949 matches
-
finanțare, de tipărire de carte etc., întărită fiind prin ceremonialuri religioase și prin respectarea ritualurilor comunității (modelul de cucernicie). La întâlnirea cu dogma religioasă, se formează modelele sacre, ale apologetului, ecumenului, ascetului, clericului sau monahului (pentru codul cultural), modelul sfinților eliberatori sau al sfinților martiri (pentru codul eroicului). Acestora li se opun, într-un modul al negării, anti-modelul creștinului trădător sau al ereticului (domnitor, boier sau războinic) și anti-modelul păgânului, asimilat în programele iconografice diavolului - termen opozitiv pentru modelele religioase canonice
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
există un regim ideal către care să aspirăm, ci un potpuriu de experimente culturale, fiecare cu propria sa valoare. Postmoderniștii s-au angajat Într-un asalt frontal al fundamentelor ideologice ale modernității, chiar negând ideea că istoria este o saga eliberatoare. La sfârșitul procesului postmodern al deconstrucției, ne găsim În fața modernității reduse la un morman de moloz intelectual și o lume anarhică În care povestea fiecăruia este la fel de atractivă, valabilă și demnă de recunoaștere. Dacă postmoderniștii au dărâmat zidurile ideologice ale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comunicațiilor, a venit odată cu prăbușirea bruscă a Imperiului Sovietic. Noile tehnologii au distrus stilul de guvernare birocratic și rigid din Europa Centrală și de Est și din fosta Uniune Sovietică. Incapacitatea guvernelor comuniste, la fiecare nivel, de a răspunde puterii eliberatoare a tehnologiilor globale descentralizate, În domeniul informației și comunicațiilor, a pecetluit sfârșitul lor. Vechile ziduri ale reprimării și cenzurii erau prea subțiri pentru a rezista invaziei mediilor de comunicare. Penetrarea, de către MTV (Music Television), muzica rock și stilurile de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ultrareacționar, ultranaționalist, multinațional, cu o politică forțată de polonizare a ucrainenilor, bielorușilor și lituanienilor. „Din acest motiv, când Armata Roșie a intrat în Polonia, mai exact în Ucraina de Vest și Bielorusia de Vest, a fost întâmpinată cu adevărat ca eliberatoare”. Atunci când Armata Roșie a trecut frontiera, statul polonez nu mai exista de facto și de jure. În fața înaintării armatei germane, guvernul polonez fugise din țară încă din ziua de 16 septembrie, abandonându-și poporul. Încă din anul 1939, Armata Roșie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
într-un timp foarte scurt și sub o mare presiune. Instaurarea sistemului sovietic a condus la etatizarea economiei, la utilizarea terorii manifestată prin arestări, execuții, deportări, chiar masacre în rândul populației românești, la aspre măsuri de deznaționalizare etc. În fața ofensivei eliberatoare a armatei române din iunie-iulie 1941, trupele sovietice în retragere au provocat mari distrugeri. În ședința publică a Academiei Române din 19 septembrie 1941, istoricul și omul politic Ion Nistor insista între altele asupra consecințelor răpirii Basarabiei: „Dar avântul pe care
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
1940. Evenimentele din iunie 1940 au risipit definitiv „pretențiile mitice ale României asupra Basarabiei”. Atacul nedisimulat la adresa României întregite este „susținut” prin afirmații false și grosolane, referitoare la reacția pozitivă, chiar de sărbătoare, cu care populația i-a întâmpinat pe „eliberatori”, lăsând să se înțeleagă că este vorba nu numai de Basarabia, ci și de celelalte teritorii „pierdute” de România în 1940. Nu ne-am propus să prezentăm aici pe larg maniera incalificabilă în care S. Nazaria amestecă lucrurile, inventând fapte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
tranziției românești, făcută În stilul rapoartelor tehnice occidentale, adresată Întregii societăți românești, dar mai ales intelectualității și oamenilor politici. Este, de asemenea, una dintre cele mai importante cărți care au fost scrise după revoluție, prin conținutul, pe de o parte, eliberator, iar pe de altă parte, programatic. Este mai mult decât o analiză, deși conține o examinare detaliată a ce s-a Întâmplat semnificativ În politica, economia și societatea românești de după comunism. Este un triplu manifest. În primul rând, este un
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
însăși atitudinea credinței, a cunoașterii spirituale : a reconduce datele lumii către Autorul ei? Nici textul cel mai sacru nu iese de sub această exigență : litera lui, evidența lui concretă oricît de venerabilă este poarta de intrare în straturile sensurilor lui profunde, eliberatoare. Litera, spunea André Scrima, trebuie făcută să își dea duhul 1, să își exale mireasma călăuzitoare. De ce nu s-ar proceda la fel și cu litera modernității noastre laice, fragment din marele text al lumii? Diversitatea religioasă Legată imediat de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
diversitatea pare de nedepășit, multiplicitatea pare ireductibilă. Iată un paradox care ne poate reaminti în mod frapant, imperios, deosebirea de nivel dintre experiența noetică și formularea ei conceptuală, faptul că cea din urmă nu este decît figură orientativă spre adevărul eliberator perceput de cea dintîi. Or, faptul de a rămîne, în materie de credință, de cunoaștere spirituală, la treapta conceptului riscă să producă idolatrie, spune abrupt Grigore de Nyssa 1, să pună un Absolut limitat de însăși formularea lui. De la Sfîntul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
suprem aspect al transcendenței, spre libertatea absolută a divinului poate trimite, dacă e valorificat pînă la capăt, spectacolul tîrziu modern al libertății umane. Iar atunci obiectivitatea transcendenței nu va putea sugera nici un fel de constrîngere, ci va apărea ca legitate eliberatoare. Obiectivitatea divinului va apărea ca simbol, ca expresie, ca față a libertății lui infinite. Atotputerea lui Dumnezeu va apărea drept radiația atotposibilității sale. Căci, din punct de vedere metafizic, Cel care poate tot e Posibilitatea universală. Le tout puissant est
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
modelul antropologic cusan se bazează pe transdescendența Limitei. Limita transcendentă e prezentă în adîncul omului și, de acolo, îl atrage către transcendența ei. Omul poate fi conceput, în destinul lui spiritual, ca un șir de stări care înaintează spre Limita eliberatoare împreună cu ea, atras din interiorul lui de Limita care îi conferă propria ei libertate. în De docta ignorantia, III, 4, Cusanus face să corespundă naturii divine, în perfecțiunea ei, forma cercului, iar naturii umane forma unui poligon. înscris în cerc
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
detenta către das Mystiche, către nelimitabil, către libertatea infinită. în antropologia lui Berdiaev, omul apare ca partenerul de libertate al divinului. Descoperindu se lumii, libertatea increată așteaptă răspunsul creator al omului, fără de care Dumnezeu însuși nu și-ar valorifica posibilitățile eliberatoare, văzîndu-și astfel mărginită, știrbită întrucîtva propria libertate. Omul capătă astfel un rol decisiv în metabolismul libertății supraabundente a divinului, pe care l-au tematizat mistici contemplativi precum Eckhart sau Angelus Silesius al cărui vers Berdiaev l-a înscris ca motto
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a-și afirma marea responsabilitate în privința criteriilor etice, a justiției sociale, a libertății individului, care trebuie apărate în societățile prezentului. însă, potrivit lui Ricur, religia scapă de tutela secularizării nu trecînd cu bine examenul istoriei (totale sau actuale), ci afirmînd paradoxul eliberator pe care credința îl poartă prin timp, cel care menține în fiece clipă tensiunea între Origine și Eschaton, între memorie și profeție, reunindu-le dincolo de timp. Nu era astfel pusă în termeni teologico-filozofici necesitatea de a recupera modelul vertical al
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
timpul? Va putea ea oare să se integreze în ceea ce nu va întîrzia să se numească evoluția umanității, evoluția pur și simplu? 3 Va putea, desigur dar, de îndată ce, în conștiințe, axa ei își pierde suveranitatea în aceeași măsură modelatoare și eliberatoare față de curgerea istoriei, integrarea riscă să devină excesivă, să se prefacă în adaptare necritică la spiritul vremii. Religia începe să fie judecată ca simplu fapt de cultură ori în funcție de performanța ei civilizațională. Cînd credința se retrage, religia e tentată să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea democrației în societățile și în mentalul Europei, odată cu renunțarea Bisericii la hegemonia socială, acest prestigiu dobîndit prin opoziție a dispărut. Sublimarea politicii ca alternativă a religiei s-a epuizat pentru că a triumfat.2
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e poate cel mai dificil atunci cînd se referă la celălalt religios, dedicat unui absolut formulat în alți termeni decît îl formulăm noi înșine. Cînd vorbește despre descoperirea celuilalt religios, André Scrima tratează tema în termeni tehnici, de experiență spirituală eliberatoare: Asceza dialogului, a întîlnirii : a muri pentru celălalt, pentru a renaște împreună cu el ; a deveni celălalt. Să facem loc în noi, în rugăciune, în meditația și conformația noastră, celuilalt. E începutul umil al extazului. Ieșire din tine prin interioritate și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
accent decisiv asupra persoanei, asupra unicității și a libertății ei. Ea este locul, singurul loc unde contactul cu transcendentul rămîne de nedesființat, poate fi oricînd reactivat. De aici, el poate iradia în lume, poate produce în substanța ei dezvrăjită fisuri eliberatoare. Dacă universul fizic, social, istoric nu îi mai oferă omului sprijin pozitiv pentru relația cu absolutul, Ceea ce nu înseamnă că persoana ar trebui să adopte, în consecință, un confortabil contemptus mundi, să fie scutită de orice responsabilitate față de comunitate sau
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
A exploata spiritual distanța dintre religie și putere nu înseamnă a pleda pentru reforme instituționale, pentru adaptări modernizante sau moderniste ale Bisericii. înseamnă a gîndi și a practica în mod apofatic credința, a pune public în operă stilul ei paradoxal, eliberator. Modernitatea tîrzie ca spectacol : retragerea divinului în notațiile ei, Simone Weil revine de cîteva ori la același pasaj din Tucidide pentru a face din exercitarea forței un criteriu de deosebire a naturalului de supranatural. Relatînd episodul distrugerii micii cetăți Melos
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e iradierea celui care se ridică deasupra diferențelor.3 în aspectul ei orizontal, virtutea umană a toleranței înseamnă să te restrîngi pe tine însuți pentru a răbda alteritatea străină, incomodă sau adversă. în aspectul ei vertical, toleranța e un exercițiu eliberator, se ia după acel divin care lasă în urma sa diversitatea imperfectă a lumii și, lăsînd-o în urmă, îi dă realitate relativă. Sfera politicii e întemeiată pe principiul moderației și al legalității. Sfera civilă, a urbanității largi e întemeiată pe toleranță
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
pentru a ne instala într-o lume bine instalată în ea însăși. Ne și ferește să privim religia doar ca pe un instrument de gestiune socioculturală, să o gîndim în termeni de putere și de lege, în loc să-i percepem potențialul eliberator. Bine folosită, laicitatea îndepărtează de la noi ispita de a îmburghezi spiritul, după expresia lui Berdiaev. Dacă am devenit aproape străini de strălucirea transcendenței, nu se poate oare îmbina critica acestei înstrăinări cu valorificarea ei, cu răsturnarea și convertirea ei spirituală
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fi privită ca un spectacol al transcendenței care convoacă la transcenderea chipurilor ei limitative. Pentru perspectiva obiectivantă, acest spectacol poate părea dezolant. Pentru perspectiva transfiguratoare, el poate fi, cu tot discernămîntul necesar în privința puținătății, crizelor, sărăciei timpului nostru, un spectacol eliberator.
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
din Jud 5, ca și alte imnuri de laudă, celebrează „victoriile” pe care Yhwh le-a avut împotriva popoarelor străine și a zeilor lor. Succesul împotriva lor nu se datorează astfel forței pământești a cailor și cavalerilor, ci puterii mâinii eliberatoare a Domnului (1Sam 17,45). Și alte imnuri îl prezintă pe Yhwh ca războinic care învinge națiunile și atribuie zeului suprem epitete derivate din ideologia regelui viteaz, ca de exemplu, Ps 24,8: „Cine este regele măririi? E Yhwh cel
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
mai mare importanță solidarității cu ființele și propovăduiește ca virtute specifică, pe lângă înțelepciune, compasiunea (karună ). Idealul îl reprezintă bodhisattva, omul iluminat care refuză să intre în Nirvană și continuă să lucreze pentru eliberarea semenilor săi. El este un luminător și eliberator al tuturor oamenilor. Apariția numeroșilor bodhisattva, reprezentați ca ființe supreme, face ca în Mahăyăna să se introducă o reprezentare a divinității străină de buddhismul primar. În felul acesta mișcarea mahayanistă va facilita integrarea în buddhism a mișcării Bhakti, dând naștere
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
din exil. În al doilea rînd, se poate spune că scopul declarat și susținut prin diferite mijloace de exilații români În prima decadă a Războiului Rece a fost să determine o schimbare În atitudinea statelor occidentale În direcția unei intervenții eliberatoare În România. Cauzele eșecului acțiunilor lor ține atît de situația internațională, cît și de dinamica internă a comunității românești din afara granițelor. În aceste condiții, Mircea Eliade spunea că „a face cultură este singura politică pe care exilații o pot duce
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sacrificiului. În felul acesta sacrificiul reia, Într-un cadru simbolic, controlat de interdicții și prescripții religioase, cu un obiect „substituit”, actul violent, omorârea primordială a tatălui, din illo tempore. Punerea periodică În scenă a crimei originare funcționează ca un mecanism eliberator: urmașii scapă de sentimentele de vinovăție pentru crima inițială și, simultan, Își descarcă tensiunile și frustrările acumulate asupra unui alter ego al tatălui dominant, animalul sacrificat. Modelul teoretic construit de Freud este fascinant tocmai prin capacitatea sa de a lega
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]