5,930 matches
-
structurii interne și a interrelațiilor dintre elementele componente. Se folosesc astfel tehnici diverse de elaborare a indicilor empirici, de regulă prin calculul unor scoruri totale de însumare a valorilor fiecărui indicator ce intră în structura indicatorului general. În cadrul construirii indicilor empirici influența cercetătorului este mare, începând de la alegerea și definirea modelului de lucru până la realizarea efectivă a acestuia. Nu se cunosc relațiile dintre indicatori, iar cercetătorul presupune că există anumite relații și în funcție de aceste presupoziții va construi indicele. Indicii empirici obținuți
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
indicilor empirici influența cercetătorului este mare, începând de la alegerea și definirea modelului de lucru până la realizarea efectivă a acestuia. Nu se cunosc relațiile dintre indicatori, iar cercetătorul presupune că există anumite relații și în funcție de aceste presupoziții va construi indicele. Indicii empirici obținuți au în realitate o structură multidimensională, fapt care corespunde în mai mare măsura fenomenelor și proceselor sociale complexe, comparativ cu modelul unidimensional. Un prim set de măsurători index se constituie direct din cadrul măsurătorilor unidimensionale, atunci când, deși presupusă, unidimensionalitatea nu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pe subiectivismul cercetătorului. Totuși și acest demers al construcției indicilor are o anumită valoare, mai ales dacă se au în vedere și relațiile reciproce ale indicatorilor care alcătuiesc măsura compozită. Dacă nu se precizează relațiile dintre indicatorii care compun indicele empiric, pot apărea dificultăți în privința agregării lor. 9.4. Construirea indicilor cu ajutorul programului SPSS 9.4.1. Construcția unui indice de numărare Comanda COUNT numără de câte ori apar anumite valori într-un set de variabile specificate. Noua variabilă creată prin această comandă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
trebuie stabilite pornind de la unități mai mici decât cuvântul. Componentele cuvântului au nume diferite de la un cercetător la altul: sem, semem, trăsături distinctive, trăsături pertinente ale semnificatului etc. De altfel, a vorbi de „cuvânt” ține de o tratare mai degrabă empirica. Pentru a păstra o anume rigoare, mai corect este a vorbi de „unități semantice”, ce pot fi mai mici decât cuvântul, ca, de pildă, prefixul re-, dar și mai mari, cum sunt expresiile idiomatice 26. Ideea inițială emisă de Trier
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
În care profesorul realizează prezentarea științei, cu maniera sau stilul lui personal de a Învăța pe alții; ea nu mai este o deducție bazată pe simpla intuiție a lucrurilor ori o derivație izvorâtă din „logica bunului simț” sau o practică empirică ce se conduce după principiul „Încercării și erorii”. Este tehnică - Întrucât este purtătoarea acțiunii didactice și educative, servind nemijlocit praxisul pedagogic; reprezintă un mod concret de acțiune, un complex de operații sau, mai bine zis, Întruchipează un ansamblu de abilități
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
favorabilă unui schimb de informații și vederi absolut utile unor transferuri de metodologii de la o epocă la alta, de la un popor la altul, bineînțeles, cuadecvările de rigoare. Începuturile instruirii, ale educației, sunt legate de practici puțin evoluate, rudimentare, În esență empirice, dependente de imitație și memorie, de exercițiul natural și de joc, care au dominat o lungă perioadă a istoriei educației. Cutimpul, s-a ajuns la comunicarea orală sub formă de narație și tradiție orală, de povețe și exemplificări și, mai
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
la dezvoltarea potențialului intelectual al elevului, la intensificarea proceselor mintale și, prin aceasta, la ridicarea calității Învățării și formației. Esențial este faptul că aceste metode nu reduc elevul la un fel de a fi abstract al acestuia, deprins cu condițiile empirice ale Învățării; dimpotrivă, sunt metode care țin seamă de elevul real, așa cum este el, cu resursele lui intelectuale (dar și fizice și afectiv-motivaționale), cu capacitățile și procesele mintale care Îi aparțin și cu care se poate implica activ În actul
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
corp și chiar asupra expresiilor simbolice (lingvistice, grafice, literare etc.), inclusiv asupra gândirii Însăși, așa cum arată Piaget, acestea duc la creșterea posibilităților de construcție a cunoștințelor. Așa, de exemplu, prin manipularea obiectelor materiale se poate ajunge la construcția unor cunoștințe empirice (abstracțiuni empirice), după cum prin acțiunea asupra gândirii se poate ajunge la construcția prin reflecție a unor abstracțiuni reflectorii (Well-Barais, 1993, pp. 477-478). În această Învățare prin acțiune, ceea ce este specific omului ar fi relația sa cu obiectele nu este În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
chiar asupra expresiilor simbolice (lingvistice, grafice, literare etc.), inclusiv asupra gândirii Însăși, așa cum arată Piaget, acestea duc la creșterea posibilităților de construcție a cunoștințelor. Așa, de exemplu, prin manipularea obiectelor materiale se poate ajunge la construcția unor cunoștințe empirice (abstracțiuni empirice), după cum prin acțiunea asupra gândirii se poate ajunge la construcția prin reflecție a unor abstracțiuni reflectorii (Well-Barais, 1993, pp. 477-478). În această Învățare prin acțiune, ceea ce este specific omului ar fi relația sa cu obiectele nu este În mod unic
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de abordare sistemică a Învățământului, de o taxonomie a obiectivelor educaționale etc. Recentele progrese, și altele, ne ajută să Înțelegem altfel decât până acum multe dintre principalele aspecte ale organizării Învățării; ne dau posibilitatea să Întrevedem nu o inovație metodologică empirică, dedusă doar din stricta experiență directă de la catedră, ci una științifică, inspirată din cunoașterea legităților Învățării și ale dezvoltării personalității. Ca Întotdeauna, determinantele psihologice, psihosociologice și pedagogice dau un sens mai cuprinzător și mai profund acțiunilor educatorului, inclusiv ansamblului metodologic
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
problemele de rezolvat. Sunt și autori logicieni, psihopedagogi și practicieni, Înclinați să Împartă metodele În funcție de operațiile logice dominante În parcurgerea drumului de la necunoaștere la cunoaștere, de unde: metode de analiză (analitice) și metode de sinteză (sintetice), metode globale și parțiale, metode empirice (inductive) și metode teoretice (deductive), metode de extrapolare și interpolare, metode genetice, comparative, analogice etc. Unei asemenea ordonări i se aduce Învinuirea că operațiile În jurul cărora se presupune că ar putea gravita o metodă sau alta, sunt operații care intervin
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ține și altul; Între „comportamentul” diferit al unor obiecte sau fenomene În contexte situaționale diferite (de exemplu, dinamica mișcării În statica unei scheme) etc. Asemenea contradicții sunt inerente dezvoltării cunoașterii individuale (ca și cunoașterii general-umane), marcând o trecere de la cunoștințe empirice spre cunoștințe științifice, o negare a vechilor adevăruri, ca urmare a luării la cunoștință a noilor rezultate ale cercetării științifice, ale noilor aplicații ale acesteia, ale noilor realități etc. De exemplu, poate să apară o neconcordanță Între cunoștințele empirice ale
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cunoștințe empirice spre cunoștințe științifice, o negare a vechilor adevăruri, ca urmare a luării la cunoștință a noilor rezultate ale cercetării științifice, ale noilor aplicații ale acesteia, ale noilor realități etc. De exemplu, poate să apară o neconcordanță Între cunoștințele empirice ale școlarilor mici privind „mersul” aparent al Soarelui și explicarea științifică, mai târziu, a periodicității zilelor și nopților prin rotația Pământului În jurul axeisale. În mod empiric, elevii sunt tentați, de asemenea, să stabilească o relație direct proporțională Între volumul și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acesteia, ale noilor realități etc. De exemplu, poate să apară o neconcordanță Între cunoștințele empirice ale școlarilor mici privind „mersul” aparent al Soarelui și explicarea științifică, mai târziu, a periodicității zilelor și nopților prin rotația Pământului În jurul axeisale. În mod empiric, elevii sunt tentați, de asemenea, să stabilească o relație direct proporțională Între volumul și greutatea corpurilor, Însă, dacă sunt puși să determine relația dintre densitatea, masa și volumul acestora, În mintea lor apare deja o contradicție În raport cu vechea idee care
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
faptul că informația poate să fie: referențială (regăsită În lucrări de actualitate științifică), evenimențială (obținută prin consemnarea faptelor petrecute), să aibă o valoare de document (și ca atare va fi identificată În acte oficiale și neoficiale, În fotografii, legi, manuscrise), empirică (legată de experiența cotidiană), științifică (obținută prin investigație științifică), după cum mai poate fi și originală (autentică, personală), reprodusă (ca reluare a ideilor ori ca interpretare a acestora), istorică (aparținând trecutului), actuală (de dată recentă), de profunzime ori de extensiune, utilă
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
se pun Încă din școala primară (E. Fries) sau că se poate vorbi despre felurite tipuri de descoperire, adecvate unor vârste școlare diferite (G. Morine), ceea ce ar presupune elaborarea unor strategii diferențiate În mod corespunzător. Anumite proceduri de descoperire intuitivă, empirică, inductivă sau descriptivă, de observare, de tatonare, de strângerea datelor, de ordonare a acestora etc. ar putea fi aplicate Încă din școala primară, când elevii manifestă o gândire inductivă, În predarea Îndeosebi a cunoștințelor despre natură, a celor geografice etc.
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
a provoca”, experimentul fiind, prin definiție, o observație provocată; că „experiența pentru a vedea” diferă de „experiența de a provoca”. De asemenea, se impune a lua În considerație existența a două sensuri diferite atribuite noțiunii de experiment: unul privește tatonarea empirică, altul corespunde demersului planificat. Numai când aceste două modalități - una de gândire, alta de acțiune vor coexista sunt Întrunite condițiile unui experiment (când, de exemplu, operațiile de gândire propoziționale, ipotetico-deductive vor fi corelate cu cele de comunicare, de verificare). A
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
nevoi care depășesc simpla stabilire de relații cauzale. Adeseori utilizarea modelelor vine În completarea experimentului. Considerăm utilă și precizarea potrivit căreia implicarea modelelor În studierea obiectelor, fenomenelor și relațiilor dintre ele poate avea loc nu numai la nivelul de referințe empirice, ci și la nivelul de referințe al abstracțiunii. Și la acest nivel, modelele pot facilita cunoașterea acelor obiecte și fenomene pentru care nu dispunem de o bază perceptivă, care se află dincolo de limitele cunoașterii senzoriale. Și care pot să fie
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
astfel strâns cu ideea Întăririi operante (Davitz, Ball, 1978, p. 371). În concluzie, se poate afirma că Învățarea prin modelaj constituie o metodă activă, de reconstrucție a modelului, reținându-se elementele invariabile considerate definitorii ale acestuia. Imitația, ca metodă de Învățare empirică, specifică de obicei educației spontane, nesistematice, este admisă așadar ca metodă viabilă și eficientă și În cadrul instruirii/educației sistematice, organizate, din cadrul școlii, atâta timp cât Învățarea se desfășoară Într-un context social, În cadrul clasei de elevi, iar activitățile practice de laborator, de
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ca obiect: noile cerințe ale mediului economic Și menținerea capitalului fizic; analiza comparată privind profitul în condițiile menținerii capitalului fizic Și menținerea capitalului financiar; alegerea modelelor de evaluare bazate pe teoria intenției; libertatea Și conformitatea privind evaluarea în contabilitate; studiul empiric privind evaluarea stocurilor: între prudență Și nonprudență, de la teoria abstractă la realitatea practică privind valoarea justă. Analiza pozitivă centrată pe cazurile, ipotezele Și soluțiile specifice enumerate mai sus se distinge prin relevanță Și inteligibilitate, prin prezența formulării unor politici contabile
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
motivate din punct de vedere teoretic Și din punctul de vedere al modelării, răspund la întrebarea ce trebuie să fie contabilitatea bazată pe teoria intenției privind evaluarea, surprind prin adâncimea Și rigoarea analizei, au valoare Științifică. Răspunsurile formulate prin sistemul empiric vin să îmbogățească teoria Și metoda evaluării în contabilitate. Felicitări pentru felul cum a fost proiectată Și realizată cercetarea pozitivă, dar mai ales pentru deschiderea sa pentru cercetarea constructivistă. Închei prin a afirma că prezenta lucrare se recomandă ca o
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Științifică prin vehicularea Și aplicarea de norme, metode Și proceduri care să influențeze tradiționalul Și să aducă valoare. Pe acest fond trebuie relevată schimbarea revoluționară în cercetarea contabilă din perioada 1960-1970, prin care se trece de la abordarea normativă la cea empirică, oferindu-se o bază economică programului de cercetare (Mouck, 1995; Wells, 1976). Începutul acestei „revoluții contabile” (Beaver, 1989) fusese marcat de Ball Și Brown (1968) prin studiul referitor la câștigurile contabilității Și veniturile pieței. Începând cu 1980, programul pozitivist de
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
sociale ale contabilității. Zestrea paradigmatică a fiecărei Științe se află în curs de aprofundare Și de extindere de noi metode, tehnici Și instrumente de investigație, dar mai ales de teorii propuse Și consacrate în lumina noilor date, informații Și fapte empirice - caracterul pozitivist. Un aspect extrem de important, în Științele sociale, este legat de schimbările foarte dese de paradigmă socială, salturile calitative în evoluția dinamică a societății, fapt ce impune o căutare Și oferire permanentă de soluții care să ridice eficiența oricărei
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
tot atâtea căi către cunoaștere. Cunoașterea Științifică, epistemologia, își are originile în lumea greacă, episteme = cunoaștere adevărată, de profunzime, iar logos = Știință. Platon realiza o delimitare a lui episteme de doxa, care nu era altceva decât cunoașterea superficială a faptelor empirice. Mijlocul de realizare a lui episteme este rațiunea, singura capabilă să aibă acces la lumea pură a ideilor, adică a conceptelor, principiilor, teoriilor. Dimpotrivă, lucrurile concrete sunt observabile de oricine, ele sunt efemere Și relative în fața Științei. Obiectul de studiu
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
în special, între producătorii informației contabile Și auditorii (revizorii) contabili care confirmă calitatea informației, asigurând astfel credibilizarea socială a informației contabile. Cercetarea contabilă pozitivă este curentul de cercetare care oferă perspectiva, pentru cercetător, Și care, plecând de la ipoteze, prin testarea empirică a acestora Și pe baza datelor observate, explică faptele Și evenimentele Și asigură identificarea comportamentelor previzibile. Validarea rezultatelor unui demers Științific, concretizate în teorii, principii, norme, nu mai ține de acceptarea comunităților Științifice, ci de observarea empirică. Plecând de la critica
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]