7,011 matches
-
unei prezen?e, a unei plenitudini pe care Încerci s? le reg?se?ți prin toate mijloacele", afirm? Eugene lonesco, În aceast? pagin? atât de „luminoas?" ?i de diferit? de celelalte „nega?îi" existen?ialiste din crea?ia să. Poezia eminescian? deschide un alt orizont prin care fiin?a uman? poate atinge idealul acestei „plenitudini" existen?iale ?i prin care poate transcende spa?iul Îngust ?i rece al contingentului. ??durea este În crea?ia să topos sacru În care, prin iubire
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În aceste trei secven?e ale poemului, codrul apare În aceast? unic? ipostaz? de „prieten" ocrotitor, participând la suferin?ele, bucuriile ?i victoriile celor pe care Ii ad? poste?te. Mitul codrului se identific? În universul liric al crea?iei eminesciene cu mitul istoriei, cu devenirea noastr? Într-un timp infinit (acela al „oricând-ului" românesc). Dimensiunea fundamental? a codrului, devenit el Însu?i mit, este permanen?a, Întruchiparea ideii de „spe??", opus? devenirii ?i limitelor timpului, ?i, prin această, simbol
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
răspunsuri. De ce, dintre atâtea studii cuprinse în cartea nu demult reeditată a lui Cornel Mihai Ionescu, l-am ales - pentru o chirurigie textuală aplicată - tocmai pe acesta? De ce am trecut cu vederea eseurile axate pe dihotomiile cantemirești, pe teiul sofianic eminescian? De ce nu l-am preferat pe Emil Botta, pe Borges sau pe meridionalul Seferis? Din mai multe motive, bineînțeles, dintre care cel mai convenabil mi se pare o anume afinitate imediată. L-am citit și recitit pe Mateiu Caragiale, am
Ce rămâne din iubirile noastre by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8747_a_10072]
-
limbajului poetic (în sensul "poeziei pure" mallarmeene) și introductorul temei "balcanice" tratate în aceeași cheie - (4) Blaga, care transfigurează modern mentalitatea tradițională, arhaică, iar prin ecourile din Expresionismul german recheamă setul de influențe care, în alt moment, modelaseră personalitatea poetică eminesciană. Avangarda "eclectică" din interbelic, reprezentată de: (1) Vinea, ca mare "animator" și go between al curentelor europene de avangardă în România - omologul, să zicem, al lui Ramon Gomez de la Serna, în Spania - (2) Tzara (cu poemele românești): verigă de legătură
O explicație by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/8773_a_10098]
-
operei lui Eminescu, vastă exegeză datorată lui Teodor Vârgolici și I. Oprișan și totodată sunt combătuți vehement cei care-l contestau, în orice caz, îl minimalizau pe poet ("cele câteva mârâituri care se îndoiau de rezistența în timp a creației eminesciene"). în editoriale vine vorba adesea de Caragiale, Slavici, T. Maiorescu și, o dată, autorul ține să reamintească radioascultătorilor debuturile marilor scriitori intrate în legendă: Poeziile populare ale Românilor culese de V. Alecsandri. Titlul exact Poezii poporale, Balade, Cântece bătrânești, adunate și
Tradiția unei reviste vorbite by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8820_a_10145]
-
9. În schimb, resentimentelor antijunimiste li se datorează atacurile extrem de dure la adresa celui care se stinsese abia de doi-trei ani. Autorii tuturor acestora (între care: Alexandru Grama - 1891; Aron Densușianu - 1894; Alexandru Macedonski - 1895) contestau tocmai specificitatea românească a operei eminesciene. "El lumea românească n-o cunoaște și, afară de vreo două-trei reminiscențe, poeziile sale nu posed altceva etnic-românesc, nici ca natură încongiurătoare, țară și popor, nici ca viață etică" - scria Densușianu, subliniind el însuși, în manualul său universitar, cele două cuvinte
Ce (mai) înseamnă "poet național"? by Dan Mănucă () [Corola-journal/Journalistic/8818_a_10143]
-
mare sărbătoare a poeziei românești" (Geo Bogza) și propusă recent de ministrul Culturii ca "zi a culturii naționale") din ziarul "Informația de Alba". O poezie necunoscută de Eminescu, publicată acum, după mai bine de un secol de editări și cercetări eminesciene asidue este (sau ar fi) chiar un eveniment, pentru că puțini scriitori (din literatura română nici unul!) din literatura universală au fost atât de amănunțit investigați biografic și creativ ca Eminescu. Editorii cei mai competenți ai operei sale, Perpessicius, care și-a
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
pentru că puțini scriitori (din literatura română nici unul!) din literatura universală au fost atât de amănunțit investigați biografic și creativ ca Eminescu. Editorii cei mai competenți ai operei sale, Perpessicius, care și-a topit lumina ochilor în transcrierea corectă a manuscriselor eminesciene, D. Murărașu, Petru Creția (care a și publicat după 1990, mai întâi în revista "Manuscriptum", apoi în volum separat, Poezii inedite de Mihai Eminescu) nu o menționează. E greu de crezut că le-a putut scăpa o "poezie necunoscută", mai
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
necunoscută", mai ales un Imn religios, acestor meticuloși cercetători, mai ales că poezia religioasă a lui Eminescu numără puține creații; e drept, unele veritabile capodopere: Colinde, Colinde, Învierea, Christ, Dumnezeu și om, Rugăciune, Răsai asupra mea. În nici una din edițiile eminesciene menționate nu figurează poezia Imn religios. Ea figurează însă în antologia de poezii religioase Poeți în rugăciune, alcătuită de Pr. Ioan Georgescu, la Oradea în 1943, cu acest titlu Imn religios de Vasile Alecsandri și cu următoarea mențiune explicativă: "Cântat
Un fals de istorie literară by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/8855_a_10180]
-
siguranță editorii și oamenii politici vor avea multe de învățat dacă se vor încumeta să citească această carte - la detectivistica istorică și analizele pe text) perfect adaptată preocupărilor societății noastre de consum cu vocație euro-atlantică (la un moment dat exegeza eminesciană este pusă în relație chiar și cu ... aquis-ul comunitar). Eminescu este cel mai important brand din istoria culturii române. Construcție sa a început odată cu publicarea articolului lui Titu Maiorescu, Direcția nouă, în "Convorbiri literare" (1872) - într-un moment în care
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
în care poetul, deși publicase doar trei poeme în celebra revistă ieșeană, este pus în imediata vecinătate a lui Alecsandri) și s-a perpetuat de-a lungul secolului care a urmat, până la definitiva impunere a efigiei de azi a geniului eminescian în imaginarul colectiv. Iulian Costache are ambiția și puterea de a face abstracție de imaginea clasicizată a poetului. Prin intermediul colecțiilor de ziare și reviste se întoarce în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și urmează pas-cu-pas, fără complexe
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
referitoare la creația sa literară), valorizări pozitive și semioza extraliterară (articolele cu privire la Eminescu fără o legătură directă cu literatura sa - cele mai multe din intervalul 1883-1889 despre boala și moartea poetului). Nu în ultimul rând, exegetul face o analiză a operei poetice eminesciene din punctul de vedere al "publicului țintă", cu referiri directe la ofertele identitare și genealogice propuse acestuia, dar și la potențiala ei arie de răspândire, din perspectiva accesibilității tematice și artistice. Nu în ultimul rând, sunt avute în vedere intervențiile
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
Poesii este o adevărată lovitură de imagine. Prin selecția poemelor și ordinea lor în volum, Maiorescu acomodează imaginarul poetic cu existența zbuciumată a poetului și impune un șablon de interpretare preluat de mai toate generațiile următoare de exegeți ai operei eminesciene), caracterul complex al liricii sale, apte să ofere satisfacție și cititorilor experimentați, dar și celor ocazionali (romanțele), permanentul proces de up date de care a beneficiat limbajul său poetic în editările succesive și care a făcut ca limba sa literară
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
unei anumite imagini a poetului folosindu-se de ceea ce astăzi s-ar putea numi o strălucită campanie de PR. "Eminescu și poeziile lui (...) a fixat Ťprima imagine durabilăť a poetului și (...) alături de alte elemente a stat la baza emergenței mitului eminescian, așa cum s-a configurat el, într-o primă etapă, până la finalul deceniului doi al secolului XX" (p. 152). Cărții Eminescu. Negocierea unei imagini de Iulian Costache i se pot găsi tot felul de cusururi, de la multele și inexplicabilele greșeli de
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
tipar, la formulări confuze și chiar lipsite de logică ("Dar se poate spune, în cazul lor, că a nu fi înțeles altceva decât ceea ce noi înțelegem astăzi constituie un delict? Deoarece a nu înțelege ceea ce am înțeles noi din oferta eminesciană constituie cumva un delict?" - p. 74), uneori într-un limbaj prețios-academic sau la repetarea supărătoare a acelorași argumente, însoțite de aceleași exemple. Dincolo de aceste greșeli cauzate poate și de o excesivă grabă editorială, un lucru este evident. Volumul lui Iulian
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
sa în 1958. Domnișoara Christina este construită la nivelul de suprafață ca o poveste cu strigoi care vampirizează făpturile vii, faptele se petrec pe o moșie din câmpie, aproape de Dunăre, iar epica se rafinează prin referiri și citate din poeme eminesciene, Luceafărul și Strigoii, din nuvela Sărmanul Dionis. Timpul este cel modern, indicat precis, 1935, acțiunea are o durată magică, de trei zile și trei nopți, spațiul este închis, terorizant. Conacul devine un cronotop al practicilor magice și al riturilor străvechi
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
la rândul ei, să-l iubească. Comentariile profesorului Nazarie strecoară mai multe indicii ale unui fond precreștin pe care locurile îl păstrează, iar domnișoara Christina și Egor sunt avataruri ale unei istorii străvechi, pe care le consemnează cele două poeme eminesciene. Strofele recitate, fie din Luceafărul, fie din Strigoii, par să aibă o funcție magică, incantații care servesc într-un rit ce se cere împlinit în mod imperios. Romanul Măștile perpetuează în plin secol XX tradiția șamanelor japoneze. Cât despre povestea
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
greu de înțeles. Curioasă este nu doar întâlnirea celor două romane, ci și pasiunile similare ale celor doi autori pentru fondul arhaic, pentru o figură tutelară a propriei literaturi: Mircea Eliade a avut un veritabil cult pentru personalitatea și scrisul eminescian, Enchi Fumiko a transpus în limba japoneză modernă romanul Genji, capodopera doamnei Murasaki. Și, ca ultime coincidențe: Enchi Fumiko s-a născut cu doi ani înaintea lui Eliade, amândoi se sting din viață în același an, 1986, după ce valoarea creației
Femei diabolice by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8851_a_10176]
-
aniversarea lui Eminescu ocupă un loc important în ultimul număr al acestei reviste (nr. 1 din 2007) - iată un fapt întrutotul notabil. Cele două texte mai ample publicate cu acest prilej se ilustrează însă prin fixarea spirituală într-un spațiu eminescian restrictiv, ca să nu zicem provincial. Astfel, Nae Georgescu, în articolul Eminescu, mereu nou, reia (a cîta oară?) - teoria complotului politic pus la cale de autoritățile române, cu complicitatea Junimiștilor, a lui Maiorescu în primul rînd, și care ar fi dus
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9898_a_11223]
-
deopotrivă pe hârtie de ziar, pe pagina de internet sau între coperte broșate. În această ordine și fără a sări vreuna din etape. Așa ar putea începe o cronică onestă, corectă, dar lipsită de angajamentul total pe care autorul Perspectivelor eminesciene îl oferă și - cu asupra de măsură - îl merită. Cum altfel? De pildă în felul acesta: strict în momentul de față, cred că Dan C. Mihăilescu ar trebui considerat, fără nici o rezervă, criticul literar prin excelență. Sau, în alte cuvinte
Întâmpinarea criticului by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9902_a_11227]
-
istorice pot fi foarte utile în studiul sintaxei sau al pragmaticii, în care esențială este organizarea textuală și raportarea la context. Într-o rapidă trecere în revistă a "bibliotecii românești" risipite în Internet ar mai fi multe de pomenit: manuscrisele eminesciene fotografiate de la Biblioteca Academiei, edițiile școlare de clasici (de pe CD-ul mai vechi al Editurii Litera Internațional); colecțiile începute bine dar necontinuate din diferite motive (biblioteca.euroweb.ro, proiectul Dosoftei etc.), poeziile de pe site-urile veterane - romanianvoice.com, poezie.org
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
memoriului." Cronicarului nu-i rămîne decît să salute reacția Ministerului Culturii și să împărtășească la rîndul lui punctul de vedere al semnatarilor memoriului. Cinci milioane de dileme vechi Este, cu siguranță, celebru numărul din 1998 al revistei Dilema, dedicat mitului eminescian. Este, iarăși, aproape celebră reacția sinceră, entuziastă și inteligentă a unui - pe atunci - elev de liceu, trimisă dilematicei redacții. Numele lui: Marius Chivu. Nu e vorba de nici o omonimie, ci de actualul editor-coordonator al publicației DILEMATECA. În numărul 9, din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
o operă non-canonică, recurențele chreodei și raporturile incertitudinale se manifestă pe deplin, printr-un permanent dinamism contradictorial magmatic. Cele patru stoikeia la care am recurs spre a indica răspântiile tensionale ale poeziei secolului al XX-lea, se regăsesc în opera eminesciană ca unde magmatice în plină desfășurare epirogenetică." Cronicarul mărturisește că a xerografiat avid, în 1998, revista pe a cărei primă pagină era reprodusă bancnota de 1000 cu chipul lui Eminescu pe ea. Ar fi frumos - și nu tocmai improbabil - ca
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9932_a_11257]
-
oricare dintre titluri, beneficiind de reduceri), precum și pagina de facebook a editurii Junimea. (c) Alexandru ZUB (c) Editura JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Alexandru ZUB EMINESCU GLOSE ISTORICO-CULTURALE Ediția a II-a întregită Editura Junimea Iași 2016 În curs de apariție: Colecția Eminesciana Valentin COȘEREANU, Pompiliu CRĂCIUNESCU, Odiseea manuscriselor Eminescu Cuvânt înainte de Eugen SIMION Colecția Eminesciana. Bibliofil Mihai EMINESCU, Răsai asupra mea.../ Spunta sopra di me, traduceri de Geo VASILE 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1505_a_2803]
-
c) Alexandru ZUB (c) Editura JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA Alexandru ZUB EMINESCU GLOSE ISTORICO-CULTURALE Ediția a II-a întregită Editura Junimea Iași 2016 În curs de apariție: Colecția Eminesciana Valentin COȘEREANU, Pompiliu CRĂCIUNESCU, Odiseea manuscriselor Eminescu Cuvânt înainte de Eugen SIMION Colecția Eminesciana. Bibliofil Mihai EMINESCU, Răsai asupra mea.../ Spunta sopra di me, traduceri de Geo VASILE 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1505_a_2803]