1,899 matches
-
au fost, de pildă, în Franța, între hughenoți (protestanți) și catolici. Același călător menționează că în Huși, protestanții aveau o biserică frumoasă de zid, cu două turle, cu hramul Sfântului Apostol Petru, acoperită cu plumb. Și această biserică avea rang episcopal, iar lângă biserică se găsea mănăstirea în care își avea reședința episcopul și monahii. De ea țineau alte două biserici de lemn. La atâtea biserici, ciudat este însă că în oraș, erau la acea dată numai 10 familii de locuitori
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
1633-1656), episcopatul de Huși aflându-se pe locul al III-lea, după cel de Roman și Rădăuți, în ierarhia Bisericii Ortodoxe din Moldova la mijlocul secolului al XVII-lea. Despre românii ortodocși („schismatici”), episcopul noteză că aveau trei biserici, dar una episcopală: două de lemn și una de piatră, „la care se cască o crăpătură și aproape de ruină este episcopia”. Locuitorii târgului erau valahi, dar mult mai mulți unguri („et in omnibus priores, unde infimam etiam partem oppidi Valachis inhabitandam concessere”), lucru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
preot ungur. Sunt cam trei sute de familii de unguri catolici”. Marian Kurski (? - după 1662), episcopul catolic de Bacău, de origine polonă, aparținea ordinului franciscan observant; el a sosit la Huși în ziua de 2 februarie 1659. În Relația despre vizitația episcopală făcută în dieceza Bacău în toamna anului 1658 (5 februarie 1659), notează faptul surprinzător că biserica din orașul Huși avea o capelă la Bârlad, slujită de același preot. Vlas Koičevič (1622/1625?-1677) a vizitat orașul Huși în 1661. În
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sosește în 19 iulie seara, în ziua următoare liturghie]. Biserica de lemn acoperită cu paie (!), 2 altare frumoase. Dacă ar avea preot <poporenii> l-ar ține bucuros. Copii n-a botezat fiindcă fusese săptămâna trecută un pater iezuit. Episcopie (Biserica episcopală Sf. Petru și Pavel, 1495, n.a.) schismatică cu 2 biserici, una de piatră. Biserica romano-catolică n-are nici un fel de bunuri temporale. Pe dealuri sunt multe vii [Cimitirul în care e biserica și casa parohială, e bun]”. În Scrisoarea din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nimic. Misionarul descrie orașul Huși, împrejurimile, locuitorii și bisericile sale, ortodoxe și catolice. După zile de mers de la Săbăoani spre răsărit, ajunge la Huși, care i se pare „un oraș mic și prăpădit (!)”, unde se găsea ceea ce el numește reședința episcopală a moldovenilor. Aici erau 65 de case de catolici cu 300 de suflete. Biserica catolică din oraș era descrisă astfel: „Este o biserică de-a noastră de lemn acoperită cu trestie, cu hramul Răstignirii cu un altar, un tablou al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
aminte că sunt unguri. Chiar chipul lor pare deosebit de al țăranilor noștri. În locul vechii biserici, din care a rămas numai cimitirul, s-a înălțat o alta, în stil gotic, care întrece cu mult ca măsură și eleganță greoaia noastră biserică episcopală. E aproape gata, și poate fi socotită ca o capodoperă a orașului. Datoria noastră ar fi să facem o alta și mai mândră, vrednică și de trecutul și de aspirațiile noastre”. Preocuparea istoriografiei pentru prezența și evoluția bisericii catolice în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuitorilor” la Botoșani (1776) și Huși (1784, 1792) sau la reclamațiile făcute de proprietari, în legătură cu extinderea locuitorilor cu casele și pe „moșiile” acordate lor de domn din hotarul târgurilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, au căzut în proprietate boierească, episcopală sau bisericească târgurile Huși, Bârlad, Dorohoi, Burdujeni, Roman, iar la începutul secolului al XIX-lea Fălciu, Adjud, Tg. Frumos. Agricultura. Ocupațiile agricole ale locuitorilor din mahalalele târgurilor din Moldova, în genere, prevalau asupra celor meșteșugărești. În județul Fălciu, se cultivau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgoveții din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale târgoveților erau: vinul, secara, mierea, tămâia, berea pentru hramul bisericii episcopale. Ureadnicul și șoltuzul trebuiau să asigure „să facă fânul Domniei Sale acolo la târg” și de „a secera pâinea Domniei Sale” pe moșia târgului. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, se accentuează destrămarea societății feudale. Atelierele manufacturiere din centrele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și alții. La Huși, activau profesorul B. Galian și rectorul Seminarului, arhimandritul Melchisedec Ștefănescu, călugăr luminat și însuflețit de idei înaintate, care s-a situat în fruntea hușenilor, în lupta pentru unire. La 29 iunie 1856 avea loc hramul Catedralei episcopale Sf. Apostoli Petru și Pavel. Melchisedec a ținut, cu acest prilej, o înflăcărată predică-îndemn pentru Unirea Principatelor Române: „Cel ce fuge de Unire - sublinia el atunci - merge în contra ideii generale a omenirii, în contra progresului, în contra învățăturii lui Hristos”. Adresându-se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locțiitor pe arhiereul Ghenadie Șăndrea, care a cerut Departamentului să refacă listele de preoți alegători, înscriind pe călugări și pe preotul Ioan Florescu. Cererea a fost acceptată. Într-un document din 21 august 1857, redactat la Huși, Ghenadie Tripoleos, locotenent episcopal de Huși, adresându-se Ministerului de Interne, solicita înscrierea în listele electorale a „funcționarilor bisericești” ai Episcopiei, în frunte cu arhimandritul Melchisedec, rector al Seminarului din Huși. Prezentăm, în continuare, acest document: „Așadar, trebuind a se înscrie în listele de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ideea aplicărilor practice ale științei și tehnicii în scopul îmbunătățirii vieții poporului român. Pentru a se pregăti în vederea însemnatelor acțiuni pe care avea să le săvârșească în viața sa, el își va însuși mai întâi învățătura elementară la o școală episcopală din Huși după care, în 1828, va începe cursurile "Gimnaziei Vasiliene" din Iași. De aici înainte etapa studiilor superioare în țară și străinătate ale lui A. Fătu încheiată cu doctoratul în legi și medicină va dura foarte mult, aproape 20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a transferat lui Niccolò Machiavelli competența de a renunța la beneficiul din parohia Sant'Andrea din Percussina în numele lui Giampiero 10. Biserică Sant'Andrea din Percussina nu era un beneficiu important. Starea dărăpănata a proprietății este evidentă din raportul vizitei episcopale din 1514: " Totul este într-o stare proastă. Nu era nicio lampă aprinsă în fața trupului lui Cristos. Casă preotului este în ruină, iar starea bisericii este deplorabilă. Suntem informați că Niccolò Machiavelli este chiriașul tuturor [proprietăților bisericii]"11. În raport
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
veniturile sale erau evaluate la 30 de florini de aur pe an adică nu o sumă mare. Cu rectorul [ecleziastic] Giampiero plecat în Franța și cu Niccolò, chiriașul principal, în dificultate financiară și, posibil, restanțier, nu este surprinzător că vizitatorul episcopal a găsit biserică într-o stare "deplorabilă". Participanții la reuniunea din 3 iulie erau cu siguranta conștienți de această situație îngrijorătoare. După mai multe discuții, a fost redactat un al treilea document. Martorii primelor două documente nu mai erau prezenți
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Se văd trei, însă există dispute între arheologi cum că ar fi mai multe monumente construite pe temeliile celor preexistente. Sunt celebrări în piatră ale dorului de Dumnezeu al românilor: ruina Bisericii Sân Nicoară, Biserica Domnească Sf. Nicolae și Biserica episcopală, numită și Mănăstirea Curtea de Argeș. Acestea sunt monumentele de care se leagă începuturile statului feudal al Țării Românești, pe care călători celebri ca sirianul Paul de Alep sau Robert Ainslie ori pictori ca Bouquet și Lancelot, ale căror însemnări de călătorie
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
această privință și-au câștigat deosebite merite Eudoxiu, Alexandru și Gheorghe Hurmuzaki, ei fiind considerați promotori ai școlii românești din Bucovina. În urma revoluției de la 1848-1849, situația școlilor bucovinene sa schimbat. De la 23 februarie 1850 școlile au trecut de sub tutela Consistoriului episcopal catolic din Lemberg, sub autoritatea Consistoriului ortodox din Bucovina. În noua situație Hurmuzăkeștii au înțeles că se putea interveni mult mai ușor dar acționând cu diplomație și subtilitate. Între anii 1862-1874, când Eudoxiu Hurmuzaki a ocupat în Bucovina funcția de
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
a înființat liceul de băieți din Rădăuți, care astăzi îi poartă numele eruditului cărturar Eudoxiu Hurmuzaki. Începând din anul 1896 numărul liceelor din Bucovina va crește înființându-se licee la: Cernăuți, Cosmeni, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului. În anul 1865 Consistoriul episcopal sesizat de Dieta Bucovinei că în școlile din sate copii nu învață în limba maternă, a ordonat inspectorilor școlari să ia măsuri severe ca în ținuturile cu populație românească învățătura să se facă numai în limba română. Dar Eudoxiu Hurmuzaki
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
studiile: trei ani de filozofie și continuarea a opt clase liceale și patru ani de teologie. La 4 octombrie 1938 am făcut profesiunea solemnă. Iar la 11 mai 1941 am fost hirotonit preot. După examenul „Ad audiendas” dat în fața delegatului episcopal, Pr. Dr. Petru Pal, am activat ca vicar la Luizi-Călugăra până în septembrie 1943 când am fost trimis în Transilvania la greco-catolici, fiind numit paroh la Dicănești, județul Bihor. În decembrie 1944 am fost rechemat în Moldova și numit paroh la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
trecătoarea Sf. Anton. Aici ne aflăm în plină iarnă. Munții sunt acoperiți cu zăpadă și ninge cu spor. În sfârșit, în jurul amiezii intrăm în Elveția. Trecând pe lângă lacul Geneva ne îndreptăm spre Lausanne, veche așezare romană și mai târziu reședință episcopală, cu vechi catedrale și castele, iar de aici ne îndreptăm spre orașul Geneva, unde zărim din viteza mașinii sediile unor Bănci aflate în niște construcții monumentale. Ceea ce ne impresionează cel mai mult în această țară, pe lângă peisajele încântătoare este curățenia
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Iată inima-mi străpunsă Vrea să-mpartă numai bine; Și văpaia ei ascunsă Vrea să ardă-n piept la tine! Fr. Alois Done (revista Viața) 16. Ep. IOAN DUMA reabilitarea post-mortem După arestarea episcopului Anton Durcovici în iunie 1949, scaunul episcopal a fost preluat de vicarul general episcop Marcu Glaser, administrator apostolic al Diecezei de Iași până la numirea unui nou episcop titular. Dar și episcopul Marcu Glaser este anchetat și urmărit mereu pentru activitatea sa religioasă de către agenții securității statului comunist
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Marcu Glaser este anchetat și urmărit mereu pentru activitatea sa religioasă de către agenții securității statului comunist și persecutat, și în cele din urmă și pentru scandalul de la parohia Butea (1949). Se stinge din viață și excelența sa lăsând din nou scaunul episcopal din Iași, tot fără păstor. După 8 decembrie 1948, arhiepiscopul O’Hara în timpul regimului comunist a consacrat ca episcop în clandestinitate la București pe parohul de Galați, franciscanul Ioan Duma OFMConv. ca întru episcop pentru scaunul episcopal de Iași. Din
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
din nou scaunul episcopal din Iași, tot fără păstor. După 8 decembrie 1948, arhiepiscopul O’Hara în timpul regimului comunist a consacrat ca episcop în clandestinitate la București pe parohul de Galați, franciscanul Ioan Duma OFMConv. ca întru episcop pentru scaunul episcopal de Iași. Din necazurile acestui episcop clandestin, dar fără fotoliu, marginalizat de comuniști și de ai săi, vom încerca să relatăm în rândurile ce urmează din ceea ce am reușit să cunoaștem. Deși nu avem documentație în acest sens, totuși considerăm
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
autoritățile comuniste, l-au arestat și l-au trimis la închisoare, unde a fost torturat și a suportat șicanele hienei comuniste circa 2 ani de zile. Eliberat din închisoare în anul 1950, s-a prezentat la Iași să ocupe scaunul episcopal atunci când dieceza era administrată de Ordinarius, Petru Pleșca, dar autoritățile comuniste l-au alungat și trimis cu domiciliu obligatoriu în Dobrogea ca simplu preot la parohia din Mihai Kogălniceanu. Judecă-se oricine, era legal ca Episcopul Ioan Duma, în calitate de episcop
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
primele impresii: „Am ajuns cu bine la Oradea după opt zile de drum. Am fost foarte bine primiți. Înalt Prea Sfinția Sa episcopul Valeriu Traian Frențiu ne-a primit în audiență și ne-a vorbit mult. Apoi ne-a arătat tot palatal Episcopal... Școala merge bine. Aici suntem foarte bine tratați, toți ne cinstesc. Am avut o academie la 9 decembrie despre care veți citi în „Viața” din februarie sau ianuarie. PSS, episcopul a fost foarte mulțumit, la fel și ceilalți canonici și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Lugoj. M-am întors la Cluj unde era mare zarvă. ÎPS Dr. Iuliu Hossu, venea de la reședință până la catedrală cu cordon de credinioși ca să nu-l aresteze. În timp ce ÎPS a fost la catedrală, eu m-am strecurat prin fundul grădinii episcopale, la reședință. Poate atunci am fost urmărit. Nu știu. În episcopie era secretarul Oprea, care s-a mirat că pe unde am putut intra!? Poarta era păzită de milițieni și nu avea voie nimeni să intre înăuntru. I-am explicat
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
să ne apropiem cu atât mai mult de marele nostru Preot, modelul și regula noastră, care este Cristos, Domnul nostru. Despre aceasta, al treilea Conciliu din Cartagina (la care a luat parte și sfântul Augustin) hotărăște și poruncește ca bunurile episcopale să fie modeste și precare. Tot la fel trebuie socotit pentru fiecare fel de viață, privind și asemănând condiția și starea persoanelor, așa cum în căsătorie luăm exemplul sfinților Ioachim și Ana care și-au împărțit bunurile în trei: prima parte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]