1,130 matches
-
titlu pe care am susținut-o la Academia Română, la data de 4 mai 2006, în ciclul "Limba română și relațiile ei cu istoria și cultura românilor". 2 Ambele exemple sunt date în Pușcariu, p. 40, pentru fenomenul numit de autor elipsă. 3 "Evoluția lingvistică poate fi concepută ca fiind determinată de antinomia permanentă dintre nevoile comunicative ale omului și tendința sa de a-și reduce la minimum activitatea neurală și fizică. Aici, ca și aiurea, comportamentul uman este supus legii minimului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
Vezi Stati, p. 25. 9 Aurel Nicolescu, Probleme de sintaxă a propoziției, București, Editura Științifică, 1970, p. 14. Autorul dă, în această privință, un citat din poetul I. Pillat: În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins..., în care se constată "elipsa celor două predicate, care pot fi sună și am". Această elipsă "nu afectează comunicarea, deoarece înțelesul global reiese din contextul exprimat". 10 Vezi Stati, pp. 19, 23-24. 11 Cf. Pușcariu, pp. 113, 121-124. 12 Die Ellipse in den neugermanischen Sprachen
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
propoziției, București, Editura Științifică, 1970, p. 14. Autorul dă, în această privință, un citat din poetul I. Pillat: În zare zurgălăii de sănii... Suflet nins..., în care se constată "elipsa celor două predicate, care pot fi sună și am". Această elipsă "nu afectează comunicarea, deoarece înțelesul global reiese din contextul exprimat". 10 Vezi Stati, pp. 19, 23-24. 11 Cf. Pușcariu, pp. 113, 121-124. 12 Die Ellipse in den neugermanischen Sprachen als lexikalisch-semantisches Problem, în "Zeitschrift für Phonetik, Sprachwissenschaft und Kommunikationsforschung", Berlin
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
contextul exprimat". 10 Vezi Stati, pp. 19, 23-24. 11 Cf. Pușcariu, pp. 113, 121-124. 12 Die Ellipse in den neugermanischen Sprachen als lexikalisch-semantisches Problem, în "Zeitschrift für Phonetik, Sprachwissenschaft und Kommunikationsforschung", Berlin, vol. 32 (1979), 2, pp. 143-149. 13 Termenul elipsă are, în afara sensurilor sale din lingvistică, și semnificații din alte domenii ale cunoașterii: este denumirea unei forme (figuri) geometrice; ca termen geografic desemnează o formă spațială de mari dimensiuni rezultată în urma unei defrișări; în cinematografie înseamnă un racursi narativ (Wikipedia
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
au latin, ed. a 2-a, Paris, 1894, pp. 6-9. 17 Dintre lucrările occidentale moderne care folosind metode diferite, de la cele clasice la cele generative, și făcând analiza din perspective diferite, de la cele semantice sau sintactice până la cele stilistice tratează elipsa ca omisiune a oricărui element sau segment al frazei sau propoziției, trebuie menționate următoarele: Robert de Beaugrande & Wolfgang Dressler, Introduction to Text Linguistics, London, Longman, 1981, pp. 66-69; Penelope Brown & Stephen C. Levinson, Politeness: Some universals in language usage, Cambridge
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
the Sciences of Language, trad. Catherine Porter, Baltimore, Johns Hopkins University Press, 1979, p. 277; Suzanne Eggins, An Introduction to Systemic Functional Linguistics, London, Pinter Publishers, 1994, p. 152; The Encyclopedia of Language & Linguistics, Oxford, Pergamon Press, 1994, s.v. (unde elipsa este identificată cu abrevierea, contracția și reducția); Encyclopedia of Rhetoric and Composition, New York, Garland Publishing, Inc., 1996, s.v.; Geoffrey Finch, Linguistic Terms and Concepts, New York, St. Martin's Press, 2000, p. 203; M.A.K. Halliday & Rukaiya Hasan, Cohesion in
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
P.H. Matthews, Syntax, Cambridge, Cambridge University Press, 1981, p. 38; Robert A. Palmatier, A Glossary for English Transformational Grammar, New York, Appleton-Century-Crofts, 1972, p. 50; Andrew Radford, Transformational Grammar: A First Course, Cambridge, Cambridge University Press, 1988, pp. 82, 98 (unde elipsa este identificată cu termenul gapping); R.L. Trask, A Dictionary of Grammatical Terms in Linguistics, New York, Routledge, 1993, p. 89; Katie Wales, A Dictionary of Stylistics, London, Longman, 1989, pp. 138-139; Uniel Weinreich, On Semantics, Philadelphia, University of Pennsylvania Press, 1980
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
în funcții de cap de grup, nu și ca determinanți (adjective pronominale). 75 Huddlestone Pullum 2005, p. 100. 76 În opinia susținătorilor teoriei, omiterea modificatorului din grupul nominal iese din sfera capurilor fuzionate, intrând în categoria "grupurilor eliptice", rezultate prin "elipsa modificatorului". 77 Condensarea contribuie însă, cum vom vedea, la îmbogățirea terminologiei tehnico-științifice, de specialitate, ceea ce constituie una dintre preocupările stilicticii moderne, care cercetează și limbajele profesionale. 78 Vezi Andreas Blank, Polysemy in the Lexicon, în Meaning Change Meaning Variation (editori
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
ca niște cuvinte independente. Ele preiau sensul întregului compus" (FCLR I, p. 25). 107 Folosirea cuvântului cu existență independentă în locul compusului tematic este posibilă, de cele mai multe ori, în cazuri care nu pot fi considerate condensări cu șanse de lexicalizare, ci elipse lexicale produse de omisiuni anaforice sau, eventual, stadii primare de condensare, în care scurtarea are loc conjunctural, în condiții deictice: centrală, de exemplu, poate înlocui compusul termocentrală sau hidrocentrală doar dacă interlocutorul are deja cunoștință, din secvențele anterioare ale mesajului
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
din această limbă ar fi trebuit să fie glacé sau gelé. 118 Alte sinonime germane sunt Eis, Eiscreme și Speiseeis. 119 Legat de acest cuvânt, cităm o afirmație care, pe lângă faptul că explică istoria acestuia, demonstrează confuzia terminologică generală cu privire la elipsă și la procedeul condensării: "Il existait en Grèce et à Rome un plat très recherché de foie d'oie engraissée avec des figues, c'était le jecur ficatum (expression calquée sur le Grec), puis par ellipse ficatum, terme qui a
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
dintre ei și la cel oficial în relațiile cu reprezentanții altor instituții. E cert că argourile se caracterizează în primul rînd prin lexic, în vreme ce, la nivel sintactic, prezintă trăsăturile generale ale limbajelor predominant orale: o sintaxă populară simplă, cu discontinuități, elipse și redundanțe, cu evaziuni lexicale, cu poetică substitutivă și cu ingeniozitate sintactică. Fără înțelegerea faptului că înjurăturile și în special trimiterile la origini sînt elemente definitorii ale limbajului deținuților nu va putea fi reconstituită cu succes viața cotidiană din închisori
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
lume, a curiozității omenești. Într-o altă serie de experiențe, Pavlov și-a propus să explice mecanismul fiziologic al producerii tulburărilor mentale, al nevrozei. A montat un experiment interesant în care câinele trebuia să deosebească între un cerc și o elipsă. Primul excitant era urmat de recompensă cel de al doilea de o pedeapsă. Problema a apărut când formele celor doi excitanți au început să se apropie într-atât, încât câinele nu mai putea deosebi cercul de elipsă. Neputând să știe
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
cerc și o elipsă. Primul excitant era urmat de recompensă cel de al doilea de o pedeapsă. Problema a apărut când formele celor doi excitanți au început să se apropie într-atât, încât câinele nu mai putea deosebi cercul de elipsă. Neputând să știe cum să răspundă, pozitiv sau negativ, cele două reactivități intră în conflict și câinele se nevrozează. Tulburarea se produce la nivelul scoarței cerebrale, unde sunt proiectate imaginile celor doi excitanți care intră în conflict și generează tulburarea
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
ale acestuia. În comunicarea politică, expresia stă sub semnul imperativelor de persuadare a publicului receptor, iar opțiunea pentru o organizare sau alta a semnului verbal denotă interesul pentru suscitarea unor efecte particulare la nivel de receptare. Dintre transformările sintactice, omisiunile, elipsa, complexitatea, succesiunea semnelor verbale, raporturile sintactice de coordonare și de subordonare, prevalarea construcțiilor nominale sau a celor verbale sunt tot atâtea mărci de diferențiere a unui tip discursiv de altele, a unei ideologii de alta. În acest sens, stilul eliptic
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
discursului. Coeziunea, ca proprietate a actului discursiv, este asigurată de capacitatea elementelor verbale explicite, co-prezente în structura discursivă, de a realiza legături intradiscursive de sens, prin aplicarea regulilor gramaticale. Printre principalele mijloace de realizare a coeziunii limbajului politic se numără: * elipsa verbală, constând în suprimarea unor semne verbale exprimate anterior și ușor decodabile; * folosirea conectorilor discursivi: conjuncții, adverbe și locuțiuni adverbiale, cu funcție transfrastică; * utilizarea proformelor, cu funcție anaforică, respectiv cataforică (pronume, adverbe și locuțiuni adverbiale care, fie reiau o informație
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
propoziții, fraze). Analiza coeziunii unui text are ca premisă înțelegerea acestuia ca o textură în care fenomene lingvistice diferite asigură simultan continuitatea și progresia textului. Printre factorii de unitate ai articolelor publicistice eminesciene remarcăm: 1. recurența unor secvențe lingvistice; 2. elipsa unor construcții exprimate anterior; 3. utilizarea conectorilor interfrastici (de opoziție, de consecință, cauză, de timp); 4. unitatea sistemului pronominal; 5. folosirea pro-formelor (înlocuirea unor elemente lexicale prin substitute); 6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și modurilor verbale; 8. cultivarea formelor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
comite-o noi înșine de a doua zi chiar? Cu ce drept ne-am plânge că poporul nostru se împarte ca o turmă necuvântătoare, când noi înșine am trata ca pe-o turmă necuvântătoare (...)"367. Mai puțin cultivată în publicistică, elipsa constă în suprimarea unor elemente enunțate anterior, conferind concizie și concentrare mesajului jurnalistic. Analiza articolului eminescian relevă folosirea sporadică a elipsei, îndeosebi în momente în care în elanul demersului argumentativ jurnalistul eludează sintagme sau determinanți enunțați anterior. Între mecanismele de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o turmă necuvântătoare, când noi înșine am trata ca pe-o turmă necuvântătoare (...)"367. Mai puțin cultivată în publicistică, elipsa constă în suprimarea unor elemente enunțate anterior, conferind concizie și concentrare mesajului jurnalistic. Analiza articolului eminescian relevă folosirea sporadică a elipsei, îndeosebi în momente în care în elanul demersului argumentativ jurnalistul eludează sintagme sau determinanți enunțați anterior. Între mecanismele de coeziune transfrastică, conectorii textuali (și, deci, dar, prin urmare, tot astfel, de asemenea, când, dacă ș.a.) sunt compliniți de conexiuni implicite
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Zavati). Buletinul Inst. Politehnic Iași, ț. XXIII (XXVII), 3-4, s. V, 1977, 53-60. B. Lucrări comunicate 35. Asupra compatibilității unor conexiuni afine cu un tensor asimetric. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, februarie 1962. 36. O construcție a tangentei la elipsa și hiperbola. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, februarie 1962. 37. Unele probleme simple, echivalente cu aceea a integrării ecuației Riccati. Sesiunea științifică a Inst. Politehnic Iași, februarie 1965. 38. Spații cu conexiune afina, cu torsiune recurenta. Sesiunea științifică a
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
confirma statutul enunțiatorului exprimîndu-și aprobarea (prin atitudinea sa, prin "a!", "ia te uită!" etc.) În cazul în care coenunțiatorii împart același mediu și se văd unul pe celălalt, asistăm la apariția: - unor indicatori non-verbali (mimică, gesturi) care însoțesc vorbirea; - unor elipse atunci cînd un obiect este prezent în mediu ("ai văzut...?"); - a numeroase deictice (vezi cap. 9) al căror referent este identificat în raport cu situația de enunțare (eu, aici, mîine etc.). Dat fiind că locutorul nu poate șterge ceea ce a spus deja
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cunoaștem intonația. Enunțul 2, în schimb, pare să-și ignore coenunțiatorul, de fapt cititorul său, care nu se găsește în același mediu fizic ca și jurnalistul. Aici nu există schimb între un "eu" și un "tu", nici formule fatice sau elipse etc. Referința textului este structurată doar de nume proprii și de reluări cu ajutorul pronumelor ("el", "care", "al cărui"), elemente care nu depind de situația de enunțare. Cu siguranță, un asemenea tip de enunț presupune anumite cunoștințe enciclopedice din partea cititorului, în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
noi teorii care susțin o nouă imagine a universului. Kepler, chiar dacă nu susține infinitatea universului, el interpretează observațiile lui Tycho Brache identificând trei legi care vor întări teoria fiind fundamentale pentru imaginea modernității asupra cosmosului. Cele trei legi142 sunt: legea elipselor care consideră că orbita unei planete este o elipsă, legea ariilor, care susține că raza vector mătură arii egale în același interval de timp și legea armonică, care susține că pătratul perioade orbitale a unei planete este proporțională cu cubul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Kepler, chiar dacă nu susține infinitatea universului, el interpretează observațiile lui Tycho Brache identificând trei legi care vor întări teoria fiind fundamentale pentru imaginea modernității asupra cosmosului. Cele trei legi142 sunt: legea elipselor care consideră că orbita unei planete este o elipsă, legea ariilor, care susține că raza vector mătură arii egale în același interval de timp și legea armonică, care susține că pătratul perioade orbitale a unei planete este proporțională cu cubul distanței medii dintre aceasta și punctul focar. Prin aceste
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
postulează o sinteză imposibilă atât logic, cât și concret. 3. Metoda erorilor contrarii este o altă situație de același gen. Pentru a o face inteligibilă, Blaga pleacă de la un exemplu. În matematică sunt frecvente afirmații de genul "Cercul este o elipsă cu distanța dintre focare egală cu zero". Aici avem două contradicții: "cercul este o elipsă" și "distanță egală cu zero". Care este secretul unei astfel de afirmații? Prima pare că este o absurditate, o imposibilitate. Această eroare e, însă, corectată
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
altă situație de același gen. Pentru a o face inteligibilă, Blaga pleacă de la un exemplu. În matematică sunt frecvente afirmații de genul "Cercul este o elipsă cu distanța dintre focare egală cu zero". Aici avem două contradicții: "cercul este o elipsă" și "distanță egală cu zero". Care este secretul unei astfel de afirmații? Prima pare că este o absurditate, o imposibilitate. Această eroare e, însă, corectată printr-o afirmație tot imposibilă, adică printr-o contra-eroare. Întreaga expresie apare ca un echilibru
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]