1,375 matches
-
Coeficientul de conductibilitate reprezintă acea fracțiune din numărul total posibil de ioni, care sunt liberi într-o soluție de concentrație C și iau parte efectiv la transportul curentului electric. Coeficientul de conductibilitate este o mărime ce caracterizează electroliții tari. La electroliții slabi, echilibrul reacției de ionizare este mult deplasat spre forma neionizată și valorile coeficientului de conductibilitate sunt mici. Exemplu: pentru aceeași concentrație de 0,001 n, valorile coeficientului de conductibilitate pentru câțiva electroliți sunt: electroliți tari: HCl (0,993); HNO3
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o mărime ce caracterizează electroliții tari. La electroliții slabi, echilibrul reacției de ionizare este mult deplasat spre forma neionizată și valorile coeficientului de conductibilitate sunt mici. Exemplu: pentru aceeași concentrație de 0,001 n, valorile coeficientului de conductibilitate pentru câțiva electroliți sunt: electroliți tari: HCl (0,993); HNO3 (0,997); H2SO4 (0,960); electroliți slabi: H-COOH (0,368); CH3COOH (0,126); HCN (0,0011). 5.2.2. Titrarea conductometrică Pe măsurarea variației conductibilității electrice se bazează o importantă metodă analitică - titrarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ce caracterizează electroliții tari. La electroliții slabi, echilibrul reacției de ionizare este mult deplasat spre forma neionizată și valorile coeficientului de conductibilitate sunt mici. Exemplu: pentru aceeași concentrație de 0,001 n, valorile coeficientului de conductibilitate pentru câțiva electroliți sunt: electroliți tari: HCl (0,993); HNO3 (0,997); H2SO4 (0,960); electroliți slabi: H-COOH (0,368); CH3COOH (0,126); HCN (0,0011). 5.2.2. Titrarea conductometrică Pe măsurarea variației conductibilității electrice se bazează o importantă metodă analitică - titrarea conductometrică. Ionul
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este mult deplasat spre forma neionizată și valorile coeficientului de conductibilitate sunt mici. Exemplu: pentru aceeași concentrație de 0,001 n, valorile coeficientului de conductibilitate pentru câțiva electroliți sunt: electroliți tari: HCl (0,993); HNO3 (0,997); H2SO4 (0,960); electroliți slabi: H-COOH (0,368); CH3COOH (0,126); HCN (0,0011). 5.2.2. Titrarea conductometrică Pe măsurarea variației conductibilității electrice se bazează o importantă metodă analitică - titrarea conductometrică. Ionul hidroniu (H3O+) și ionul hidroxil (HO-) au conductibilități echivalente mult mai
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adăugat se obțin două drepte care se intersectează la punctul de echivalență. În cazul titrării unui acid slab cu o bază tare, conductibilitatea este la început mică și crește continuu, pe măsură ce concentrația sării formate în reacție crește. Sarea este un electrolit tare. După punctul de echivalență, panta dreptei se modifică datorită ionului HO-, acum în exces. Punctul de echivalență nu se observă clar întotdeauna, mai ales dacă acidul este foarte slab. În acest caz se preferă titrarea acidului cu o bază
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
ionului HO-, acum în exces. Punctul de echivalență nu se observă clar întotdeauna, mai ales dacă acidul este foarte slab. În acest caz se preferă titrarea acidului cu o bază slabă, a cărei conductibilitate variază foarte puțin cu concentrația, fiind electrolit slab. Astfel, punctul de echivalență apare mai clar. Titrarea conductometrică are avantajul că permite dozarea acizilor și bazelor în soluții foarte diluate; de asemenea soluțiile pot fi și colorate dar nu trebuie să conțină electroliți străini. Trebuie să se lucreze
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
foarte puțin cu concentrația, fiind electrolit slab. Astfel, punctul de echivalență apare mai clar. Titrarea conductometrică are avantajul că permite dozarea acizilor și bazelor în soluții foarte diluate; de asemenea soluțiile pot fi și colorate dar nu trebuie să conțină electroliți străini. Trebuie să se lucreze la temperatură constantă, deoarece conductibilitatea variază cu temperatura. Pentru evitarea depunerilor la electrozi, se lucreează cu un curent alternativ. 5.3. Procese de electrod 5.3.1. Forță electromotoare. Potențial de electrod O pilă electrică
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lucreează cu un curent alternativ. 5.3. Procese de electrod 5.3.1. Forță electromotoare. Potențial de electrod O pilă electrică (sau un element voltaic) este o sursă care generează curent electric printr un proces chimic la care participă un electrolit. Componentele principale ale pilei sunt cei doi electrozi. Electrodul reprezintă un conductor electric împreună cu electrolitul din jurul său. Electrozii sunt în contact electric în interiorul pilei prin electrolit și în afara ei printr-un conductor electric. Când se 75 închide circuitul între cei
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Potențial de electrod O pilă electrică (sau un element voltaic) este o sursă care generează curent electric printr un proces chimic la care participă un electrolit. Componentele principale ale pilei sunt cei doi electrozi. Electrodul reprezintă un conductor electric împreună cu electrolitul din jurul său. Electrozii sunt în contact electric în interiorul pilei prin electrolit și în afara ei printr-un conductor electric. Când se 75 închide circuitul între cei doi electrozi, prin pilă trece un curent electric (circulă electroni de la catod la anod). La
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
o sursă care generează curent electric printr un proces chimic la care participă un electrolit. Componentele principale ale pilei sunt cei doi electrozi. Electrodul reprezintă un conductor electric împreună cu electrolitul din jurul său. Electrozii sunt în contact electric în interiorul pilei prin electrolit și în afara ei printr-un conductor electric. Când se 75 închide circuitul între cei doi electrozi, prin pilă trece un curent electric (circulă electroni de la catod la anod). La suprafața de separare dintre electrodul metalic și electrolit se stabilește o
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în interiorul pilei prin electrolit și în afara ei printr-un conductor electric. Când se 75 închide circuitul între cei doi electrozi, prin pilă trece un curent electric (circulă electroni de la catod la anod). La suprafața de separare dintre electrodul metalic și electrolit se stabilește o diferență de potențial numită potențial de electrod care depinde de natura metalului și de concentrația electrolitului. Forța electromotoare (f.e.m.) sau tensiunea electromotoare (t.e.m.) a pilei este egală cu suma algebrică a potențialelor celor doi electrozi. În
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
electrozi, prin pilă trece un curent electric (circulă electroni de la catod la anod). La suprafața de separare dintre electrodul metalic și electrolit se stabilește o diferență de potențial numită potențial de electrod care depinde de natura metalului și de concentrația electrolitului. Forța electromotoare (f.e.m.) sau tensiunea electromotoare (t.e.m.) a pilei este egală cu suma algebrică a potențialelor celor doi electrozi. În figură este reprezentată pila Daniell cu electrozi de cupru și zinc. Plăcuța de zinc este scufundată în soluție 1
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
natura materialului coroziv, concentrația, temperatura și presiunea mediului coroziv și durata de contact. Coroziunea electrochimică este cea mai importantă. Se produce atunci când metalul este în contact cu umiditatea. Spre deosebire de coroziunea chimică, metalele în contact cu soluțiile bune conducătoare de electricitate (electroliți) se corodează electrochimic. Soluția și metalul sunt străbătute, în acest caz, de un curent electric, generat de procesele electrochimice care se desfășoară la limita celor două faze. Pentru apariția acestui tip de coroziune este necesar să existe un anod, un
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
electrochimic. Soluția și metalul sunt străbătute, în acest caz, de un curent electric, generat de procesele electrochimice care se desfășoară la limita celor două faze. Pentru apariția acestui tip de coroziune este necesar să existe un anod, un catod, un electrolit și un conductor, deci un element galvanic. Prin înlăturarea uneia dintre aceste condiții, coroziunea electrochimică nu se produce. După cum în practica industrială metalele folosite în mod curent sunt eterogene, se pot considera ca fiind alcătuite din electrozi scurtcircuitați prin însuși
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de agenți tensioactivi; un exemplu de substanță tensioactivă care scade foarte mult tensiunea superficială este derivatul sulfonic cu formula alăturată: tipul 3 de izotermă a tensiunii superficiale aparține soluțiilor care se adsorb negativ (se desorb), cum sunt unele soluții de electroliți și neelectroliți. Cel mai interesant și important caz este cel al substanțelor tensioactive, care se adsorb pozitiv în stratul superficial (tipul 2 de izotermă). 1.1.2.4. Adsorbția gazelor pe suprafețe solide Suprafața solidelor adsorbante este formată, în principiu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
reținută substanța dizolvată. Este cazul adsorbției din soluție, procedeu folosit încă din secolul al XVIII-lea la purificarea soluțiilor. Concomitent cu adsorbția substanței dizolvate, în mod obișnuit are loc și adsorbția solventului. În plus, fenomenul depinde și de natura soluției (electrolit sau neelectrolit) și a adsorbantului (rețea cristalină ionică sau atomică). Și în acest caz, adsorbția poate fi fizică sau chimică. Adsorbția din soluții are o mare importanță practică deoarece se poate utiliza în purificarea și recuperarea solvenților, în rafinarea produselor
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbției aparente a acidului acetic. Se observă că la concentrații mari în acid acetic, când concentrația apei devine comparabilă cu cea a acidului, coeficienții de adsorbție ai acestuia scad, deoarece se manifestă adsorbția solventului. 1.1.2.5.2. Adsorbția electroliților În cazurile discutate anterior nu s-a ținut seama de natura rețelei cristaline a adsorbantului. Adsorbția neelectroliților și cea a electroliților slabi nu depinde esențial de acest criteriu. În schimb, în cazul adsorbției electroliților tari, constituția cristalină a adsorbantului influențează
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a acidului, coeficienții de adsorbție ai acestuia scad, deoarece se manifestă adsorbția solventului. 1.1.2.5.2. Adsorbția electroliților În cazurile discutate anterior nu s-a ținut seama de natura rețelei cristaline a adsorbantului. Adsorbția neelectroliților și cea a electroliților slabi nu depinde esențial de acest criteriu. În schimb, în cazul adsorbției electroliților tari, constituția cristalină a adsorbantului influențează puternic acest fenomen. Din acest punct de vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
1.1.2.5.2. Adsorbția electroliților În cazurile discutate anterior nu s-a ținut seama de natura rețelei cristaline a adsorbantului. Adsorbția neelectroliților și cea a electroliților slabi nu depinde esențial de acest criteriu. În schimb, în cazul adsorbției electroliților tari, constituția cristalină a adsorbantului influențează puternic acest fenomen. Din acest punct de vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
influențează puternic acest fenomen. Din acest punct de vedere, adsorbanții uzuali sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În general, adsorbanții nepolari nu adsorb electroliți sau îi adsorb foarte slab. Dimpotrivă, pe adsorbanții polari, adsorbția electroliților este foarte puternică și are un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este determinată de: încărcarea electrică a suprafeței solide; natura
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
sunt de două tipuri: cu rețea atomică - formează legături covalente - sunt denumiți și nepolari; cu rețea ionică - au legături electrovalente - sunt adsorbanții polari. În general, adsorbanții nepolari nu adsorb electroliți sau îi adsorb foarte slab. Dimpotrivă, pe adsorbanții polari, adsorbția electroliților este foarte puternică și are un caracter selectiv, fiecare adsorbant manifestând preferință fie pentru cationi fie pentru anioni. Această selectivitate este determinată de: încărcarea electrică a suprafeței solide; natura ionilor; pH-ul soluției. Astfel, suprafața încărcată electric negativ adsoarbe cationi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
rezultă din seriile de hidratare pentru cationi sau pentru anioni: Th4+ > Al3+ . H+ > Ba2+ > Sr2+ > Ca2+ > Cs+ > Rb+ >K+ > Na+ >Li+ ion citrat > ion tartrat > SO42> CH3COO> I> Cl> Br> SCNÎn afară de adsorbția selectivă pe suprafață a unuia din ionii electrolitului, un caz important din punct de vedere practic este cel al adsorbției de schimb. Aici, adsorbantul solid captează din soluție anioni sau cationi și în același timp, o cantitate echivalentă de anioni sau cationi se deplasează de pe suprafața adsorbantului în
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
de potențial. Această fracțiune este potențialul electrocinetic, mai mic și de același semn cu cel electrochimic. Ionii generatori de potențial sunt cei din stratul fix de ioni și ionii din stratul de difuzie. Una dintre cauzele caracterului selectiv al adsorbției electroliților poate fi tendința adsorbantului de a-și completa rețeaua cristalină cu ionii corespunzători disponibili din soluție (teoria lui K. Fajans). Dacă electrolitul nu are ioni comuni cu adsorbantul, fenomenul se prezintă ca o adsorbție cu schimb de ioni, o parte
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
din stratul fix de ioni și ionii din stratul de difuzie. Una dintre cauzele caracterului selectiv al adsorbției electroliților poate fi tendința adsorbantului de a-și completa rețeaua cristalină cu ionii corespunzători disponibili din soluție (teoria lui K. Fajans). Dacă electrolitul nu are ioni comuni cu adsorbantul, fenomenul se prezintă ca o adsorbție cu schimb de ioni, o parte din ionii adsorbantului fiind înlocuiți cu o cantitate echivalentă de ioni de același semn, dar de altă natură, din soluție. Pentru un
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în hidrocarburi. 2.2.2.4. Metoda peptizării O metodă chimică de dispersie mult folosită este peptizarea, ce reprezintă trecerea unui gel sau a unui precipitat greu solubil sub formă de coloid, prin adăugarea unui agent chimic (de obicei un electrolit) numit peptizator. Dispersarea precipitatului sau gelului se face prin spălarea repetată a acestuia cu apă sau prin adăugarea unor cantități mici de soluții diluate de electroliți (acid clorhidric, citrat de sodiu, hidroxid de amoniu etc) la precipitatele bine spălate. Prin
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]