22,649 matches
-
Control valoare imunizantă prin infecție de control pe galinacee - vaccinuri antibacteriene (fără efectiv păsări) 2726 209 Control valoare imunizantă prin infecție de control pe cobai - vaccin contra Clostridium chauvei 3393 210 Identificare antigenică pentru Eimeria spp. (pe tulpină și fără efectiv de animale) - vaccinuri antiparazitare 93 211 Control valoare imunizantă pe iepuri/vaccinuri antivirale (vaccinare, recoltare sânge) 5850 212 Eliberare oficială a seriei pentru produse medicinale veterinare imunologice prin recunoaștere mutuală a certificatelor europene OCABR/OBPR 319 213 Controlul concentrației în virus pe
ANEXE din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254443]
-
CITES - Convenția privind Comerțul Internațional cu Specii Periclitate de Faună și Floră Sălbatică Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 CUPRINS INTRODUCERE INFORMAȚII DESPRE SPECIE Starea de conservare Efectivele și distribuția speciei Biologia speciei Cerințe privind habitatele în România Reproducerea Zonele de iernare în România 2.7 Creșterea speciei în captivitate PRESIUNI ȘI AMENINȚĂRI FACTORI NATURALI FACTORI BIOLOGICI FACTORI ANTROPICI MONITORIZAREA POPULAȚIEI DE GÂSCĂ CU GÂT ROȘU CONSERVAREA ȘI MANAGEMENTUL
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 modificările şi completările ulterioare. Declinul ei s-ar putea intensifica dacă presiunile și amenințările continuă să acționeze în România și în celelalte țări de pe traseul de migrație. Efectivele și distribuția speciei Efectivele, distribuția și tendința populației la nivel global Gâsca cu gât roșu este o specie care migrează pe distanțe lungi, cuibărind în Siberia, cu efective mari în peninsula Taimyr (aproximativ 70% din populație), dar și pe celelalte
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 modificările şi completările ulterioare. Declinul ei s-ar putea intensifica dacă presiunile și amenințările continuă să acționeze în România și în celelalte țări de pe traseul de migrație. Efectivele și distribuția speciei Efectivele, distribuția și tendința populației la nivel global Gâsca cu gât roșu este o specie care migrează pe distanțe lungi, cuibărind în Siberia, cu efective mari în peninsula Taimyr (aproximativ 70% din populație), dar și pe celelalte două peninsule adiacente, Gydan
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
acționeze în România și în celelalte țări de pe traseul de migrație. Efectivele și distribuția speciei Efectivele, distribuția și tendința populației la nivel global Gâsca cu gât roșu este o specie care migrează pe distanțe lungi, cuibărind în Siberia, cu efective mari în peninsula Taimyr (aproximativ 70% din populație), dar și pe celelalte două peninsule adiacente, Gydan și Yamal. Înainte să ajungă pe coastele de vest ale Mării Negre (Fig. 1), migrează spre sud, prin Rusia, spre nordul Kazahstanului și apoi
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
90.000 1996 88.425 2001-2002 23.000 2003-2005 32.100 2008 40.800 2009 44.300 2010 56.860 2015 56.000 Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada 2022–2032 Cea mai recentă estimare oficială a efectivului populației globale de Branta ruficollis a fost realizată în anul 2015, fiind de circa 44.000 - 56.000 de indivizi (Wetlands International 2015). Efectivul, distribuția și tendința populației în România În România, populația de gâscă cu gât roșu este întâlnită în zonele
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
fost numărate pe coasta Mării Negre. În ianuarie 1992, Vangeluwe & Snethlage (1992) numărau 26.913 de exemplare în Dobrogea, iar în 2001, au fost observate 34.905 gâște cu gât roșu. În perioada 2005 – 2006, a fost înregistrată o scădere substanțială a efectivului acestei specii, ajungându-se la un număr de 16.975 exemplare. Din sezonul următor, efectivele au scăzut și mai mult, ajungând în sezonul 2010 - 2011, să fie înregistrate cele mai mici efective, cu mai puțin de 5000 de exemplare. După anul
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de exemplare în Dobrogea, iar în 2001, au fost observate 34.905 gâște cu gât roșu. În perioada 2005 – 2006, a fost înregistrată o scădere substanțială a efectivului acestei specii, ajungându-se la un număr de 16.975 exemplare. Din sezonul următor, efectivele au scăzut și mai mult, ajungând în sezonul 2010 - 2011, să fie înregistrate cele mai mici efective, cu mai puțin de 5000 de exemplare. După anul 2011, s-a înregistrat o fluctuație a efectivelor. Cel mai mare număr înregistrat a
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
2005 – 2006, a fost înregistrată o scădere substanțială a efectivului acestei specii, ajungându-se la un număr de 16.975 exemplare. Din sezonul următor, efectivele au scăzut și mai mult, ajungând în sezonul 2010 - 2011, să fie înregistrate cele mai mici efective, cu mai puțin de 5000 de exemplare. După anul 2011, s-a înregistrat o fluctuație a efectivelor. Cel mai mare număr înregistrat a fost de 23.641 exemplare, în sezonul 2021/2022. 25000 23641 20000 16975 18839 16141 15330 18591 15000 12056
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de 16.975 exemplare. Din sezonul următor, efectivele au scăzut și mai mult, ajungând în sezonul 2010 - 2011, să fie înregistrate cele mai mici efective, cu mai puțin de 5000 de exemplare. După anul 2011, s-a înregistrat o fluctuație a efectivelor. Cel mai mare număr înregistrat a fost de 23.641 exemplare, în sezonul 2021/2022. 25000 23641 20000 16975 18839 16141 15330 18591 15000 12056 10813 10411 10737 10584 9386 12726 9915 10000 5355 7688 5655 5960 5699 4835 5000 3104 752
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
fost de 23.641 exemplare, în sezonul 2021/2022. 25000 23641 20000 16975 18839 16141 15330 18591 15000 12056 10813 10411 10737 10584 9386 12726 9915 10000 5355 7688 5655 5960 5699 4835 5000 3104 752 0 În Fig. 2, sunt reprezentate efectivele maxime pe sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022. Fig. 2. Efective maxime pe sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022 Având în vedere îmbunătățirea adusă în schema de monitorizare a speciei, este posibil ca fluctuațiile mari ale efectivelor înregistrate
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
16141 15330 18591 15000 12056 10813 10411 10737 10584 9386 12726 9915 10000 5355 7688 5655 5960 5699 4835 5000 3104 752 0 În Fig. 2, sunt reprezentate efectivele maxime pe sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022. Fig. 2. Efective maxime pe sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022 Având în vedere îmbunătățirea adusă în schema de monitorizare a speciei, este posibil ca fluctuațiile mari ale efectivelor înregistrate să fie determinate de temperaturile relativ crescute în timpul iernii, când o
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
reprezentate efectivele maxime pe sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022. Fig. 2. Efective maxime pe sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022 Având în vedere îmbunătățirea adusă în schema de monitorizare a speciei, este posibil ca fluctuațiile mari ale efectivelor înregistrate să fie determinate de temperaturile relativ crescute în timpul iernii, când o parte din efective se opresc pentru iernare în Ucraina. Analiza datelor în perioada 1990 - 2022, arată o tendință de scădere semnificativă pe termen lung a efectivelor înregistrate
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
sezon, în sud-estul României, în perioada 2000-2022 Având în vedere îmbunătățirea adusă în schema de monitorizare a speciei, este posibil ca fluctuațiile mari ale efectivelor înregistrate să fie determinate de temperaturile relativ crescute în timpul iernii, când o parte din efective se opresc pentru iernare în Ucraina. Analiza datelor în perioada 1990 - 2022, arată o tendință de scădere semnificativă pe termen lung a efectivelor înregistrate în România, cu magnitudinea între - 13 și - 38 %, probabil influențată de modificarea condițiilor climatice și de
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
ale efectivelor înregistrate să fie determinate de temperaturile relativ crescute în timpul iernii, când o parte din efective se opresc pentru iernare în Ucraina. Analiza datelor în perioada 1990 - 2022, arată o tendință de scădere semnificativă pe termen lung a efectivelor înregistrate în România, cu magnitudinea între - 13 și - 38 %, probabil influențată de modificarea condițiilor climatice și de scăderea populațională la nivel global. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât roșu (Branta ruficollis), în perioada
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
preferă aceste regiuni pentru condițiile favorabile de înnoptare și hrănire. În ultimii zece ani, distribuția speciei a rămas neschimbată, în sud-estul țării. Prin observații și studii s-a dovedit că primele gâște ajung în România la sfârșitul lunii octombrie, în efective de până la zeci de indivizi. Scăderea temperaturilor spre sfârșitul lunii noiembrie, duce la o creștere semnificativă a efectivelor, în special în regiunea Bărăganului. Al doilea val de exemplare, în număr mai mare, este înregistrat spre sfârșitul lunii decembrie, când
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
în sud-estul țării. Prin observații și studii s-a dovedit că primele gâște ajung în România la sfârșitul lunii octombrie, în efective de până la zeci de indivizi. Scăderea temperaturilor spre sfârșitul lunii noiembrie, duce la o creștere semnificativă a efectivelor, în special în regiunea Bărăganului. Al doilea val de exemplare, în număr mai mare, este înregistrat spre sfârșitul lunii decembrie, când efectivele cresc în toată Dobrogea. La sfârșitul lunii ianuarie, când lacurile din Bărăgan și Muntenia sunt înghețate, iar câmpurile
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
de până la zeci de indivizi. Scăderea temperaturilor spre sfârșitul lunii noiembrie, duce la o creștere semnificativă a efectivelor, în special în regiunea Bărăganului. Al doilea val de exemplare, în număr mai mare, este înregistrat spre sfârșitul lunii decembrie, când efectivele cresc în toată Dobrogea. La sfârșitul lunii ianuarie, când lacurile din Bărăgan și Muntenia sunt înghețate, iar câmpurile sunt acoperite cu strat de zăpadă, gâștele pleacă spre litoralul românesc, până la îmbunătățirea condițiilor meteorologice. Din luna februarie, în unele zone
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
contribuit semnificativ la înțelegerea mișcărilor gâștelor cu gât roșu, în cartierele de iernare din România. În ultimii zece ani, s-a investit în dezvoltarea unei echipe de ornitologi în cadrul SOR, care a dezvoltat abilități foarte bune de evaluare ale efectivelor populației, utilizând metode performante, ceea ce a scăzut foarte mult eroarea umană în efectuarea numărătorilor. Ultima estimare a efectivului populației naționale de gâscă cu gât roșu, pentru perioada 2013- 2022, este de aproximativ 9.915-23.641 de indivizi, care iernează în România
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
s-a investit în dezvoltarea unei echipe de ornitologi în cadrul SOR, care a dezvoltat abilități foarte bune de evaluare ale efectivelor populației, utilizând metode performante, ceea ce a scăzut foarte mult eroarea umană în efectuarea numărătorilor. Ultima estimare a efectivului populației naționale de gâscă cu gât roșu, pentru perioada 2013- 2022, este de aproximativ 9.915-23.641 de indivizi, care iernează în România, reprezentând circa 42 % din populația globală. Plan Național de acțiune pentru conservarea și managementul populației de gâscă cu gât
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
unde porumbul nu este predominant ca și cultură (precum Dobrogea), gâștele se hrănesc cu grâu de la începutul apariției în zonă (E. Todorov, – comm. pers.). Mai rar, gâștele includ în dieta lor rapița, precum și diferite ierburi găsite pe pajiști. Efectivele de gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, cel mai frecvent în stoluri mixte împreună cu efectivele de gârliță mare. Deplasările spre zonele de hrănire sunt bine cunoscute datorită faptului că
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
rar, gâștele includ în dieta lor rapița, precum și diferite ierburi găsite pe pajiști. Efectivele de gâsca cu gât roșu efectuează zilnic zboruri de la locurile de înnoptare, spre locurile de hrănire, cel mai frecvent în stoluri mixte împreună cu efectivele de gârliță mare. Deplasările spre zonele de hrănire sunt bine cunoscute datorită faptului că există date obținute cu emițătoare satelitare. Distanța maximă dintre lacuri și zonele de hrănire variază între câteva sute de metri și câțiva zeci de kilometri. Stolurile
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
Observațiile și datele provenite din studii de telemetrie satelitară, arată că în România, gâștele se hrănesc și în afara ariilor naturale protejate. Zone ca Insula Mare a Brăilei, Balta Ialomiței și Călărași, au fost identificate ca situri foarte importante unde efectivele pot ajunge la peste 5000 de exemplare. Habitatele de hrănire sunt zone deschise, cu cereale încolțite, pe teren plat, cu expoziție sudică sau estică. În mare măsură, disponibilitatea habitatelor de hrănire depinde atât de starea culturilor, cât și de disponibilitatea
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
din România, din luna aprilie, chiar și în sezonul de reproducere. Zonele de iernare în România Majoritatea populației de gâscă cu gât roșu iernează în prezent în România, Ucraina și Bulgaria. În România, gâștele ajung la începutul lunii noiembrie, dar efective semnificative sunt întâlnite la începutul lunii decembrie. Specia este întâlnită în zonele joase și deschise, în special în Bărăgan, Dunăre între Călărași și Tulcea, Delta Dunării și Dobrogea litorală (Fig. 3), în apropierea lacurilor mari sau a zonelor umede pe
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]
-
ales deja locul. Acest fenomen este observat și atunci când ambele specii își schimbă locul de hrănire, gâștele cu gât roșu rămânând în zbor, până când gârlițele mari aleg locul de hrănire. Cele mai importante zone unde această specie înregistrează efective mari sunt: Balta Albă – Amara - Jirlâu, Ianca – Plopu –Sărat, Lacul Strachina, Iezerul Călărași, Lacul Tătaru, Gura Ialomiței - Berteștii de Sus, Parcul Natural Balta Mică a Brăilei, Delta Dunării, Complexul lagunar Razim-Sinoe și Lacul Oltina. În cartierul de iernare, gâștele pot
PLAN NAŢIONAL DE ACŢIUNE din 16 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260867]