2,278 matches
-
sau, la fel de important, „nefăcând altora ceea ce nu am vrea ca alții să ne facă nouă”. Politica empatiei Așa cum am menționat deja, empatia nu este numai o predispoziție Înnăscută, ea poate fi Învățată. Necesită un angajament constant și continuu cu ceilalți. Empatia unei persoane se maturizează și se adâncește proporțional cu gradul de implicare activă față de ceilalți. În acest punct, noul model de guvernare pe multiple niveluri joacă un rol central. Este adunarea În care oamenii sunt reprezentați și recunoscuți și În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
promova interesul tuturor. Dar În acest proces de guvernare pe mai multe niveluri, fiecare participant devine conștient de lupta celorlalți pentru a fi reprezentați și recunoscuți. Rețelele de guvernare pe mai multe niveluri sunt ca niște uriașe laboratoare pentru explorarea empatiei. Acest nou forum de guvernare reușește numai În măsura În care toți participanții pot comunica și empatiza cu aspirațiile și situația celorlalți. Armonizarea intereselor disparate depinde, În mare măsură, de acceptarea luptei comune pentru recunoaștere. Drepturile universale ale omului, la rândul lor, codifica
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
că propagarea principiilor democrației Încurajează cooperarea În defavoarea conflictului și pune bazele unei ordini cosmopolite. Cu toate că europenii nu au adoptat Încă un guvern mondial, ei cred că aprofundarea democrației poate duce la un nou raport Între oameni - bazat pe respect reciproc, empatie și o recunoaștere a „celuilalt”. Acesta este motivul pentru care liderii europeni preferă negocierea În locul ultimatumurilor, reconcilierea În locul acuzației și cooperarea În locul competiției. Romano Prodi, președintele Comisiei Europene, spune ca țelul Uniunea Europeană este de stabili „o superputere pe continentul european
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
poate motiva oamenii să se unească pentru o cauză comună. Uniunea Europeană este mărturia angajamentului politic colectiv, care a rezultat dintr-un sentiment al riscurilor și vulnerabilității comune. Un sens al vulnerabilității poate duce de asemenea la un nivel ridicat al empatiei, cu toate că poate genera de asemenea teama și reacția negativă față de străini, În special dacă sunt percepuți ca fiind vinovați Într-o oarecare măsură pentru circumstanțele deteriorate ale cuiva. Separarea individului de colectivitate, În era industrială modernă, a creat un nou
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
nouă generație de cercetători urmează o rută diferită - folosirea științei pentru a restabili relațiile de mediu și a forma comunități naturale. Drepturile animalelor Noua știință nu elimină raționamentul și utilitatea În abordarea lumii naturale, dar condiționează parțial aceste valori cu empatia și valoarea intrinsecă. Acest lucru este cel mai vizibil În tratamentul Uniunea Europeană aplicat celorlalte ființe vii. Mahatma Ghandi a remarcat odată că „măreția unei națiuni și progresul ei moral pot fi judecate după modul În care tratează animalele”57. Opinia
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sporită, protecția de mediu, dezvoltarea rurală, conservarea peisajului și bunăstarea animalelor”78. Statele Unite ale Americii nu are ceva asemănător acestei abordări sistemice vaste care Încearcă să integreze toate aceste sfere de activitate Într-o singură rețea de interese reciproce. Extinderea empatiei umane până la considerarea integrității celorlalte creaturi marchează o schimbare radicălă În guvernarea umană. Dacă toate ființele sunt legate Într-o rețea indivizibilă a vieții, caer Își are lăcașul În Învelișul biosferei, atunci recunoașterea și protejarea acestor relații este esențială atât
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
planetar. Acceptarea umanității altui individ este un act profund individual. Pentru aceasta este nevoie ca fiecare individ să-l recunoască pe „celălalt”. Dacă un grup poate ajuta la condiționarea comportamentului individual și la a-i predispune pe membrii săi la empatie, sentimentul Însuși trebuie să emane de la individ, nu de la grup. Rolul responsabilității colective este garantarea drepturilor universale ale omului și stabilirea codurilor de comportament și regulilor de constrângere, pentru a asigura respectarea lor și a-i pedepsi pe răufăcători. Cum
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comportament 72 Capitolul 2 Comportamentul prosocial și altruismul 1. Perspective teoretice 79 1.1. Sociobiologia 80 1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale 82 1.3. Paradigma costuri beneficii 85 1.4. Teorii ale beneficiilor psihologice 87 1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsec 88 1.6. Profilul personalității altruistice 90 2. Ajutorarea altuia ca proces decizional stadial 92 3. Interacțiunea personalitate - situație 96 3.1. Caracteristici ale ofertantului de ajutor 96 3.2. Caracteristici ale beneficiarului de ajutor 97 3
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
chiar dacă ele sunt contrare. Autorul susține că fenomenul este apropiat de ambivalență, și totuși e altceva. Mai mult, atitudinea remanentă (inițială) este mai solid ancorată în câmpul cognitiv, ea este mai ușor accesată și, în situațiile spontane, neprovocate, încărcate de empatie, în comunicarea nonverbală, are întâietate în fața celei mai recent dobândite și care e cumva mai superficială. (Nu suntem aici prea departe de spusa populară „lupul își schimbă părul, dar năravul ba”, ceea ce arată încă o dată că în domeniul socioumanului distanța
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
altruismului sunt condiționate sociocultural, ei insistând însă că natura lui este genetico-biologică (Wilson, 1978); este neîndoielnic faptul că, indiferent dacă funcționează un mecanism genetic direct și specific pentru a-i ajuta pe alții, există disponibilități biologice înnăscute, ce trimit la empatie, compasiune față de suferința altora, solidaritate și cooperare la nevoie. 1.2. Socializarea și funcționarea normelor socialetc "1.2. Socializarea și funcționarea normelor sociale" O serie de studii experimentale au confirmat faptul că, la fel ca alte genuri de comportamente, cel
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a arătat, tot experimental, că, atunci când cei doritori să ajute sunt refuzați, ei devin frustrați și, uneori, chiar supărați și furioși pe cel care consideră că trebuia ajutat, dar nu a vrut aceasta (Cheuk și Rosen, 1992). 1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsectc "1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsec" Teoriile beneficiilor psihologice mizează pe ideea că ajutorul oferit altora este până la urmă tot un gen de egoism, fiind în joc operațiuni directe sau indirecte de autorecompensă, de eliminare sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
doritori să ajute sunt refuzați, ei devin frustrați și, uneori, chiar supărați și furioși pe cel care consideră că trebuia ajutat, dar nu a vrut aceasta (Cheuk și Rosen, 1992). 1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsectc "1.5. Concepția empatiei ca factor intrinsec" Teoriile beneficiilor psihologice mizează pe ideea că ajutorul oferit altora este până la urmă tot un gen de egoism, fiind în joc operațiuni directe sau indirecte de autorecompensă, de eliminare sau reducere a unui disconfort psihic ori de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fac bine altora le întărește stima de sine. Desigur, totul se întâmplă făcând comparații explicite sau implicite cu alții. În toate teoriile despre comportamentul prosocial este presupusă o anume înțelegere a situației celui aflat în nevoie, și deci o anumită empatie. Dar mari gânditori ai lumii, printre care Platon, Aristotel, Toma d’Aquino, David Hume, Adam Smith, Charles Darwin, Herbert Spencer, au considerat că empatia conduce prin ea însăși la acte altruiste. Preluând această concepție, psihologii sociali au operaționalizat-o și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prosocial este presupusă o anume înțelegere a situației celui aflat în nevoie, și deci o anumită empatie. Dar mari gânditori ai lumii, printre care Platon, Aristotel, Toma d’Aquino, David Hume, Adam Smith, Charles Darwin, Herbert Spencer, au considerat că empatia conduce prin ea însăși la acte altruiste. Preluând această concepție, psihologii sociali au operaționalizat-o și au testat-o empiric, prin C.D. Batson și colaboratorii acestuia (1981) fiind lansată ca ipoteza altruismului empatic. Ea afirmă că „emoțiile empatice produc o
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au operaționalizat-o și au testat-o empiric, prin C.D. Batson și colaboratorii acestuia (1981) fiind lansată ca ipoteza altruismului empatic. Ea afirmă că „emoțiile empatice produc o motivație al cărei ultim scop este beneficiul persoanei față de care este resimțită empatia, adică o motivație altruistă” (Batson, 1998, p. 300). Termenului „empatie” i s-au acordat multe nuanțe conceptuale, unii autori - inclusiv C.D. Batson, figura proeminentă în domeniu - folosindu-l interșanjabil cu cel de „simpatie” (a se nota că, în literatura de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Batson și colaboratorii acestuia (1981) fiind lansată ca ipoteza altruismului empatic. Ea afirmă că „emoțiile empatice produc o motivație al cărei ultim scop este beneficiul persoanei față de care este resimțită empatia, adică o motivație altruistă” (Batson, 1998, p. 300). Termenului „empatie” i s-au acordat multe nuanțe conceptuale, unii autori - inclusiv C.D. Batson, figura proeminentă în domeniu - folosindu-l interșanjabil cu cel de „simpatie” (a se nota că, în literatura de specialitate, „simpatie” nu înseamnă doar că cineva este „simpatic”, ci
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
conativă pe care autorii citați mai sus o numesc simpatie și o includ drept componentă a dimensiunii afective, ea presupunând că, pe lângă faptul că simți aievea cu celălalt, simți și că trebuie să faci ceva pentru el. Potența altruistă a empatiei este demonstrată și indirect, prin fenomenul numit evitarea empatiei, expresie ce denominează tendința subiecților de a se sustrage de la intrarea în contact direct cu persoane aflate în suferință sau de la primirea de mesaje cu mare încărcătură emoțional-afectivă despre ele, știind
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
simpatie și o includ drept componentă a dimensiunii afective, ea presupunând că, pe lângă faptul că simți aievea cu celălalt, simți și că trebuie să faci ceva pentru el. Potența altruistă a empatiei este demonstrată și indirect, prin fenomenul numit evitarea empatiei, expresie ce denominează tendința subiecților de a se sustrage de la intrarea în contact direct cu persoane aflate în suferință sau de la primirea de mesaje cu mare încărcătură emoțional-afectivă despre ele, știind că, ajunși în starea de compasiune, vor fi „obligați
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
emoțional-empatică privind suferințele și dificultățile acestora. Când costul ajutorului a fost scăzut, subiecții au dorit să audă și mesaje emoționale, în timp ce în varianta costului ridicat au optat mai mult pentru informații factuale (Shaw et al., 1994). La întrebarea „De unde vin empatia și conținutul ei altruist?”, răspunsul se găsește în considerabilă măsură în sociobiologie, în mecanismele de selecție naturală a ființelor ce trăiesc în colectivitate, în supraviețuirea prin solidaritate de grup (vezi în acest sens prima secțiune a prezentului capitol), dar și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
făcându-le rău și de bucuriile produse atunci când le faci bine, dezvoltă capacitățile empatice, în vreme ce practicarea furiei ca mijloc de control asupra copiilor se dovedește a fi un puternic inhibitor (Azar, 1997). Sugestii despre ponderea înnăscutului și a învățatului în empatie ne dau studiile întreprinse de M. Davis și colegii săi (1994) pe mai mult de 800 de perechi de gemeni identici și nonidentici. A reieșit că factorul genetic este responsabil pentru o treime din variația dimensiunii afective (incluzând și simpatia
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cotidiană potrivit căreia, începând de mici, încă de la doi ani (Davis et al., 1994), indivizii umani sunt accentuat diferiți între ei și în ceea ce privește capacitățile empatice. Tot un fapt de observație curentă este acela că femeile manifestă o mult mai intensă empatie decât bărbații: atât sub aspectul cognitiv - capacitatea de a deduce trăirile celuilalt din semnale nonverbale și de a înțelege cauzele lor -, cât și al compasiunii și înclinației spre ajutorul concret (dimensiunea afectivă). De exemplu, investigațiile arată că, în timpul celui de-
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1.6. Profilul personalității altruistice" Printr-o fină întrepătrundere de experiențe socializante - dintre care modelele pozitive ale persoanelor semnificative au o importanță notabilă - și în strânsă conlucrare cu bagajul ereditar, fiecare dintre noi ajunge să dețină un anumit potențial empatic. Empatia nu este însă singurul factor dispozițional prosocial. Alături de ea, cercetările empirice au mai evidențiat (Baron și Byrne, 2000): nevoia de aprobare, în sensul că indivizii cu un înalt nivel al acestei nevoi sunt mult mai receptivi la aprecieri și stimă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ci despre un nivel mai degrabă intermediar între nomotetic și idiografic, adică de tipuri de (comportamente, situații...). Apropo de tipurile de comportament prosocial, până acum cele mai multe cercetări psihosociale au vizat reacții în împrejurări de urgență. De aceea, și considerațiile cu privire la empatie și persoana altruistică se bazează prioritar pe rezultatele unor astfel de cercetări. Din ce în ce mai mult însă, psihologia socială se preocupă și de comportamentele prosociale de lungă durată, cum ar fi voluntariatul, lucru reflectat și în structura manualelor și tratatelor de specialitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
neegoiste” părăsesc mai repede asociațiile. Remarca de mai sus are valabilitate pentru asociații și munci foarte specifice (în particular, cazul celor bolnavi, și cu precădere de SIDA), fiindcă, dacă avem în vedere comportamente prosociale cu rază de acțiune mai largă, empatia este constatabilă ca un predictor important (Penner și Finkelstein, 1998), alături de locul de control intern (Guagnano, 1995) și, în general, portretul personalității altruistice. Alături de și în consonanță sau chiar în concurență cu personalitatea altruistică, D. McAdams și colaboratorii săi (1997
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nontradițională de gen (încurajarea femeilor spre combativitate și acțiuni dure), acompaniată de multiple condiționări familiale și sociale, transcende datul genetic. Desigur, socializarea și condiționările sociale - ele însele în strânse raporturi dialectice - nu exclud forța motivațională a principiilor morale și a empatiei în angajarea psihosocială de lungă durată, interesul colectivității din care indivizii fac parte. Dimpotrivă, ele sunt prezente de cele mai multe ori în conlucrare și sprijinite de primele. Actele concrete de ajutorare sunt însă rezultanta intervenției și a altor factori, ce nu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]