4,125 matches
-
intens cauzează o ruptură a simetriei vacuum-ului, cu producerea de perechi electron-pozitron. Crearea unor nuclee atomice stabile cu număr atomic Z > 173 ar duce la ruperea definitivă a simetriei cuantice a vacuum-ului și separarea de perechi electron pozitron, electronul fiind atras de nucleu, iar pozitronul fiind respins - acesta putând constitui o sursă de energie liberă. Cercetările fizicianului rus Andrei Saharov (1921 1989Ă - laureat al Premiului Nobel pentru pace în anul 1975 - aveau să-l conducă în anul 1968 la
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
solid. Spațiul vid interplanetar și interstelar era considerat a fi totuși plin cu omni, dar și cu o radiație ultra fină, venind de pretutindeni, numită Radiația Punctului Zero (Zero Point Radiation - Z.P.R., n.a.Ă. Această radiație ZPR bombardează permanent electronii aflați pe orbitele din jurul nucleelor atomice ce constituie materia, creând astfel iluzia orbitelor electronice. Omni mai aveau, în teoria lui Tesla, un raport sarcină/masă de 1:1, răspunzând atât la impulsuri pozitive, cât și negative, respectiv la aplicarea de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
corpurilor. De asemeni, în viziunea lui Tesla, toți atomii materiali aveau ca o caracteristică comună faptul că sarcina lor pozitivă este puțin mai mare decât sarcina negativă, datorită faptului că însăși sarcina protonului ar fi puțin mai mare decât sarcina electronului, existând o ușoară asimetrie de sarcină. Acest fapt ar duce, în fapt și la apariția efectului Biefeld-Brown, studiat de prof. Paul Biefeld și dr. Townsend T. Brown începând cu anii ’20 și care constă în apariția într-un condensator plan
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
guvernat de legea numerelor magice - numai un anumit număr de atomi pot fi grupați laolaltă pentru a forma un microcluster. Una din proprietățile acestor microclusteri este aceea că ei sunt neutri din punct de vedere electric, cercetările demonstrând faptul că electronii nu mai sunt legați de atomii individuali ce formează structura microclusterului, ci orbitează independent în jurul întregii structuri ! Cu alte cuvinte, microclusterul se comportă ca și cum ar fi un singur atom. Mai mult, acesta pare a se comporta atât ca fluid, cât
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
atomice grecești. Abia în anul 1803 fizicianul englez John Dalton va elabora o teorie atomică proprie care explica Legea proporțiilor multiple, afirmând că substanțele se combină între ele numai în anumite proporții. În anul 1911 Ernest Rutherford a descoperit că electronii orbitează în jurul unui nucleu compact, tot el descoperind și faptul că hidrogenul posedă cel mai ușor nucleu, pe care l-a numit proton (primul, în limba greacă, n.a.Ă. Pentru a explica de ce electronii nu cad în spirală pe nucleu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
1911 Ernest Rutherford a descoperit că electronii orbitează în jurul unui nucleu compact, tot el descoperind și faptul că hidrogenul posedă cel mai ușor nucleu, pe care l-a numit proton (primul, în limba greacă, n.a.Ă. Pentru a explica de ce electronii nu cad în spirală pe nucleu, Niels Bohr a dezvoltat un model al atomului care, folosind mecanica cuantică, arăta că electronii nu pot parcurge decât orbite circulare fixe. Însă după ce Werner Heisenberg a descoperit principul de incertitudine care îi poartă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
mai ușor nucleu, pe care l-a numit proton (primul, în limba greacă, n.a.Ă. Pentru a explica de ce electronii nu cad în spirală pe nucleu, Niels Bohr a dezvoltat un model al atomului care, folosind mecanica cuantică, arăta că electronii nu pot parcurge decât orbite circulare fixe. Însă după ce Werner Heisenberg a descoperit principul de incertitudine care îi poartă numele, conceptul de orbită circulară a fost înlocuit cu cel de „nor electronic”, în interiorul căruia distribuția electronilor este descrisă prin ecuații
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
mecanica cuantică, arăta că electronii nu pot parcurge decât orbite circulare fixe. Însă după ce Werner Heisenberg a descoperit principul de incertitudine care îi poartă numele, conceptul de orbită circulară a fost înlocuit cu cel de „nor electronic”, în interiorul căruia distribuția electronilor este descrisă prin ecuații probabilistice. Descoperirea în anul 1932 a neutronului, particulă neutră din punct de vedere electric, avea să completeze ideea oamenilor de știință despre nucleul atomic. Ca să ne facem o idee despre dimensiunea atomului ar trebui să spunem
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
unui stadion de fotbal, atunci nucleul său ar avea dimensiunea unei mărgele de sticlă - dar o mărgea în care este concentrată aproape toată masa atomului, în timp ce majoritatea spațiului din atom este gol, existând o probabilitate determinată statistic de a întâlni electronii. Probabil că e greu de crezut, dar aproape 99,99% din spațiul ocupat de atom ar fi vid ! Prin anii ‘60-’70 fizicienii începeau să construiască ceea ce este cunoscut în prezent ca fiind Modelul Standard al particulelor elementare și forțelor
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
a modului cum interacționează acestea între ele. Propriuzis există particule și propagatori ai câmpurilor de interacție. Particulele se clasifică în trei mari familii. Familia materiei atomice obișnuite este compusă din doar trei particule: quark-ul tip „u”, quark-ul tip „d” și electronul. Celelalte două familii au fost descoperite în razele cosmice și în experimentele realizate cu acceleratoare de particule de mare energie. Particulele elementare sunt caracterizate prin masă, sarcină electrică și spin, acesta din urmă fiind o proprietate intrinsecă a particulelor, analogă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
1012 eVĂ încearcă să „spargă” particulele numite elementare în bucățele mai mici. Însă la nivel subatomic comportamentul particulelor rezultate pare să fie de neexplicat conform experienței noastre zilnice. Însă, după cum afirma și Fenyman, dacă vom păstra ideea conform căreia atomii, electronii, protonii și neutronii ar fi asemeni unor bile de oțel, vom întâmpina mari probleme în înțelegerea fenomenelor ce se produc la nivel cuantic. Paralel cu modelul standard există și o teorie a superstringurilor (supercorzi, teorie care implică existența unor dimensiuni
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
care stau la baza modelului clasic al atomului: 1. În centrul atomului se află un nucleu de dimensiuni mici, cu sarcină pozitivă, alcătuit din protoni și neutroni, formați la rândul lor din câte trei quarci; 2. Orbitând în jurul nucleului găsim electronii, având sarcină negativă și o masă mult mai mică decât a protonului (de ordinul a 1/5.000Ă, cea mai mare parte a spațiului atomic fiind constând din spațiu gol; 3. Electronilor dintr-un atom li se permite să aibă
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
câte trei quarci; 2. Orbitând în jurul nucleului găsim electronii, având sarcină negativă și o masă mult mai mică decât a protonului (de ordinul a 1/5.000Ă, cea mai mare parte a spațiului atomic fiind constând din spațiu gol; 3. Electronilor dintr-un atom li se permite să aibă numai anumite nivele de energie, descrise de mecanica cuantică, care indică și distanța relativă față de nucleu, momentul și direcția, precum și mișcarea în jurul axei proprii (spină; 4. Când electronii „sar” de pe un nivel
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
din spațiu gol; 3. Electronilor dintr-un atom li se permite să aibă numai anumite nivele de energie, descrise de mecanica cuantică, care indică și distanța relativă față de nucleu, momentul și direcția, precum și mișcarea în jurul axei proprii (spină; 4. Când electronii „sar” de pe un nivel energetic pe altul, este emisă / absorbită radiație electromagnetică cu o lungime de undă specifică; 5. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg stipulează că poziția și momentul unui electron nu pot fi determinate simultan. De vreme ce modelul atomic
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
precum și mișcarea în jurul axei proprii (spină; 4. Când electronii „sar” de pe un nivel energetic pe altul, este emisă / absorbită radiație electromagnetică cu o lungime de undă specifică; 5. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg stipulează că poziția și momentul unui electron nu pot fi determinate simultan. De vreme ce modelul atomic al lui Bohr nu poate descrie distribuția orbitală a electronilor, putem conchide că mișcarea electronilor este complet aleatoare, orbitalii fiind numai o expresie probabilistică a distribuției mișcărilor aleatoare efectuate de electroni; 6
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
absorbită radiație electromagnetică cu o lungime de undă specifică; 5. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg stipulează că poziția și momentul unui electron nu pot fi determinate simultan. De vreme ce modelul atomic al lui Bohr nu poate descrie distribuția orbitală a electronilor, putem conchide că mișcarea electronilor este complet aleatoare, orbitalii fiind numai o expresie probabilistică a distribuției mișcărilor aleatoare efectuate de electroni; 6. Chiar dacă poziția exactă a electronilor nu poate fi determinată, dacă energia lor este cunoscută atunci teoria prevede probabilitatea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
lungime de undă specifică; 5. Principiul de incertitudine al lui Heisenberg stipulează că poziția și momentul unui electron nu pot fi determinate simultan. De vreme ce modelul atomic al lui Bohr nu poate descrie distribuția orbitală a electronilor, putem conchide că mișcarea electronilor este complet aleatoare, orbitalii fiind numai o expresie probabilistică a distribuției mișcărilor aleatoare efectuate de electroni; 6. Chiar dacă poziția exactă a electronilor nu poate fi determinată, dacă energia lor este cunoscută atunci teoria prevede probabilitatea cu care electronul se poate
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
unui electron nu pot fi determinate simultan. De vreme ce modelul atomic al lui Bohr nu poate descrie distribuția orbitală a electronilor, putem conchide că mișcarea electronilor este complet aleatoare, orbitalii fiind numai o expresie probabilistică a distribuției mișcărilor aleatoare efectuate de electroni; 6. Chiar dacă poziția exactă a electronilor nu poate fi determinată, dacă energia lor este cunoscută atunci teoria prevede probabilitatea cu care electronul se poate afla într-un anumit loc; 7. Dacă exprimăm această probabilitate, atunci graficul spațial al distribuției electronilor
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
simultan. De vreme ce modelul atomic al lui Bohr nu poate descrie distribuția orbitală a electronilor, putem conchide că mișcarea electronilor este complet aleatoare, orbitalii fiind numai o expresie probabilistică a distribuției mișcărilor aleatoare efectuate de electroni; 6. Chiar dacă poziția exactă a electronilor nu poate fi determinată, dacă energia lor este cunoscută atunci teoria prevede probabilitatea cu care electronul se poate afla într-un anumit loc; 7. Dacă exprimăm această probabilitate, atunci graficul spațial al distribuției electronilor ar arăta ca un nor cu
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
că mișcarea electronilor este complet aleatoare, orbitalii fiind numai o expresie probabilistică a distribuției mișcărilor aleatoare efectuate de electroni; 6. Chiar dacă poziția exactă a electronilor nu poate fi determinată, dacă energia lor este cunoscută atunci teoria prevede probabilitatea cu care electronul se poate afla într-un anumit loc; 7. Dacă exprimăm această probabilitate, atunci graficul spațial al distribuției electronilor ar arăta ca un nor cu densitate și formă variabile, având întotdeauna o simetrie față de nucleu; 8. În descrierea atomilor cu mai
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
electroni; 6. Chiar dacă poziția exactă a electronilor nu poate fi determinată, dacă energia lor este cunoscută atunci teoria prevede probabilitatea cu care electronul se poate afla într-un anumit loc; 7. Dacă exprimăm această probabilitate, atunci graficul spațial al distribuției electronilor ar arăta ca un nor cu densitate și formă variabile, având întotdeauna o simetrie față de nucleu; 8. În descrierea atomilor cu mai mulți electroni, încărcarea electrică a norului de pe un orbital este suprapusă în spațiu cu cea a celorlalți orbitali
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
poate afla într-un anumit loc; 7. Dacă exprimăm această probabilitate, atunci graficul spațial al distribuției electronilor ar arăta ca un nor cu densitate și formă variabile, având întotdeauna o simetrie față de nucleu; 8. În descrierea atomilor cu mai mulți electroni, încărcarea electrică a norului de pe un orbital este suprapusă în spațiu cu cea a celorlalți orbitali ai atomului. Newton considera că particulele erau punctiforme, însă Einstein avea să le considere ca fiind niște bile sferice. Astfel, particulele apăreau ca regiuni
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
electronic. Spre surpriza cercetătorilor, ceea ce au văzut semăna cu niște sfere indistincte, întrepătrunse, organizate conform unor modele repetitive, ordonate. Această structură observată semăna însă cel mai bine cu un model creat de unde staționare, în care nu se regăseau deloc orbitele electronilor ! Modelul semăna cel mai bine cu cel al radiației produse de o antenă, centrul structurii electronice fiind același cu cel al structurii protonilor ce alcătuiau nucleul. Ulterior au fost luate și alte imagini ale atomilor altor substanțe, precum atomii de
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
staționare. O undă staționară posedă atât inerție cât și moment atunci când interacționează cu altă undă staționară, ceea ce ne creează impresia a două particule palpabile lovindu-se una de alta; 2. Toate experimentele care au căutat să afle structura internă a electronului au eșuat, astfel că electronul este considerat a fi o particulă elementară, fără structură internă; 3. Substanțialitatea masei este improprie, întrucât ea poate fi întotdeauna convertită în energie electromagnetică; 4. Nici o teorie din mecanica cuantică nu a putut prezice mărimea
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
atât inerție cât și moment atunci când interacționează cu altă undă staționară, ceea ce ne creează impresia a două particule palpabile lovindu-se una de alta; 2. Toate experimentele care au căutat să afle structura internă a electronului au eșuat, astfel că electronul este considerat a fi o particulă elementară, fără structură internă; 3. Substanțialitatea masei este improprie, întrucât ea poate fi întotdeauna convertită în energie electromagnetică; 4. Nici o teorie din mecanica cuantică nu a putut prezice mărimea electronului, masa sa ori sarcina
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]