, adaptabile contextelor (Evertson, 2006, pp. 80-91) și se referă la: roluri în clasă pentru educați și educatori, folosirea resurselor în clasă (inclusiv eficiența timpului), monitorizarea obținerii performanței, comportamentul de comunicare, realizarea construcției învățării în clasa centrată pe educat, managementul clasei în condițiile învățării prin cercetare, alternative paradigme în studiul managementului clasei, abordarea managementului ecologic, managementul clasei și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de rezolvare, • cum antrenează în alternative elementele contextului pedagogic, • cum previne diferitele probleme critice, erori, disfuncții, atitudini. Desigur că nu se pot îndepărta total practici ale managementului clasic, existând elemente care-l solicită pentru a da fondul general al activității, educatorul real combinându-le în diferite proporții ale dimensiunilor antrenate, chiar creativ, adică dovedind astfel un leadership transformațional. Și astfel leadershipul diminuează persistența: atitudinii conservatoare față de obiective, a respectării întocmai a proiectului conceput tradițional, a aplicării regulilor clasice de disciplinare, a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
alt mod specific), încă se evocă Durkheim (după care pedagogia nu este decât un ansamblu de teorii practice, nu este un studiu științific al problemelor educației, dar se bazează pe reflecții asupra activității educative). Ieșind din laborator, din pozitivismul clasic, educatorul practician este pus în fața a două maniere extreme de a relaționa cu cercetarea pedagogică, în interesul eficienței activității sale. Una privește interesul său pentru posibilitatea de a cunoaște și a aplica/adapta/verifica în situațiile sale concrete elemente din teoria
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rămână ca simplu aplicant, un culegător de date pentru cercetări constatative, ci și generator de analize critice, interpretări variate, explicații, reflecții argumentate, ipoteze, teorii, schimbări de modele. Cercetările în temă evidențiază aici rolul a cinci categorii de cunoștințe necesare formării educatorului practician: cunoștințe generale științifice (măsurare, explicare, cauzalitate, modelare), cunoștințe aplicate (operaționalizare a celor științifice), cunoștințe strategice (de concretizare a aplicațiilor și de formalizare), cunoștințe praxiologice (pentru acțiune eficientă), cunoștințe practice (context, realitate, calitate, explicare, execuție). În felul acesta se poate
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
petrece în faptul educativ practic (apar aici rolurile elementelor normative pedagogice, al explicării și înțelegerii acestuia), care să fie relațiile între rolurile cercetătorilor și ale practicienilor în educație. Dar rămâne deschisă ipoteza: trecând de cealaltă parte a raportului menționat, și educatorii practicieni pot face cercetare științifică reală, efectivă, dar cât, în ce condiții de context, cu ce metodologie, dacă și cum trece spre conceptualizare sau rămâne la dezvoltarea calitativă a practicii. Aceasta s-a conturat ca o paradigmă de actualitate, o
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de evaluare, validare și justificare prioritar calitative, care sunt recunoscute în comunitate sau formarea specifică a practicienilor-cercetători sau încurajarea afirmării reflecțiilor variate asupra acestei problematici, în favoarea dezvoltării educației și a profesionalismului. 9.2. Ce fel de cercetare pedagogică poate realiza educatorul practician? 9.2.1. De la cercetarea-acțiune la acțiunea-cercetare Tot mai mult încep să se afirme argumentele, după anii '90, în favoarea paradigmei priorității cercetării calitative față de cea cantitativă, experimentală, pozitivistă, nomotetică (Paquay, 2002, pp. 10-78; Van der Moren, 1996, pp. 80-82
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la cercetarea-acțiune (a cercetătorului expert) și apoi la acțiunea-cercetare (a practicianului) sau combinată, prin acțiunea în grup a lor. Cercetarea-acțiune a evoluat începând cu K. Lewin și sunt distinse trei etape reprezentative (apud Anadon, 2001, p. 19), pentru nevoia implicării educatorilor practicieni în cercetarea soluționării problemelor lor, evidențiată anterior și de către J. Dewey, după anii '20. K. Lewin propune aproprierea cercetării psihosociologice de starea naturală a faptelor și în 1946 (în Action research and minority problems) introduce termenul de acțiune-cercetare, pentru
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de emancipare în sprijinul individului și al organizațiilor, subliniind rolul criticii proprii în dezvoltarea practicii reale, în profesionalizarea pedagogică a educatorilor, cu trecerea de la abordarea pozitivismului la cercetarea conduitei, a atitudinii participanților în rezolvarea problemelor Cercetarea-acțiune cu participarea directă a educatorului practician, ca cercetare strategică poate deveni atunci și acțiune-cercetare, pentru că acum practicianul devine actorul principal în situația problematică și vrea să se implice în cercetarea ei, devenind și practician-cercetător. El își transformă o parte a activității sale după regulile cercetării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin feedback, prin raportare la ipoteze și criterii. Pe fondul cercetării-acțiune generale, în cunoașterea problematicii educației, s-au conturat două modalități de adaptare la domeniu: cercetarea-acțiune-formare (inițiativa, coordonarea și implicarea directă aparțin cercetătorului) și acțiunea-formare-cercetare (inițiativa și realizarea directă aparțin educatorului practician, reflexiv și interesat de cercetare, pentru dezvoltarea sa profesională). Practicianul-cercetător reprezintă un caz aplicativ pentru cercetarea-acțiune, un analizator direct și prompt al realității complexe a educației, care-i generează întrebări și ipoteze ca și unui cercetător, dar are o
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acțiunea-cercetare contextuală (de învățare) sau radicală (de schimbare fundamentală) sau educațională propriu-zisă (fundamentată pe teoria lui J. Dewey, a învățării prin rezolvarea de probleme, în context nou, într-un nou curriculum și ca dezvoltare profesională). 9.2.2. Acțiunea-formare-cercetare a educatorului practician Este necesar însă, pentru a înțelege și a proiecta mai eficient de către educatorul practician propria sa acțiune-formare-cercetare, să găsim o posibilitate de comparare cu notele definitorii ale cercetării-acțiune-formare sintetizate (Goyette și Lessard, 1987, pp. 13-45; Perrenoud, 1992; Hadji și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
teoria lui J. Dewey, a învățării prin rezolvarea de probleme, în context nou, într-un nou curriculum și ca dezvoltare profesională). 9.2.2. Acțiunea-formare-cercetare a educatorului practician Este necesar însă, pentru a înțelege și a proiecta mai eficient de către educatorul practician propria sa acțiune-formare-cercetare, să găsim o posibilitate de comparare cu notele definitorii ale cercetării-acțiune-formare sintetizate (Goyette și Lessard, 1987, pp. 13-45; Perrenoud, 1992; Hadji și Bailee, 1997, pp. 10-17; Anadón și L'Hostie, 2001, pp. 15-33; Donnay, 2002, pp.
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Donnay, 2002, pp. 31-70; Howe, 2003; Van der Maren, 2003, pp. 16-57; Herr și Anderson, 2005, pp. 1-27; Kosby, 2005, pp. 3-31; Mertler, 2005, pp. 22; Paquay et al, 2006, pp. 22-23; Reason și Bradbury, 2006). Tabel 23: Acțiunea-formare-cercetare a educatorului Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului Definire • Este un macro-concept, ca purtător de complexitate, pentru că are fundamentare, funcții, finalități, elemente operative, metodologii, instrumente. • Sistem de acțiuni de cercetare a soluțiilor pentru transformarea, ameliorarea practicii educaționale. • Implică o proiectare a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
un model prescriptiv general, iar a nu rămâne la unul de dezvoltare. • Avantaje: focalizează pe sursele, problemele reale ale unei clase, școli sau interesele unui grup de educatori (pentru a le oferi relevanță și validitate, posibilitate de transformare), formează la educatori competențe și mijloace de afirmare a profesionalizării, perfecționează interrelațiile colegiale, evidențiază potențialul unei clase de a cerceta și a se schimba, dezvolta practica reflecției ca o competență esențială, inițiază, dezvoltă comunicarea, sprijină educații în conștientizarea proCriterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
context necessary in order to achieve new aims and other paradigm shifts. Herein, we mark the new roles-competences of the educator in the process of training the educated: the leadership's priority paradigm versus the educational management paradigm. h) The educator and the improvement of education (chapter 9) raises another problem of this current complex educational process the educator herself/ himself must develop her/his own competence profile according to the above-mentioned methodological changes. Meaning, to shift from the current educational
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
suferință 23 Caracter, cinste, corectitudine - ipocrizie, desfrânare, hoție 25 Cauză, efect - Întâmplare, neprevăzut 27 Cumpătare, moderație, măsură - exces, lăcomie, avariție, beție 29 Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandon 31 Demnitate, eroism - slugărnicie, lașitate 33 Dreptate, justiție - nedreptate, injustiție 35 Educație, educatori, educați 36 Experiență de viață 37 Imaginație, iluzie, visare 39 Interes, dorință, aspirație, speranță - indolență, indiferență 40 Iubire, dragoste - ură, gelozie 40 Istețime, Înțelepciune - prostie, nerozie 44 Logic, logică - ilogic, absurd 50 Măsură, moderație, modestie - exagerare, Îngâmfare, lăudăroșenie, orgoliu, trufie
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
iei pe ei ca pretext?” (C. Noica) Unde este puterea, acolo-i și dreptatea. (Egalitatea În fața legii continuă să fie, din păcate, un deziderat; aceasta din cauza abuzului manifestat de cei puternici: „Cine Împarte parte-și face”.) Educație, educatori, educațitc " Educație, educatori, educați" Copacul strâmb trebuie Îndreptat de mic. (Manifestările vicioase, Întâlnite la unii adulți, nu sunt, de cele mai multe ori, decât imaginea amplificată a relelor deprinderi dobândite În copilărie, când aceștia au fost lăsați să crească În legea lor. De aceea, ne
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
impun schimbarea. O schimbare care să corespundă Însă dorințelor proprii, și nu intereselor colective. Sunt tipuri egoiste și pasionale, care ilustrează pulsiunile nconștientului, refuzând prezentul și proiectându-se În viitor. Aceste aspecte sunt reprezentate sintetic În schema ce urmează: Tipul educatorului (conservator, orientat către trecut, este sub influența supraeuluiă Tipul eroic (Împlinește valorile ideale ale supraeuluiă EUL Tipul aventurier (sondează necunoscutul și e dominat de pulsiunile inconștientuluiă Tipul revoluționar (reformator, orientat către viitor, aflat sub influența inconștientuluiă Se poate remarca faptul
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
merge până la sacrificiul de sine este caracteristică tipului idealist, al eroului; bă nevoia de a oferi, de a transmite valori și cunoștințe, de a construi și de a menține starea de ordine și de echilibru este caracteristică tipului altruist al educatorului și psihoterapeutului; că nevoia de a se elibera, de a fugi, de a sonda și de a descoperi necunoscutul, depășind realitatea imediată, actuală este caracteristică tipului pasional al aventurierului care e Într-o căutare permanentă, mânată de curiozitatea necunoscutului; dă
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
a lungul întregii vieți. Violența și neglijența din partea părinților sau a îngrijitorilor servesc drept model pentru copii, ei putând deveni abuzatorii de mâine. Fiecare grup profesional și agenție de servicii sociale implică o colaborare multidisciplinară (medici, asistenți sociali, asistente medicale, educatoare, polițiști, juriști etc.). Scopul acestei legislații este să mărească posibilitatea de protecție a copiilor și să încurajeze raportarea cazurilor de abuz. Statul respectă relația părinte-copil, dar își rezervă dreptul de a interveni pentru bunăstarea copilului atunci când se observă un pericol
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
URSU, Horia (1.VIII.1948, Măhăceni, j. Alba), prozator. Este fiul Victoriei Ursu (n. Popa), educatoare, și al lui Iulian Ursu, profesor. Urmează școala generală și liceul la Ocna Mureș și Facultatea de Filologie, secția franceză-română, a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. După absolvire este scurt timp profesor de liceu la Timișoara, apoi asistent la Institutul Pedagogic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290389_a_291718]
-
Teoria acestui pedagog fiind generalizarea unei experiențe cu un anumit specific, nu a putut fi aplicată integral într-o școală, unde copiii sînt grupați în clase, unde activitatea dominantă este instrucția etc. Sînt însă numeroase elemente care oferă sugestii pertinente educatorului care vrea să-și desăvîrșească "meșteșugul", după cum multe din ideile sale au fost confirmate prin cercetările experimentale ale psihologiei sociale inițiate de K. Lewin. Întrucît el a dezvoltat o teorie vizînd caracterul educogen al grupului și colectivului, unele din ideile
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
caracter "metodic" este identificată cu nesocotirea personalității elevilor; toate aceste tehnici au în vedere supunerea unui număr de elevi la aceleași rigori, standardizînd astfel procesul educației. Mai presus de metodă se află relația de la om la om, dintre educat și educator. "Școala existențialistă a viitorului poate să apară mai mult ca o creație a celor care învață decît a celor care predau" (24, p. 131). Dacă poziția acelora care subordonează profesorul metodei este dăunătoare și oferă argumente existențialiștilor pentru a-și
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de clase, și de cens electoral, pentru a stabili absolutismul majorității pe care nu-l putem obține de la clasele censitare inteligente. Obișnuind în felul acesta pe toată lumea cu ideea valorii sale proprii, vom distruge importanța familiei creștine și valoarea ei educatoare, nu vom lăsa să se producă individualitățile cărora mulțimea condusă de noi nu le va permite nici să se remarce și nici să vorbească: mulțimea este obișnuită să ne asculte numai pe noi care îi plătim supunerea și atenția. Astfel
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
trebui să meargă la autorități pentru a obține autorizația de a o face. Astfel vom cunoaște dinainte cursele care ni se întind și le vom distruge dând mai dinainte explicații asupra subiectului tratat. Literatura și ziaristica sunt cele două forțe educatoare mai importante; deaceea, guvernul nostru va fi proprietarul celei mai mari părți din ziare, în acest chip influența vătămătoare a presei particulare va fi neutralizată și noi vom câștiga, o influență enormă asupra spiritelor. Dacă vom autoriza zece ziare, noi
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]