4,549 matches
-
cineva are intenția s-o facă s-o spună de pe acum, pentru că n-am de gând să-l las să urce... E clar? Pe rând, toți cei de față încuviințară în tăcere; francezul, după ce băgă mâna sub un scaun din elicopter, scoase un sac greu de sport de culoare portocalie și i-l întinse lui Gacel. Ăsta e pentru tine - spuse. — Ce e? — Un milion de franci, pe care m-au însărcinat să ți-l dau. Beduinul refuză cu un gest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
admitea replică: — Gacel este șeful familiei, și facem numai ceea ce hotărăște el. — Ai dracului tuaregi! - exclamă Nené Dupré. M-am săturat până peste cap de năravurile voastre! Eu o întind! Împinse pasagerii, ca să se așeze cât mai comod posibil în elicopter, își ocupă locul și, câteva clipe înainte de a pune în mișcare rotorul, arătă cu degetul direct spre Gacel, cu un gest prietenos. — Ești cel mai încăpățânat tip pe care l-am cunoscut vreodată! Dar mi-a făcut plăcere să te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
am cunoscut vreodată! Dar mi-a făcut plăcere să te cunosc. — Și mie la fel! — Baftă...! O să aveți multă nevoie! — Și tu la fel. Baftă...! Cei patru membri ai familiei se dădură la o parte, deoarece când își luă zborul elicopterul ridică nori de nisip și praf, și rămaseră tăcuți, observând cum zgomotoasa mașină zburătoare se înălță, trasă un cerc amplu și se întoarse să treacă pe deasupra capetelor lor, în timp ce câțiva dintre pasageri își luau rămas-bun de la ei făcându-le cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
nedrepte și crude bătălii fundamentaliste, ce nu aduceau decât moarte, distrugere și suferință. Căută alte visuri. Își imagină alte locuri. Asta făcea în dimineața când îl surprinse un zgomot ce creștea și, când zări în depărtare silueta inconfundabilă a unui elicopter ce nu semăna deloc cu cel al lui Nené Dupré, se grăbi să-și încarce pușca și să se posteze pe o înălțime care domina cea mai mare parte a masivului stâncos. Aparatul rămase nemișcat în aer, la vreo sută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
unde s-a ținut absolvirea, și încă mergea. Mă strângea la încheietură, așa că am mai dat drumul puțin la curea. Mă întrebam dacă e piele adevărată. De când cu războiul, totul era sintetic. Spuneau că după război o să avem case și elicoptere din plastic, dar eu nu am văzut niciuna din astea, dar mă întrebam dacă nu există așa ceva la New York. Acolo aveau de toate. M-am uitat la ceas. Era doisprezece fără zece. În camionul lui Clyde era tot liniște. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
de zbor sovietice au început să fie doborâte de la sol. Nu mai puțin de o mie de rachete "Stinger" au fost furnizate rebelilor. Fără discuție că nu toate au fost folosite iar cele rămase au doborât mai târziu avioane și elicoptere americane. Cam așa se prezenta situația în momentul în care tânărul ofițer Godunov sosise în Afganistan. Fusese trimis imediat în zona Kandahar în misiuni de curățire a teritoriului inamic. Era o denumire eufemistică a misiunii de căutare și eliminare a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
deja atribuit, să restituie acestei instituții ceea ce îi aparține prin propriile sale merite, adică, locul și responsabilitățile de prim mijloc informativ al țării. În timp ce așteptăm acest acord, și sperăm să avem vești despre el în orice moment, informăm că un elicopter al televiziunii decolează exact în acest moment pentru a oferi telespectatorilor noștri primele imagini ale enormelor coloane de vehicule care, în cadrul punerii în practică a unui plan de retragere căruia, conform investigațiilor noastre, i s-a dat numele evocativ și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
Dea domnul ca apariția lui să determine îndepărtarea barierelor care, din motive pe care nu reușim să le înțelegem, îi împiedică încă pe acei curajoși compatrioți ai noștri să obțină libertatea. Așa să fie, spre binele patriei. Imaginile următoare arătau elicopterul în aer, apoi, luat de sus, micul spațiu al eliportului de unde tocmai decolase și apoi prima panoramă a acoperișurilor și a străzilor din apropiere. Șeful guvernului puse mâna dreaptă pe telefon. Nu ajunse să aștepte un minut, Domnule prim-ministru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
timpul încrederea dumneavoastră, au fost cuvintele dumneavoastră, în afară de asta, dacă unul a greșit și celălalt a îndreptat, reușita e a amândurora, Dacă la ora opt treaba asta nu va fi rezolvată, vă voi accepta demisia imediată, Da, domnule prim-ministru. Elicopterul zbura jos, pe deasupra uneia dintre coloanele de mașini, oamenii făceau semne de pe șosea, trebuie că își spuneau unii altora, E al televiziunii, e al televiziunii, și faptul că era a televiziunii acea pasăre rotitoare însemna, pentru toți, garanția sigură că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
drept în față, Dumneavoastră, care faceți atâta caz de tactici și strategii, n-ați fi procedat mai bine. Așa era, trebuia s-o recunoască, totuși, mai rămânea de văzut ce avea să rezulte din asta. Imaginea trecuse din nou asupra elicopterului, apăru din nou orașul, din nou apărură interminabilele coloane de mașini. Timp de vreo zece minute bune nu se mișcă nimic. Reporterul se străduia să umple timpul, imagina consiliile de familie din automobile, lăuda comunicarea ministrului, îi condamna pe atacatorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
fi îndrăznit s-o spună, dar oricare telespectator cu o pricepere medie în a descifra sisteme de informare audiovizuale trebuia să-și dea seama de îngrijorarea bietului jurnalist. Atunci se produse atât de doritul, atât de așteptatul miracol, exact când elicopterul survola coada unei coloane, ultima mașină din coadă începu să întoarcă, urmată imediat de cea care se aflase în fața ei, și apoi alta, și alta, și alta. Reportul scoase un strigăt de entuziasm, Dragi telespectatori, asistăm la un moment cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
se gândiseră să se întoarcă numai când rebeliunea albicioșilor ar fi fost zdrobită pentru totdeauna, cu siguranță, la ora asta casele atacate nu mai sunt șaisprezece, cine știe câte încă or mai fi fost golite până la ultima mochetă, până la ultimul vas ornamental. Elicopterul arăta acum de sus cum coloanele de automobile și furgonete, cele care înainte fuseseră ultimele erau acum primele, se ramificau pe măsură ce pătrundeau în cartierele apropiate de centru, cum, de la un anumit punct, nu mai era posibil să le deosebești în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să nu admită că, de data asta, s-a aflat la înălțimea problemei pe care o avea de rezolvat. Mâna i se îndrepta spre telefon când o bruscă schimbare în glasul reporterului televiziunii îl făcu să se uite spre ecran. Elicopterul coborâse mai mai să atingă acoperișurile, se vedeau clar oameni ieșind din câteva dintre clădiri, bărbați și femei care se opriseră pe trotuar, ca și cum așteptau pe cineva, Am fost informați adineauri, spunea reporterul alarmat, că imaginile pe care le văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
în mod evident, domnule președinte, domnule prim-ministru, spuneți-ne unde se află polițiștii ca să-i apere pe oamenii nevinovați de tratamentele sălbatice cu care ceilalți se pregătesc să-i pedepsească, doamne, doamne, ce se va întâmpla, aproape suspina reporterul. Elicopterul rămânea imobil, se putea vedea tot ce se petrecea pe stradă. Două automobile se opriseră în fața clădirii. Se deschiseră ușile, ocupanții coborâră. Atunci oamenii care așteptau pe trotuar înaintară, Acum, acum, să ne pregătim pentru ce e mai rău, urlă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
în sensul strict și dezinteresat academic, asupra a ceea ce li s-ar fi întâmplat fugarilor eșuați la întoarcerea la casele lor, dacă ar fi făcut-o, cel mai probabil era că ar fi ajuns la teribila profeție a reporterului din elicopter, pe care am uitat s-o consemnăm înainte, Sărmanii, spunea el aproape plângând, pariez că vor fi masacrați, pariez că vor fi masacrați. Până la urmă, și fapta minunată nu s-a produs numai pe strada aceea și nici numai în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
le-am aprobat, nu modifică, nu corectează, nu perfecționează, e doar altceva, care sper că va merita atenția tuturor, Spuneți, lăsați-vă de ocolișuri, mergeți direct la subiect, Ceea ce propun, domnule prim-ministru, este o acțiune rapidă, de șoc, cu elicoptere, Să nu-mi spuneți că vă gândiți să bombardați orașul, Da, domnule, mă gândesc să-l bombardez cu hârtii, Cu hârtii, Exact, domnule prim-ministru, cu hârtii, în primul rând, în ordinea importanței, ar fi o proclamație semnată de domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
și în primă, conform opiniei celor mai atenți și mai marcanți observatori, vina a fost în întregime a președintelui republicii, pentru că întârziase aprobarea manifestului care, cu semnătura sa și spre edificarea morală a locuitorilor orașului, trebuia să fie aruncat din elicoptere. În timpul următoarelor trei zile după reuniunea consiliului de miniștri, bolta cerească se arătă lumii în splendida sa ținută făcută dintr-o singură bucată de albastru, o vreme calmă, fără pliuri, nici cusături, și mai ales fără vânt, perfectă pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
continuă, adevărată, monotonă, intensă, deși nu violentă, din acelea capabile să plouă așa o săptămână întreagă și pentru care agricultura, în general, mulțumește. Nu și ministerul de interne. Presupunând că comandamentul suprem al forțelor aeriene ar fi dat autorizația ca elicopterele să decoleze, fapt în sine extrem de problematic, să arunci hârtii din aer pe o vreme ca asta era mai mult decât caraghios, și nu numai pentru că pe străzi era extrem de puțină lume, iar puțina care era, era ocupată, în principal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
este, nu spun că nu, omul se mai și enervează, își pierde calmul și sfârșește prin a spune ce nu voia și nici nu gândea, Să considerăm atunci acest incident încheiat, Da, incidentul e încheiat, dar mâine dimineață vreau acele elicoptere în aer, Da, domnule președinte. Dacă această discuție acerbă n-ar fi avut loc, dacă manifestul prezidențial și ceilalți fluturași ar fi sfârșit la gunoi, din motive de inutilitate, scurta lor viață, povestea pe care o relatăm ar fi, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
nu s-au petrecut, dar puteau să se petreacă, ci asupra faptelor care s-au petrecut, dar puteau să nu se petreacă. Ne referim, fără alte ocolișuri, la scrisoarea pe care președintele republicii a primit-o la trei zile după ce elicopterele făcuseră să plouă peste străzile, piețele, parcurile și bulevardele capitalei hârtiile colorate în care se explicau deducțiile scriitorilor ministerului de interne legate de mai mult decât probabila conexiune dintre tragica orbire colectivă de acum patru ani și nebunia electorală de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
unei case care de-abia se ținea din cauza vântului și a apelor, rămăsese un copil singur, supraviețuise puhoiului, cățărându-se sus, peste chirpici și peste table, plângea înconjurat de ape, dar un jandarm îl salvase, coborâse pe scară dintr-un elicopter care zbura pe deasupra coșmeliei și salvase puiuțul, pe alt acoperiș stătea o căprioară speriată, lumea plângea disperată, în hohote, un bărbat care se culcase pe jos, pe pământul ud, printre broaște și șerpi, spusese cu durere într-un microfon întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
pentru el, izbucnise în același microfon: Ce vreți să facem, să ridicăm un hotel acuma? Într-un sat din județul Ialomița, toate casele erau sub apă, doar la școală, care era mai înaltă, se adunaseră copii, îi filmau ziariștii din elicopter, micuții făceau semn cu batistele să vină cineva să-i scoată de acolo, militarii bravi salvau mereu. Întinderi de apă, adânci de doi-trei metri, erau în tot sudul. De șase ori, în anul 2005, apele au încercat România. Țara minunată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
să avem o locuință rezidențială dar și vilă la mare, vilă la munte, să ne înconjurăm de bodyguarzi, așa să vadă lumea cine suntem sau unde am ajuns?! să ne ducem la serviciu cu automobile de comandă specială sau cu elicopterul? să ne facem deplasările cu avioane personale, să ne cumpărăm câte o insulă exotică în Hawaii, să închiriem câte un apartament de lux în Dubay sau alte excentricități de genul ăsta? nu vi se pare prea puțin? toată lumea își dorește
GOANA DUPĂ CONFORT de ION UNTARU în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362865_a_364194]
-
el o „floare”. Disciplinat, Goldhammer a făcut... trei. Exemplarul cel mai reușit l-am văzut la Naharia. Exemplarul oficial a fost expus la Muzeul de Istorie din București. Alte exponate... O vrăjitoare pe mătură care se deplasează cu elice de elicopter... Un pantof care calcă florile și un mesaj: „Stop, ocrotiți natură!”... Lujeri de flori care trăiesc, gângănii care lucrează, păpădii care-și risipesc puful... La una dintre expozițiile cu public, Gyuri Goldhammer a observat un grup de tineri care reveneau
BANCA DE AMINTIRI A LUI GEORGE GOLDHAMMER de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1547 din 27 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362879_a_364208]
-
civil, răspândeau, nu chiar la întâmplare, moartea printre concetățeni. Nu puteau fi identificați. Armata inclusiv securitatea locală înfrățise cu revoluționarii și nimeni nu putea crede măcar că trimișii centrului erau criminalii antirevoluționari. Ei au fost deconspirați doar prin doborârea deliberată a elicopterului cu care se întorceau acasă. Știau prea multe! Liderul Voicilă care prin prestanță și curaj se expunea focului inamic îmbărbătând revoluționarii activi, nu dovedise calități politice până atunci. Cunoscut actor avea succes după succes în noul rol de conducător social
VALENTIN VOICILĂ EROUL REVOLUŢIEI LA ARAD de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363271_a_364600]