5,922 matches
-
, Elena (28.II.1944, București), poetă, prozatoare și eseistă. Este fiica Elenei (n. Bratovici), marochineră, și a lui Gheorghe Gronov, electrician. În 1961 termină Liceul „Mihail Sadoveanu”, iar în 1966 - Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității din București. Din 1966 lucrează ca redactor la Editura Militară. Debutează în „Luceafărul” (1967) cu versuri, iar în volum, cu monografia Mihail Săulescu
GRONOV-MARINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287368_a_288697]
-
, Nicolae (26.III.1906, Eisk, Federația Rusă - 29.VII.2000, Moscova), istoric literar. Este fiul lui Nicolae Romanenco, învățător. A absolvit liceul din Comrat (1922) și Școala Politehnică Superioară din Timișoara (1927). A fost inginer electrician la București și Ploiești (1928-1940). În tinerețe participă la mișcarea antifascistă și face propagandă comunistă, fiind membru al Partidului Comunist Român din 1934, redactează publicații periodice ilegale, traduce din Karl Marx și Friedrich Engels. Între 1942 și 1948 activează ca
ROMANENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289308_a_290637]
-
literar” scos de Asociația Scriitorilor din București, „Luceafărul”, „Cronica” ș.a. Semnează și Horia Salem. Prima carte a lui S., romanul La poarta nr. 3, apare în 1961 și ilustrează mai toate poncifele realismului socialist. Autorul trasează evoluția protagonistului, Anghel Dușe, electrician la Uzinele Sinești, comunist în devenire în anii imediat următori celei de-a doua conflagrații mondiale: experiența închisorii, implicarea în viața sindicatelor, politica vremii ș.a.m.d. Personajele, mai toate schematice, întruchipează, totuși, o lume în schimbare, tulbure. Dacă teza
SALEM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289448_a_290777]
-
făcuți să fie triumfători și fericiți în viață? Intrusul reia tema într-un roman mai substanțial. O istorie simplă: un tânăr, Călin Surupăceanu, ucenic vopsitor într-o mahala bucureșteană, ajunge pe un șantier. La îndemnul inginerului Dan, se califică, devine electrician, ajută la ridicarea unui oraș nou și se pregătește, după o complicată poveste sentimentală, să se stabilească în mijlocul unei lumi venite de peste tot. Omul este sociabil, se împrietenește repede, are ceea ce se cheamă vocația adaptării, se pare că nimic nu
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
în el un Meursault, o victimă a complicității vieții și a istoriei. Nu e totuși așa, ceva neprevăzut se întâmplă și curmă firul unei existențe fără traumatisme. Cartea începe în momentul în care neprevăzutul apare și împinge destinul acestui mărunt electrician spre o zonă tragică de existență. Călin Surupăceanu săvârșește un act curajos, având pentru el consecințele cele mai dureroase. Ars pe față și pe mâini, mutilat, el încearcă să ducă viața dinainte, dar nu mai e posibil. Accidentul pune între
PREDA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
școala primară la Tulcea (1940-1944), urmează Liceul „Spiru Haret” din aceeași localitate, de unde este exmatriculat din motive politice în 1951, fiind închis timp de aproape trei ani. Termină liceul abia în 1968, la cursuri fără frecvență. Între timp lucrează ca electrician la Medgidia (1955-1961), Eforie (1961-1964), Constanța (1964-1965), Tulcea (1965-1971), obținând apoi un post la Biblioteca Județeană din Tulcea. Ulterior va fi scriitor profesionist. Debutează cu proză scurtă în revista „Tomis”, iar editorial cu volumul de povestiri Provinciale, apărut în 1971
SERBU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289640_a_290969]
-
UNGUREANU, Dumitru (4.III.1956, Cacova, azi Neajlovu, j. Dâmbovița), prozator. Este fiul Ioanei și al lui Andrei Ungureanu, electrician. Urmează școala generală în comuna dâmbovițeană Morteni și un liceu industrial (specialitatea energetică) la București. După absolvire își îndeplinește la cerere serviciul militar în marină (1976-1978), iar ulterior lucrează ca electrician la Găești, oraș în care se și stabilește. Îndrăgostit
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
prozator. Este fiul Ioanei și al lui Andrei Ungureanu, electrician. Urmează școala generală în comuna dâmbovițeană Morteni și un liceu industrial (specialitatea energetică) la București. După absolvire își îndeplinește la cerere serviciul militar în marină (1976-1978), iar ulterior lucrează ca electrician la Găești, oraș în care se și stabilește. Îndrăgostit de literatură, autoeducat, e atras de timpuriu de ambianța și preocupările lumii scriitoricești, dar și de cunoașterea genurilor de muzică pop, rock, blues. În 1975, încă elev, „editează” împreună cu un coleg
UNGUREANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
au dus în fabrici ca muncitori necalificați, indiferent de vârsta și starea sănătății lor. Nu este de mirare că, sub presiune și stres, una dintre persoanele implicate a murit de apoplexie (I.Ciocan). Un altul, G. Nicola, care lucra ca electrician, a suferit ca urmare a unui puternic șoc electric o moarte clinică, a fost readus în viață, dar a rămas cu sechele. Aproape toți au suferit de tensiune, tulburări cardiovasculare și alte afecțiuni psihosomatice. Din păcate, în astfel de situații
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
purta permanent asupra sa, în vederea utilizării lui acolo unde l-ar fi prins înnoptatul). A practicat meserii și a avut ocupații dintre cele mai diverse: impiegat la CFR, sortator de piei într-o tăbăcărie, profesor de rusă și de română, electrician, zugrav, vopsitor, profesor de gimnastică și chiar antrenor de box la Medgidia. A apărut ca interpret - în roluri secundare, „de culoare” și pitorești, distribuirea fiind explicată de înfățișarea lui hirsut-pitorească - în mai multe filme, în special istorice și de aventuri
PACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288599_a_289928]
-
fost cercetat pentru al doilea proces al deținuților, în care a fost martor al lui Iosif V. Iosif. După eliberare a întâmpinat aceleași probleme ca mai toți foștii deținuți politici: nu a reușit să termine facultatea, a lucrat ca muncitor electrician și a fost șicanat de Securitate până prin 1980. Octav Grama 2tc "Octav Grama2" A fost închis în aceeași cameră cu Eugen Țurcanu la Suceava, în perioada de dinaintea proceselor, astfel că este greu de intuit ce fel de discuții a purtat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pentru netrimiterea către conducerea DGPCUM a situației armamentului pe luna ianuarie 1952. FICIOR IOSIF ION - colonel, născut la 4 aprilie 1928, În comuna Cucerdea, județul Mureș. Naționalitatea: română. Originea și apartenența socială: muncitorească. Profesia de bază la Încadrarea În MAI: electrician. Funcții În organizații politice, de masă și obștești: membru PCR din 1946; activist În Biroul Județenei Tineretului Progresist după absolvirea școlii electorale de 21 de zile de la Mârșa - Avrig (1947); activist la Secția Organizatorică a Județenei PMR Târnava Mică (1949
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de conducere din MAI de la Dumbrăvița (1970). Studii politice: Universitatea politică și de conducere de 3 ani, de pe lângă Comitetul municipal București al PCR (1975-1978). Activitate profesională: ucenic la fabrica Nitrogen Târnăveni Între 1942-1948, unde s-a calificat În meseria de electrician. În septembrie 1948 a fost scos din producție și luat ca activist la Județeana de Partid Târnava Mică - Secția Organizatorică, de unde, În iunie 1949, a fost trecut din nou În producție la Direcția Județeană a Gospodăriilor Agricole de Stat, până În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
au pregătit Înlăturarea lui Foriș de la conducerea partidului, În aprilie 1944. Cea de-a doua grupare care a funcționat În cadrul Partidului Comunist În perioada 1940-1944 a fost „Centrul din Închisori”, avându-l ca lider pe Gheorghiu-Dej. Fost dogar (1912-1916), ucenic electrician (1916-1919), montator de mașini și aparate electrice la Societatea de Tramvaie din Galați (1921-1926), muncitor la atelierele CFR Galați (1926-1931), Gheorghiu-Dej a fost numit din 1932 lucrător cu munca politică În PCdR. Trecând prin Închisorile de la Doftana și Caransebeș și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
1948 este ziarist independent la „Tribuna nouă” din Cluj. Deținut politic în 1949, la Cluj și Arad, se vede după aceea constrâns să ducă o existență marginală, trecând de la o meserie la alta: om de serviciu, legător de cărți, tipograf, electrician, contabil. Între anii 1957 și 1984 a fost profesor de limba franceză și de limba română la Liceul „Ioan Slavici” din Panciu. A debutat în 1939, cu poemul Stepa, sub pseudonimul Ilariu Spulber, în „Jurnalul literar” al lui G. Călinescu
BANDRABUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285602_a_286931]
-
nu i-a permis, la absolvirea liceului, să-și ia îndemnul spre a urma studii superioare, dar, la propunerea mamei sale, a urmat o școală postliceală - profil energetic - din Câmpina. La absolvire a lucrat la Combinatul Petrochimic de la Brazi ca electrician, unde și a dat seama că nu are afinități pentru această meserie. Hotărât să-și desăvârșească visul copilăriei „a făcut din noapte - zi” și s-a pregătit pentru susținerea examenului de admitere la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași - Facultatea de
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
unde a muncit treizeci de ani, dar în timpul crizei petrolului a renunțat și s-a mutat la o firmă care se ocupă de administrarea clădirilor. Cât muncea la uzină se ducea și la școala serală. A obținut o diplomă de electrician și a reușit să se angajeze în altă parte. Am luat interviuri multor persoane. Și de data aceasta am fost frapat de rolul extraordinar pe care îl joacă meleagurile natale în formarea unui individ. Acest om a trăit la periferie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Ōji la sediul central din Shinagawa. Apoi, a trebuit să muncească la noul sediu al companiei din Toraemon. Construcția noii clădiri avea să fie terminată în aprilie 1995. El controla instalația și felul în care decurgea construcția. Soțul meu era electrician specialist. Se ocupa de: ascensoare, electricitate și de aerul condiționat. Clădirea avea treizeci și patru de etaje, însă la început liftul nu funcționa și mi-a spus că trebuia să urce până sus pe scări. Îi plăcea mai mult să se miște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
din Grupul Subcontractanților. Nu era dintre elite. Fusese promovat la Departamentul de Construcții. Probabil că se simțea inferior față de ceilalți membri. Cei din jur erau super elite care făceau studii legate de conductabilitate, particule subatomice, iar el era doarun simplu electrician. La început Hayashi era un băiat bun, dar, treptat, caracterul lui s-a schimbat. În 1990 eram la același nivel și am avut discuții plăcute cu el. După ce a fost numit maestru în 1990, a devenit ciudat. Își dădea aere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
a uitat în josul străzii la împletitura complicată de linii electrice și dantelării arhitecturale, apoi în depărtare, către San Francisco Bay. Cu cinci ani înainte, fratele lui Naji îl urmase în America, cu o bursă la Berkley. Ahmad era acum inginer electrician. Lucra în ture de câte douăsprezece ore în fața calculatorului și-apoi încă trei ore în grădina lui cu aspect exotic. Curtea minusculă a lui Ahmad dădea pe-afară de plante care n-ar fi trebuit să crească în mediu umed și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
se stăpâni din nou. Ventilatorul scârțâia. Se gândi că era posibil să cadă peste el și să-i strivească fața, să i-o facă la fel de plată ca o față dintr-un desen de copil. Gândul deveni din ce în ce mai persistent. În definitiv, electricianul abia îl curățase și tot orașul Shahkot știa cât de prost lucra Bunty Chopra. Sampath se ridică de sub obiectul de uz casnic cel periculos și se întinse pe podea, lungindu-și picioarele și brațele și degetele cât de departe putu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
de îmbunătățiri aranjamentelor de locuit ale familiei sale din livadă, pentru că, în definitiv, fuseseră cu toții forțați să se mute în mediul rural și nu erau obișnuiți să se descurce fără confortul de la oraș - și de ce să facă asta? Cu ajutorul unui electrician, se conectase la liniile electrice ale spitalului, ca să aibă lumină, trăgând o încrengătură de fire de la stâlpii electrici direct în grădină. Grație aprovizionării excelente de care se bucura spitalul, erau scutiți de căderile și fluctutațiile de tensiune îndurate de restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
în care un tiraj de câteva sute de mii de exemplare poate îmbogăți pentru totdeauna pe autorul unei cărți. Scriitor, deci, nu-i place să fie numit, ci cum? Cetățean care scrie! Iată! Cum ar fi, de pildă, oa în loc de electrician să zicem cetățean care se ocupă cu electricitatea. Se înnobilează cuvântul cetățean, terfelit, ce-i drept, într-o perioadă sinistră în țara sa. Aceste naivități nu au însă limită, cum s-ar părea, ele sînit totale, și scriitorul nu păstrează
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
pe scriitori. Descripția vieții zilnice dacă nu e împinsă undeva n-are sens în literatură. Un om care nu reușește să-și realizeze planurile lui în viață poate apărea drept un învins. Eroul meu vrea să acționeze să ajungă inginer electrician, dar eșecul său vine din altă parte și îl antrenează și pe acest plan spre nereușită. Cu toate astea, eu nu4 consider nici învins și nici victimă. Este un om care face o experiență tragică pentru timpul său, și îl
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Titel se pricepea să facă Împletituri de toată mirarea din lițe În toate culorile - și Împodobea, astfel, de-ți tăia răsuflarea, mânerele crăcanelor. Îl Învățase și pe frate-său mai mic, Onel, să sucească firele de cablu subțire furate de la electricienii IAS-ului, din bordurile tractoarelor și combinelor sau dracu’ știe de pe unde. Mulți dintre vlăjganii care Își terminaseră armata și-și tatuaseră cu mândrie pe piept ori pe braț chipul și numele femeii care-i transformase din băieți În bărbați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]