2,028 matches
-
nu ar fi întîlnit obstacolul, căci nu există nici un motiv pentru ca o mișcare să se oprească de la sine 18. 3. Al treilea principiu În sfîrșit, al treilea principiu, exterioritatea și atomizarea elementelor: ele nu se întrepătrund. Mesajul este distinct de emițător și de receptor. Cei doi subiecți sînt distincți unul de altul. Unitățile care compun mesajul sînt discrete. În caz contrar, avem de-a face nu cu o comunicare, ci cu un vacarm neîntrerupt. La fel, putem analiza poziția bilei în
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
cel puțin procedeul, protocolul deciziei-miracol, este, și el, magician. V. Concepțiile mecaniciste și mass-media Așa cum s-a văzut în legătură cu inteligența artificială, punctul de plecare al unei reflexii despre comunicare este întotdeauna schema clasică, carteziană, reprezentativă. În această schemă fragmentată, mecanică, emițătorul este atotputernic. El, subiectul activ, principele, este cel care trimite bila de biliard, mesajul care va lovi receptorul. Puterea înseamnă să decizi pentru celălalt, subiect pasiv, plin de reverență și gata să-și dea consimțămîntul. Acesta, se presupune, pleacă urechea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nuanțează. Între stimul (S) și răspuns (R) intervin filtre: societatea, lumea, cultura sau modurile de producție. Ecrane se strecoară între R și S. Cibernetica, cu noțiunea de feed-back, complică modelul. La fiecare tur de pistă, cel care primește devine un emițător. Acest emițător este mereu cel care contează. Ne gîndim aici la modelele lui Lasswell sau ale lui Schramm. Laswell și modelul său de 5W, pe care el îl denunță, rămînîndu-i prizonier, ilustrează această vorbă: Who says what to whom through
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
stimul (S) și răspuns (R) intervin filtre: societatea, lumea, cultura sau modurile de producție. Ecrane se strecoară între R și S. Cibernetica, cu noțiunea de feed-back, complică modelul. La fiecare tur de pistă, cel care primește devine un emițător. Acest emițător este mereu cel care contează. Ne gîndim aici la modelele lui Lasswell sau ale lui Schramm. Laswell și modelul său de 5W, pe care el îl denunță, rămînîndu-i prizonier, ilustrează această vorbă: Who says what to whom through which channel
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
vorbă: Who says what to whom through which channel with what effect (cine spune ce, cui, prin ce canal și cu ce efect). Or, aceste întrebări au aceeași valoare pentru sensul emițător / receptor ca și pentru sensul receptor, văzut ca emițător către alți receptori 41. Modelul lui Schramm este asemănător, emițătorul, plasat sau nu în poziția receptorului, este luat în considerație și prelucrat în mod real42. Fie că este vorba încă de teoreticieni marxiști ca H. Shiller, care denunță imperialismul comunicării
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
what effect (cine spune ce, cui, prin ce canal și cu ce efect). Or, aceste întrebări au aceeași valoare pentru sensul emițător / receptor ca și pentru sensul receptor, văzut ca emițător către alți receptori 41. Modelul lui Schramm este asemănător, emițătorul, plasat sau nu în poziția receptorului, este luat în considerație și prelucrat în mod real42. Fie că este vorba încă de teoreticieni marxiști ca H. Shiller, care denunță imperialismul comunicării prin mass-media, sau de lucrări de succes, ca Persuasiunea ascunsă
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
considerație și prelucrat în mod real42. Fie că este vorba încă de teoreticieni marxiști ca H. Shiller, care denunță imperialismul comunicării prin mass-media, sau de lucrări de succes, ca Persuasiunea ascunsă de Vance Pakard, preocuparea constantă rămîne controlul exercitat de către emițător asupra populației. Cum afirmă Lasswell, funcțiile emițătorului sînt esențiale: supravegherea, punerea în acord a ceea ce trimite emițătorul cu ceea ce gîndește receptorul, transmiterea moștenirii sociale noilor generații. E cît se poate de clar: Lazarsfeld nu gîndea altfel cînd căuta efectele comunicării
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
care denunță imperialismul comunicării prin mass-media, sau de lucrări de succes, ca Persuasiunea ascunsă de Vance Pakard, preocuparea constantă rămîne controlul exercitat de către emițător asupra populației. Cum afirmă Lasswell, funcțiile emițătorului sînt esențiale: supravegherea, punerea în acord a ceea ce trimite emițătorul cu ceea ce gîndește receptorul, transmiterea moștenirii sociale noilor generații. E cît se poate de clar: Lazarsfeld nu gîndea altfel cînd căuta efectele comunicării prin mass-media asupra populației, fără să le găsească vreodată. "Reprezentarea" este și ea convocată pentru a susține
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
generații. E cît se poate de clar: Lazarsfeld nu gîndea altfel cînd căuta efectele comunicării prin mass-media asupra populației, fără să le găsească vreodată. "Reprezentarea" este și ea convocată pentru a susține acest model. Separarea reprezentantului și a reprezentatului în emițător și receptor, separarea subiecților emițător și receptor de obiectul mesajului, realitatea celor doi subiecți și realitatea obiectivă a mesajului: totul este structurat matematic, cuprinzînd aici și circularitatea cibernetică, în timp ce zgomotul este văzut ca exterior, deranjînd recepția. 2. Emițătorul pierde aici
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
reprezentatului în emițător și receptor, separarea subiecților emițător și receptor de obiectul mesajului, realitatea celor doi subiecți și realitatea obiectivă a mesajului: totul este structurat matematic, cuprinzînd aici și circularitatea cibernetică, în timp ce zgomotul este văzut ca exterior, deranjînd recepția. 2. Emițătorul pierde aici puterea: rolul intermediarilor. Emițătorul pierde aici din puterea sa, însă fără a pierde toată puterea. Cum se întîmplă în teoriile informației, luarea în seamă a intermediarilor-filtre va complica schema. Sosirea pe scenă a acestor mediatori este tratată diferit
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
subiecților emițător și receptor de obiectul mesajului, realitatea celor doi subiecți și realitatea obiectivă a mesajului: totul este structurat matematic, cuprinzînd aici și circularitatea cibernetică, în timp ce zgomotul este văzut ca exterior, deranjînd recepția. 2. Emițătorul pierde aici puterea: rolul intermediarilor. Emițătorul pierde aici din puterea sa, însă fără a pierde toată puterea. Cum se întîmplă în teoriile informației, luarea în seamă a intermediarilor-filtre va complica schema. Sosirea pe scenă a acestor mediatori este tratată diferit de autori ca Westley și MacLean
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
este tratată diferit de autori ca Westley și MacLean, Katz și Lazarsfeld. În modelul lui Westley și MacLean, mesajul pe care mesagerul C îl transmite lui B, receptorul, reprezintă selecția a două mesaje în același timp: cel venind de la A, emițătorul și selecțiile lui C, abstragerile datorate obiectelor de orientare (de la X1 la X-) și abstragerile datorate x-urilor din propriul cîmp senzorial al lui C, mesagerul. Faptul că intermediarul servește ca agent al destinatarului constituie o importantă deplasare a problematicii
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
prin care A și C transformă obiectul inițial: ei dau prin aceasta o putere de transformare emițătorului, fără a recunoaște aceeași putere destinatarului. Căci ei descriu decodarea ca "procesul prin care destinatarul B interiorizează mesajul". Simplă interiorizare, fără creație. Numai emițătorul este creativ. "Two-step flow communication" Mijloacele de informare nu influențează publicul direct (one-step flow), ci prin intermediul grupurilor sau liderilor care reiau sau nu mesajul mediilor. Acești lideri de opinie sînt, de fapt, foarte asemănători celor pe care îi influențează. Există
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
sînt, de fapt, foarte asemănători celor pe care îi influențează. Există un flux de influență a mediilor asupra liderilor și a acestora asupra opiniei. Este evident că, astfel pusă, problema rămîne aceea a originii informației, care aparține întotdeauna emițătorului, chiar dacă emițătorul este dublu. Dar, cum vom vedea în evoluția actuală a lui Katz, ar fi naiv să deviem astfel întrebarea. Căci, insistînd atît pe simbolurile cu care sînt de acord liderii și cei care îi ascultă sfîrșim prin a dezvolta analize
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
mod de a garanta realitatea subiectului și realitatea naturii. Reprezentarea asigură coincidența lor. Capitolul II COMUNICAREA EXPRESIVĂ Pe lîngă concepția comunicării reprezentative există, și încă de multă vreme, o altă concepție a comunicării, comunicarea expresivă. Aici s-a terminat cu emițătorul, canalul și receptorul, gata cu bila de biliard, cauză și efect, succesiuni și ierarhii compartimentate, cu semnele care reprezintă. Totul este clasat de la început. Efectul este în cauză. Ierarhii pot apărea, dar îmbinate unele în altele, atît de bine că
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Comunicarea va reflecta întregul joc al științei și al activităților. Regulile sale vor fi universale. În acest sens, ea devine regină. 1. De la individ la orchestră "Acest model al comunicării nu este fondat pe imaginea telefonului sau a ping-pong-ului un emițător trimite un mesaj unui receptor care devine la rîndul său un emițător -, ci pe metafora orchestrei (...) Dar în această vastă orchestră culturală nu există nici șef, nici partitură. Fiecare cîntă acordîndu-se de la celălalt"57. "Colegiul invizibil"58 desemnează cercetătorii care
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
vor fi universale. În acest sens, ea devine regină. 1. De la individ la orchestră "Acest model al comunicării nu este fondat pe imaginea telefonului sau a ping-pong-ului un emițător trimite un mesaj unui receptor care devine la rîndul său un emițător -, ci pe metafora orchestrei (...) Dar în această vastă orchestră culturală nu există nici șef, nici partitură. Fiecare cîntă acordîndu-se de la celălalt"57. "Colegiul invizibil"58 desemnează cercetătorii care fac parte din ea. El funcționează în sincronie, în homeostazie cu exteriorul
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Bateson și Ruesch, intitulată Communication et société75, cealaltă reunind documentele Colocviului de la Cerisy, organizat de Yves Winkin, intitulat Bateson: premier Etat d'un heritage.76 III. Auto-organizarea: demarcație și remedii Von Foerster insista deja, s-a văzut, pe faptul că emițătorul și receptorul unei informații aparțin amîndoi aceluiași sistem. Apare aici, centrală, convergența lui von Foerster, Maturana și Varela 77. Să examinăm aserțiunile lui Maturana și ale lui Varela. Autorii noștri indică trei postulate: 1. Trei postulate Postulatul nr. 1 Lumea
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
care eu am numit-o "tautism" și care va fi descrisă în capitolul al III-lea al acestei cărți. Cu conexionismul nu sîntem încă acolo, dar cîteva manipulări stîngace ar putea să ne conducă acolo... V. Mass-media expresive Destinatarul detronează emițătorul 93 Cele două modele ale lui Barnlund și ale lui Thayer prezintă o ruptură netă în raport cu modelele reprezentative. 1. Modelul lui Barnlund 94 Modelul lui Barnlund este tranzacțional, dar "orientat către destinatar"95. Barnlund exprimă clar ideea că întregul este
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
interacțiune, ci o tranzacție "în care omul inventează și atribuie semnificații pentru a-și realiza proiectele". Într-un cuvînt, sensul este mai mult născocit decît primit. 2. Modelul lui Thayer 96 Thayer vrea să evite supra-raționalizarea rolului emițătorului. Ipoteza unui emițător ce deține un mesaj pe care vrea să-l transmită în mod deliberat nu este necesară comunicării. Se poate și așa. Se poate, de asemenea, să aibă informația dar nu și intenția unui subiect emițător. În schimb, receptorul este indispensabil
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
necesară comunicării. Se poate și așa. Se poate, de asemenea, să aibă informația dar nu și intenția unui subiect emițător. În schimb, receptorul este indispensabil comunicării, căci trebuie ca cineva să asculte, să vadă, să perceapă, să interpreteze. Prezența unui emițător nu este o exigență fundamentală a comunicării. Aceea a unui receptor, da97. Căci înțelegerea receptorului merge dincolo de conținutul pur al mesajului emițătorului. Trebuie adesea ca el să țină cont de ceea ce percepe din intenția emițătorului (sau din absența intenției), situația
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
fundamentală a comunicării. Aceea a unui receptor, da97. Căci înțelegerea receptorului merge dincolo de conținutul pur al mesajului emițătorului. Trebuie adesea ca el să țină cont de ceea ce percepe din intenția emițătorului (sau din absența intenției), situația, istoria întîlnirilor sale cu emițătorul, propriile sale intenții, consecințele previzibile ale înțelegerii sale și/ sau acordul său cu ceea ce percepe din ceea ce spune emițătorul etc.98 Receptorul este, spune Thayer, "de facto creatorul întregului mesaj"99. Zgomotul exterior pe care îl fac mediile se reorganizează
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
adesea ca el să țină cont de ceea ce percepe din intenția emițătorului (sau din absența intenției), situația, istoria întîlnirilor sale cu emițătorul, propriile sale intenții, consecințele previzibile ale înțelegerii sale și/ sau acordul său cu ceea ce percepe din ceea ce spune emițătorul etc.98 Receptorul este, spune Thayer, "de facto creatorul întregului mesaj"99. Zgomotul exterior pe care îl fac mediile se reorganizează în forma mesajelor în interiorul gîndirii receptorului. Cît despre medii, ele joacă un rol de declic, de declanșator identic rolului
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
unde spectacolul ce se oferă vederii și care presupune o distanță între spectator și scenă ne include în scena însăși și ne împinge să credem în această includere. Noi știm, totuși, că doar electronica și dispozitivele complexe ne leagă de emițătorul îndepărtat. Dar distanța geografică și intermediarii tehnologici, departe de a da un sentiment de artificiu, ne oferă imaginea unei spontaneități totale. În timpul călătoriei papei în Polonia, o mulțime în delir se elibera de orice temere la contactul fizic cu sutana
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Chomsky și Turing / 39 2.Inteligența profund artificială a lui Simon și Newell/41 3. Derapajele Simon / 45 4. Delirul Minsky / 47 IV. Psihiatria robotică / 48 V. Concepțiile mecaniste și mass media / 51 1. Primele analize: dominația emițătorului / 51 2.Emițătorul pierde aici puterea: rolul intermediarilor/53 VI. Comunicarea reprezentativă în știința clasică a organizațiilor / 55 Concluzia capitolului I: Reprezentarea, prima definiție a comunicării / 59 Capitolul II. Comunicarea expresivă / 60 I. Creatura / 60 1. De la linie la cerc / 63 2. Ruptura
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]