3,074 matches
-
de reacție și se numesc activatori, sau o pot încetini, caz în care se numesc inhibitori. 6.5.5.1. Activatorii enzimatici În această categorie de efectori intră o serie de substanțe de natură organică sau anorganică care stimulează activitatea enzimatică în diferite moduri. În calitate de activatori pot fi întâlniți unii ioni cum ar fi: Cl-, PO43-, NO-3, Zn2+, Mg2+, Fe2+, Fe3+, CO2+, Na+, K+, iar dintre substanțele organice: esterii fosforici, glutationul, cisteina, unele vitamine (E, K, C), unii hormoni. Activatorii pot
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
în prezența HCl, acționează asupra tripsinogenului inactiv, transformându-l în tripsină activă, prin scindarea unui hexapeptid. Activatorii de tipul ionilor metalici formează combinații complexe cu partea prostetică a enzimei , care favorizează formarea complexului activ E.S. 6.5.5.2. Inhibitori enzimatici Spre deosebire de activatori, inhibitorii încetinesc viteza reacției enzimatice. Inhibitorii se pot combina cu enzima și în acest fel o inactivează, sau pot reacționa cu substratul, împiedicând formarea complexului enzimăsubstrat. Inhibiția enzimatică poate fi de mai multe tipuri în funcție de mecanismul molecular de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
transformându-l în tripsină activă, prin scindarea unui hexapeptid. Activatorii de tipul ionilor metalici formează combinații complexe cu partea prostetică a enzimei , care favorizează formarea complexului activ E.S. 6.5.5.2. Inhibitori enzimatici Spre deosebire de activatori, inhibitorii încetinesc viteza reacției enzimatice. Inhibitorii se pot combina cu enzima și în acest fel o inactivează, sau pot reacționa cu substratul, împiedicând formarea complexului enzimăsubstrat. Inhibiția enzimatică poate fi de mai multe tipuri în funcție de mecanismul molecular de bază. Inhibiția competitivă Inhibiția competitivă este dată
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
favorizează formarea complexului activ E.S. 6.5.5.2. Inhibitori enzimatici Spre deosebire de activatori, inhibitorii încetinesc viteza reacției enzimatice. Inhibitorii se pot combina cu enzima și în acest fel o inactivează, sau pot reacționa cu substratul, împiedicând formarea complexului enzimăsubstrat. Inhibiția enzimatică poate fi de mai multe tipuri în funcție de mecanismul molecular de bază. Inhibiția competitivă Inhibiția competitivă este dată de substanțe care au o structură chimică asemănătoare cu a substratului, din care cauză pot concura cu aceasta pentru centrul activ al enzimei
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
formarea complexului activ ES. Inhibitorii competitivi nu modifică valoarea vitezei maxime din ecuația Michaelis-Menten, dar se modifică valoarea lui KM, care devine mai mare. Când inhibitorul se găsește în concentrații suficient de mari, substratul poate fi înlocuit complet, iar reacția enzimatică blocată. Un exemplu de inhibitor este acidul malic, care având o structură chimică apropiată de a acidului succinic îl poate concura în reacții cu acidul fumaric, prin fixarea la centrul activ al succinat dehidrogenazei, enzimă ce catalizează reacția de dehidrogenare
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
scădea, iar viteza maximă a reacției va fi mai mică decât viteza maximă a reacției fără inhibitor fig. 44. Curbele de saturare ale enzimei în prezența unui inhibitor competitiv 259 6.5.5.3.Efectori alosterici. Alosteria în controlul activității enzimatice Activitatea enzimatică poate fi influențată și de alte substanțe care se fixează pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau situsul reglator. Aceste substanțe se numesc efectori, reglatori sau modulatori enzimatici, iar enzimele
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
viteza maximă a reacției va fi mai mică decât viteza maximă a reacției fără inhibitor fig. 44. Curbele de saturare ale enzimei în prezența unui inhibitor competitiv 259 6.5.5.3.Efectori alosterici. Alosteria în controlul activității enzimatice Activitatea enzimatică poate fi influențată și de alte substanțe care se fixează pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau situsul reglator. Aceste substanțe se numesc efectori, reglatori sau modulatori enzimatici, iar enzimele asupra cărora
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
controlul activității enzimatice Activitatea enzimatică poate fi influențată și de alte substanțe care se fixează pe suprafața enzimei în zone diferite de centrul activ și anume în situsul alosteric sau situsul reglator. Aceste substanțe se numesc efectori, reglatori sau modulatori enzimatici, iar enzimele asupra cărora acționează se numesc enzime alosterice (enzime reglatoare sau enzime "cheie"). Enzimele reglatoare au structuri complexe, fiind alcătuite din mai multe subunități, a căror conformație spațială se modifică prin fixarea modulatorilor. Enzimele "cheie" prezintă următoarele caracteristici: -au
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
produșii finali ai unei căi de biosinteză inhibă activitatea enzimei care catalizează prima reacție; de exemplu CTP inhibă aspartat transcarbanilaza; triptofanul inhibă antranilat sintetaza, izoleucina inhibă treonin dezaminaza. Izoenzime Izoenzimele reprezintă forme multiple ale aceleași enzime care catalizează aceeași reacție enzimatică dar care diferă într-o anumită măsură, prin structura componenței proteice. Izoenzimele se deosebesc prin structura primară a catenelor polipeptidice, deci prin secvențializarea aminoacizilor și printr-o serie de proprietăți fizico-chimice: pH optim, mobilitatea în câmpul electroforetic, stabilitatea la căldură
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de la substrat pe nucleul piridinic care se transformă în formă chinonică: Enzime care au drept coenzimă NAD+ și NADP+ sunt următoarele : Glicerofosfat dehidrogenaza enzimă prezentă în celulele animale și vegetale ce catalizează dehidrogenarea substratului în felul următor: Ca factori activatori enzimatici sunt ionii de Mg2+ sau Mn2+, iar reacția de dehidrogenare este urmată de o decarboxilare. Enzimle flavinice ce conțin drept coenzime derivați de riboflavină: flavin-adenin dinucleotid oxidat (FAD) sau redus (FADH2) și flavin mononucleotid oxidat(FMN), sau redus (FMNH2). Structura
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
-l carboxilează. Acetil-coenzima A carboxilaza, catalizează reacția de formare a malonil-CoA: Acestă reacție inițieză biosinteza acizilor grași pe cale citoplasmatică. Toate reacțiile de biosinteză în care se crează legături covalente au loc pe seama energiei furnizate de ATP. 6.7. Exprimarea activității enzimatice Determinarea activității enzimatice are la bază ca principiu dozarea cantității de substrat transformată în unitatea de timp sub acțiunea unui produs biologic cu activitate enzimatică sau a unei enzime în stare pură. Cantitatea de substrat transformată se apreciază mai ales
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
A carboxilaza, catalizează reacția de formare a malonil-CoA: Acestă reacție inițieză biosinteza acizilor grași pe cale citoplasmatică. Toate reacțiile de biosinteză în care se crează legături covalente au loc pe seama energiei furnizate de ATP. 6.7. Exprimarea activității enzimatice Determinarea activității enzimatice are la bază ca principiu dozarea cantității de substrat transformată în unitatea de timp sub acțiunea unui produs biologic cu activitate enzimatică sau a unei enzime în stare pură. Cantitatea de substrat transformată se apreciază mai ales după cantitatea de
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
se crează legături covalente au loc pe seama energiei furnizate de ATP. 6.7. Exprimarea activității enzimatice Determinarea activității enzimatice are la bază ca principiu dozarea cantității de substrat transformată în unitatea de timp sub acțiunea unui produs biologic cu activitate enzimatică sau a unei enzime în stare pură. Cantitatea de substrat transformată se apreciază mai ales după cantitatea de produși finali formați în urma reacției enzimatice, dar sunt situații când acesta se poate face prin determinarea cantității netransformate de substrat. Metodele fizico-chimice
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
dozarea cantității de substrat transformată în unitatea de timp sub acțiunea unui produs biologic cu activitate enzimatică sau a unei enzime în stare pură. Cantitatea de substrat transformată se apreciază mai ales după cantitatea de produși finali formați în urma reacției enzimatice, dar sunt situații când acesta se poate face prin determinarea cantității netransformate de substrat. Metodele fizico-chimice folosite în aceste cazuri pentru dozarea compușilor respectivi sunt metode spectrofotometrice în VIZ, UV, IR mai puțin cele titrimetrice sau gravimetrice. Activitatea unei enzime
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
acesta se poate face prin determinarea cantității netransformate de substrat. Metodele fizico-chimice folosite în aceste cazuri pentru dozarea compușilor respectivi sunt metode spectrofotometrice în VIZ, UV, IR mai puțin cele titrimetrice sau gravimetrice. Activitatea unei enzime se exprimă în unități enzimatice notate cu "U", adică prin cantitatea de enzimă care catalizează transformarea unui micromol(μmol de substrat în timp de un minut. Determinările de activitate enzimatică se efectuează în condiții standard, adică la 250 C, în intervalul optim de pH și
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
UV, IR mai puțin cele titrimetrice sau gravimetrice. Activitatea unei enzime se exprimă în unități enzimatice notate cu "U", adică prin cantitatea de enzimă care catalizează transformarea unui micromol(μmol de substrat în timp de un minut. Determinările de activitate enzimatică se efectuează în condiții standard, adică la 250 C, în intervalul optim de pH și la starea de substrat. Puritatea unei enzime se poate afla prin determinarea activității specifice a acesteia, redată prin numă rul de unități enzimatice corespunzător unui
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de activitate enzimatică se efectuează în condiții standard, adică la 250 C, în intervalul optim de pH și la starea de substrat. Puritatea unei enzime se poate afla prin determinarea activității specifice a acesteia, redată prin numă rul de unități enzimatice corespunzător unui mg sau kg de proteină. Activitatea moleculară se exprimă prin numărul de moli de substrat transformat într-un minut de către un mol de enzimă, la o concentrație optimă de substrat. Activitatea unei enzime în soluție este redată prin
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
numărul de moli de substrat transformat într-un minut de către un mol de enzimă, la o concentrație optimă de substrat. Activitatea unei enzime în soluție este redată prin unități de activitate corespunzătoare unității de volum: U/l, mU/ ml. Activitatea enzimatică se mai poate exprima și prin unități catalitice (kat) care redau cantitatea de enzimă ce catalizează transformarea unui mol de substrat în timp de un minut. Capitolul 7 CHIMIA VITAMINELOR Vitaminele sunt substanțe organice de natură exogenă, care diferă prin
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
rumen sintetizează alte vitamine, în special cele din complexul B sau vitaminele K 7.1. Definiție și clasificare Vitaminele au funcții numeroase atât în ceea ce privește creșterea și dezvoltarea normală a animalelor, cât și reglarea funcțiilor celulare. În calitate de coenzime, vitaminele asigură activitatea enzimatică în multe procese metabolice, în special în procesele de oxidoreducere. Unele substanțe activează în organismul animal ca vitamine numai în urma unor transformări. Aceste substanțe premergătoare vitaminelor se numesc provitamine. De exemplu, carotenoidele sunt provitamine A, iar unii steroli sunt provitamine
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de biotină. Structura chimică a biotinei are la bază un sistem biciclic format dintrun inel tetrahidroimidazolic condensat cu un inel tetrahidrotiofenic substituit cu un rest de acid valerianic: În organism biotina se găsește în stare liberă sau asociată cu proteinele enzimatice, prin intermediul lizinei, formând biocitina. În acest fel, biotina este coenzima unor enzime ce catalizează activarea și transportul CO2, deci reacțiile de catalizare și decarboxilare ale cetoacizilor. Deasemenea enzimele biotinice participă la reacțiile de dezaminare și hidrogenare a acizilor grași nesaturați
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
2 atomi de sulf. Acidul lipoic poate exista atât în forma oxidată cu o grupare disulfură, cât și în formă redusă cu două grupări tiolice: Cele două forme se transformă una în alta prin procese redox. Legat de o proteină enzimatică, acidul lipoic îndeplinește rolul de coenzimă în reacția de decarboxilare oxidativă a α-cetoacizilor, și la care participă cu tiamina(TPP),sub forma unui complex biologic activ numit lipotiaminpirofosfatul. 7.2.12. Vitamina P ( vitamina permeabilității) Vitamina P cuprinde un grup
Chimie biologică by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/701_a_1306]
-
de la țesuturi în vene la plămân pentru eliminare. Pot influența acest fenomen: cantitatea de hemoglobina din sânge, debitul cardiac, numărul de hematii-globule roșii, permeabilitatea rețelei periferice arteriale. Etapă tisulara reprezintă schimbul de gaze dintre sânge și țesuturi cu ajutorul unui sistem enzimatic complex. Factorii care asigură normalitatea respirației sunt: Factori biologici varsta-la copil, frecvență respirației este mai mare decât la adulți sexul-la femei frecvență respirației este la limita maximă a normalului (18 respirații/min) iar la bărbați la limita minimă a normalului
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
psihice specifice. La unii bolnavi, crizele însoțesc o boală cunoscută, sechelara, sau în evoluție. De fapt, epilepsia se datorează și unor microleziuni cerebrale căpătate intrauterin, sau la naștere. În rare cazuri, boala are caracter familial când este vorba de tulburări enzimatice sau disgenezii. Principalele stadii ale epilepsiei sunt: Epilepsia minoră (“petit mal”) se caracterizează prin crize în care bolnavul își pierde cunoștință brusc, fără convulsii și fără să cadă. El rămâne fix timp de câteva secunde. Poate să prezinte câteva grimase
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
bromergocriptina, hormoni tiroidieni, B6 Testosteron bărbat femeie 275-875 ng/dl 23-75 ng/dl cancer testicular, virilism, pubertate precoce cancer prostatic, sindrom Turner 151 sarcina 38-190 ng/dl TSH (Hormonul tireostimulant) 0,7mU/l insuficientă tiroidiana primară tiroifie, guși prin defecte enzimatice Hipertiroidism, insuficientă hipotalamo-hipofizara Tiroxina liberă 1,0-2,1 ng/dl hipertiroidism, supraalimentație Hipotiroidism, alcoolism, intoxicații Tiroxina T4 4,4-9,9 ug/ dl Triiodotironina T3 150-25o ng/dl (După dr. Leonard Azamfirei) 152 ALIMENTE PERMISE ȘI INTERZISE DUPĂ GRUPUL DE SÂNGE
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
un amestec echimolecular de D(+)glucoză și D()fructoză. Combinată, glucoza se află în glucide (maltoză, lactoză, zaharoză, celobioza), în numeroase glicozide și în poliglucide (amidon, glicogen și celuloză). Din combinațiile sale, glucoza rezultă prin hidroliză cu acizi sau pe cale enzimatică. În sânge, concentrația fiziologică a glucozei variază între 0,8 1,2 g%. În cazuri patologice, ea apare în urină (diabet). În cantități mici se află în toate umorile și țesuturile animale. În soluție, glucoza prezintă fenomenul de mutarotație. Este
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]