1,494 matches
-
Constantin Moghila voievod a împuternicit mănăstirea să stăpânească și să culeagă via de la Copou, dăruită de Parasca, fiica lui ghioni din Iași. - Tocmai am găsit un nou zapis, mărite Spirit. Este cel de la 20 iulie 1619 (7127), prin care Isaia, egumenul mănăstirii din Tarina Iașilor, mărturisește că Ana Mustețoaia din Iași a dăruit mănăstirii o prisacă cu pomi pentru pomenirea ei și a soțului ei. - Daniile se înmulțesc pe zi ce trece. La 10 mai 1635 (7143), preotul Chicoș dăruiește mănăstirii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Aron Vodă două fălci de vie la Sorogari. Iată însă că vine însuși vodă Istratie Dabija, care la 16 iunie 1662 (7170) întărește mănăstirii Aron Vodă o parte de loc din hotarul târgului Iași, arătându-i marginile. - Pe lângă daniile primite, egumenii mănăstirii Aron Vodă cumpără tot ce cred că le va fi de folos. O asemenea cumpărătură o fac la 13 aprilie 1631 (7139), când: „Popa Grigorie Svetâi Petru...Deci noi văzând un iaz părăsit și noi neavând putere a-l
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Vodă. - La 15 martie 1691 (7199) Anița, soția lui Stefan zugravul din Iași, vinde mănăstirii Aron Vodă o casă cu loc din mahalaua Curelarilor, lângă Scoala jdovească. - Până aici, cumpărăturile mănăstirii au fost modeste. Înainte de 1 sept. 1705 (7214) Ioanichie, egumenul mănăstirii Aron Vodă, cumpără de la Constantin postelnic „ficiorul Aldii postelicul” o bucată de loc de la Prisăci numită Valea și Rediul Aldii. Acest loc nu era te miri ce. Era o moșie adevărată. - Nici o vie cu pomet nu-i un lucru
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
scrie la 6 feb.1685 (7193) și Dumitrașco Cantacuzino, când îi împuternicește pe călugării de la Aron Vodă să-și apere pădurea din jurul mănăstirii. Nici peștele nu le lipsea. Iată dovada. La 24 martie 1704 (7212) Mihai Racoviță voievod împuternicește pe egumenul mănăstirii Aron Vodă să apere apa Jijiei de pe moșia mănăstirii de cei ce vor să pescuiască în ea. - Dacă aveau apă, nu se putea să nu aibă și mori. - Aveau, nu-i vorbă, dar ca un făcut se iveau pricini
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
curgând” - Despre refacerea bisericii aflăm dintr-o inscripție grecească așezată deasupra ușii de intrare: „Acest însemnat și vrednic de laudă Dumnezeesc templu s-a reînoit din temelii de pre venerabilul boer Ioan Postelnicul, nepotul reposatului boier Scarlat din Constantinopol, fiind egumen ieromonahul Ieroteu, din renumita insulă a Ciprului și prim-maistru Grigorie la Constantinopole. În anul 7133, luna april 12 s-a săvârșit.(1625).” O altă refacere a suferit-o în 1820. - In 1714, Nicolae Mavrocordat voievod - în a doua domnie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și cu satul Stroieștii...din ținutul Hârlăului...dat-am și eu acolo, la aceea sfântă mănăstire,...o seliște ce iaste într-un hotar și alături cu satul Stroieștii, anume Cudreavenții.” La 30 aprilie 1618 (7126), Radu Mihnea voievod a întărit egumenului Galathion stăpânirea asupra bisericii Sfântul Dimitrie din Galați, ctitorită de Cârstea, mare vornic, și dăruită mănăstirii Sfântul Sava din Iași de soția acestuia, Anghelina: „Să fie metoh cu tot ce a dat și a întărit cneaghina Anghelina acelei sfinte biserici
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
fără pecete, fără mătasă.” - După aceasta a venit Stefăniță Lupu voievod, mărite Spirit, care la 7 mai 1660 (7168), dăruiește mănăstirii Hlincea satul Hlincea, împreună cu 15 poslușnici. De asemenea, la 9 mai 1660 (7168), spune: „Dat-am carte...rugătorilor noștri, egumenului și a tot săborul...de la mănăstirea Hlincea...ca să fie tare și puternic cu cartea domnii mele a căuta...vecinii carii vor fi fugiți din sat, din Hlincea...fie unde în țara domnii mele, să aibă a-i lua cu toate
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Aici ai găsit, dragule, confirmarea faptului că Vasile Lupu voievod a făcut turnul bisericii, cum am vorbit mai înainte. - Din câte am citit prin zapise, am aflat că la 5 iulie 1692 (7200) voievodul Constantin Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care nu mai voiau să asculte de mănăstire: „Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Stefan Vasilie vodă și întărituri de la alți răpăusați domni ce au fostu pe urma lui...pe cincisprădzece
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
înainte. - Din câte am citit prin zapise, am aflat că la 5 iulie 1692 (7200) voievodul Constantin Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care nu mai voiau să asculte de mănăstire: „Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Stefan Vasilie vodă și întărituri de la alți răpăusați domni ce au fostu pe urma lui...pe cincisprădzece oameni ca să aibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Si făcând jalobă Leontie egumenul cum acești oameni
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Stefan Vasilie vodă și întărituri de la alți răpăusați domni ce au fostu pe urma lui...pe cincisprădzece oameni ca să aibă în scuteală, să fie poslușnici svintei mănăstiri. Si făcând jalobă Leontie egumenul cum acești oameni sunt dintr-acei poslușnici și acum nu vor să asculte să dea agiutoriu la svânta mănăstire precum le era obiceiul, ce unii să fac siimeni; alții să pun lemnari pe la boieri, alții să duc într-alte părți
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ian. 1646 (7154) a cumpărat o casă pe Ulița Nouă. La 6 feb. 1662 (7170) un nou zapis spune: „Eu, Marco morariul, scriu și mărturisescu cu cestu zapis al mieu, de nime nevoit...m-am tocmit cu părintele Veniamin Hagi egumenul...de la sfânta mănăstire Hlincea, și le-am vândut un iaz de moară ce l-am iezit eu pe locul svintei mănăstiri, și doao părechi de hiară de moară.” Mănăstirea Hlincea a făcut afaceri, dacă putem spune așa, dragule, și cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să fac și eu, mărite Spirit? Așa m-a făcut mama. Dar despre ce-i vorba? - De data asta, adică la 16 mai 1667 (7175, călugării mănăstii Hlincea s-au judecat cu popa Nistor din satul Hlincea: „Adică noi, Tofan egumenul...și tot săborul de la svânta mănăstire de la Hlincea...scriem și mărturisim cu acest zapis al nostru cum am avut pâră cu popa Nistor din sat din Hlincea pentru un vad de moară ce iaste în sat pe valea Hlincei, unde
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de lei bătuți, cari bani fac cu toți, dați cu cei dintâiu, 120 de lei bătuți; ce acești bani toți au mersu în treaba svintei mănăstiri.” - Mărite Spirit, te rog să mă ierți, dar am să-ți amintesc că preacucernicii egumeni de la mănăstirile Hlincea și Aron Vodă purtau în suflete sămânță de vrajbă încă din vremea lui Radu Mihnea voievod și Miron Barnovschi voievod. La 18 mai 1627 (7135) însă, egumenul mănăstirii Hlincea își calcă pe suflet și revine la sentimente
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să mă ierți, dar am să-ți amintesc că preacucernicii egumeni de la mănăstirile Hlincea și Aron Vodă purtau în suflete sămânță de vrajbă încă din vremea lui Radu Mihnea voievod și Miron Barnovschi voievod. La 18 mai 1627 (7135) însă, egumenul mănăstirii Hlincea își calcă pe suflet și revine la sentimente mai bune și spune: „Mărturisescu, cu a mea scrisoare, cum am fost înaintea Divanului, cu Eftimie și cu Pavel, de ne-am tocmit de bunăvoie cu fratele cu egumenul Gavriil
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
însă, egumenul mănăstirii Hlincea își calcă pe suflet și revine la sentimente mai bune și spune: „Mărturisescu, cu a mea scrisoare, cum am fost înaintea Divanului, cu Eftimie și cu Pavel, de ne-am tocmit de bunăvoie cu fratele cu egumenul Gavriil de la Svetâi Nicolae den Tarina Iașilor ca să hie întru pace de acmu până în veci, nice să mai pârâm noi pre dânșii nici ei pre noi, ce ne-au dat noaă parte den bucatele sfintei mănăstiri să hie dat în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Scriem domniia mea la vătavul și la toți sătenii de Hlincea;...c-am socotit domniia mea pentru cei doisprâdzece oameni ce sântu polușnici de ascultă de svânta mănăstire Hlincea, toți să fie pre sama mănăstiri Hlincei și să asculte de egumenul acei svinte mănăstiri, iar ceilalți oameni câți mai sântu acolo în sat v-am dat...să fiți sub ascultarea rugătorilor noștri egumenului și a tot soborul de la svânta mănăstire a domniei mele de la Cetățuie...Si pentru dările voastre, de acmu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
polușnici de ascultă de svânta mănăstire Hlincea, toți să fie pre sama mănăstiri Hlincei și să asculte de egumenul acei svinte mănăstiri, iar ceilalți oameni câți mai sântu acolo în sat v-am dat...să fiți sub ascultarea rugătorilor noștri egumenului și a tot soborul de la svânta mănăstire a domniei mele de la Cetățuie...Si pentru dările voastre, de acmu, de la bir înainte, nici la o orânduială cu țara nu veți mai hi amestecați.” El mai acordă scutiri poslușnicilor mănăstirii Cetățuia și
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
să le hie moșie în veci.” - Așa cum s-a întâmplat și la alte mănăstiri, și mănăstirea Cetățuia a ajuns în fața lui vodă cu oarece judecăți. Nu mai departe de decembrie 1723 (7232), când Mihai Racoviță voievod a întărit lui Iostin, egumenul mănăstirii Cetățuia, stăpânirea asupra unei dugheni de pe Ulița Hagioaiei „la capul uliții ce se cheamă Ulița Brăhării”, în urma judecății cu Petre Alevra, negustor care spunea că „egumenul îi închide pivnița și dughenile și moșie lui” prin zidirea unor dugheni... S-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
departe de decembrie 1723 (7232), când Mihai Racoviță voievod a întărit lui Iostin, egumenul mănăstirii Cetățuia, stăpânirea asupra unei dugheni de pe Ulița Hagioaiei „la capul uliții ce se cheamă Ulița Brăhării”, în urma judecății cu Petre Alevra, negustor care spunea că „egumenul îi închide pivnița și dughenile și moșie lui” prin zidirea unor dugheni... S-a întâmplat însă, om bun, ca și un amărât de blănar - Cârste - din Târgul de Sus să găsească la 29 feb. 1742 (7250) dreptate în fața voievodului Constantin
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pivnița și dughenile și moșie lui” prin zidirea unor dugheni... S-a întâmplat însă, om bun, ca și un amărât de blănar - Cârste - din Târgul de Sus să găsească la 29 feb. 1742 (7250) dreptate în fața voievodului Constantin Nicolae Mavrocordat. Egumenul mănăstirii Cetățuia însă, a făcut o „jalobă” împotriva lui Cârste „Pentru o pivniță cu dugheană deasupra” de pe locul mănăstirii. Cârste, ca un om gospodar, a lărgit pivnița, care era risiptă, și a zidit-o din piatră. A venit însă un
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
gospodar, a lărgit pivnița, care era risiptă, și a zidit-o din piatră. A venit însă un foc peste târgul Iașilor, care a mistuit și dugheana lui Cârste. El a refăcut pivnița și deasupra gârliciului a făcut „cerdac cu căscioară”. Egumenul a arătat un ispisoc de la Duca Vodă cum că pivnița este a mănăstirii și a susținut că pivnița nu era așa risipită „ce-ar fi aflat-o făcută gata”. Slujbașii domnești trimiși la fața locului nu au luat în samă
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
este a mănăstirii și a susținut că pivnița nu era așa risipită „ce-ar fi aflat-o făcută gata”. Slujbașii domnești trimiși la fața locului nu au luat în samă cele făcute de Cârste. Vodă Constantin (Mavrocordat) a hotărât ca egumenul mănăstirii Cetățuia să-i dea lui Cârste blănarul o sută de lei și pivnița să fie a mănăstirii. Te rog, dragule, să mă ierți că ți-am vorbit atât de mult de acest Cârste, dar mă gândeam că te vei
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de mult de acest Cârste, dar mă gândeam că te vei bucura văzând că și un biet blănar poate avea dreptate. - Așa este, mărite Spirit. Mi-a lăsat însă un gust amar graba cu care s-a repezit cuvioșia sa egumenul asupra muncii și cheltuielilor sărmanului blănar - toate făcute cinstit. Dar de ce mă mir eu? Doar nu-i prima faptă nelegiuită a unei fețe bisericești. Tu singur, mărite Spirit, mi-ai atras atenția că relele întâlnite până aici nu vor fi
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și ai avut dreptate. Dacă-i să judecăm omenește, apoi nici hotărârea marelui logofăt Radu Racoviță din 12 ian. 1755 (7263) nu prea este dreaptă. „S-au giudecat pe față înaintea noastră , Vasilie Botedzatul, călăraș de tabără, cu sfințiia sa egumenul de Cetățuia, jeluind Vasâli că...ședzând el într-o dugheană a Cetățuii...cu chirie și mai pre urmă, ardzând dughenile mănăstirii și-au luat acesta voie de la egumenul...ca să facă dugheană; și dându-i voie, și-au făcut dugheană cu
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
pe față înaintea noastră , Vasilie Botedzatul, călăraș de tabără, cu sfințiia sa egumenul de Cetățuia, jeluind Vasâli că...ședzând el într-o dugheană a Cetățuii...cu chirie și mai pre urmă, ardzând dughenile mănăstirii și-au luat acesta voie de la egumenul...ca să facă dugheană; și dându-i voie, și-au făcut dugheană cu toată cheltuiala lui și au ședzut în dugheană câtăva vreme, dându-și chirie locului, după tocmala ce avusese cu răposatul egumen.” Noul egumen a cerut o chirie mai
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]