1,135 matches
-
învățământul primar în realizează în fond o conexiune între conținuturi, obiective, competențe și strategii. Această combinație poate fi completată cu metodologia utilizării mijloacelor de învățământ și cu metodologia evaluării. Categoriile principale de conținuturi ce sunt specifice pregătirii pedagogice practice sunt: epistemologia și logica domeniilor de cunoaștere și activitate; operațiuni și acțiuni practice, metode și tehnici specifice, modele și strategii operaționale, metode și tehnici de activitate intelectuală, motivații, atitudini. Rezultatele cercetărilor reafirmă importanța unei formări profesionale inițiale aprofundate și a formării profesionale
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
mecanism, cu condiția să îi descoperi toate piesele și funcționalitatea acestora în ansamblul sistemului. Prin perspectiva critică pe care a pus-o în problemă, marxismul și multitudinea de curente intelectuale care se revendică de la el au reușit să chestioneze însăși epistemologia pozitivistă și să propună astfel noi ontologii în cele din urmă, ce-i drept, mai mult sau mai puțin validabile la nivel empiric. Astfel, foarte pe scurt, autori postmoderni ca Michel Focault, Jacques Derrida sau Richard Rorty, unii dintre ei
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deci un aspect fizic, material al existenței. Unele sisteme evoluate au dezvoltat de asemenea "intenționalitate", sau "capacitatea minții să reprezinte obiecte și stări ale lucrurilor din lumea exterioră, diferite de ea însăși" (Searle: 2000, 18-19). Mai departe, Searle distinge între epistemologie subiectivă și obiectivă și, respectiv, între ontologie subiectivă și obiectivă. Dacă îmi place o pictură mai mult decât alta mă plasez în câmpul epistemologiei subiective. Dacă mă informez asupra vieții și epocii pictorului respectiv, Van Gogh, de exemplu, operez cu
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lucrurilor din lumea exterioră, diferite de ea însăși" (Searle: 2000, 18-19). Mai departe, Searle distinge între epistemologie subiectivă și obiectivă și, respectiv, între ontologie subiectivă și obiectivă. Dacă îmi place o pictură mai mult decât alta mă plasez în câmpul epistemologiei subiective. Dacă mă informez asupra vieții și epocii pictorului respectiv, Van Gogh, de exemplu, operez cu date obiective epistemic. Dacă mă lovesc de o stâncă, am de asemenea acces la subiectivitate ontologică: durerea este ceva pe care nu numai oamenii
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
ci și animalele o simt. Experimentarea durerii nu necesită intermedierea limbajului. Și deci, gândirea poate fi astfel pre-lingvistică. Dar aici cunoașterea mea se oprește. Nu pot avea aces la obiectivitate ontologică. Gândirea reprezintă ultimul refugiu al accesului la subiectivitate ontologică. Epistemologia subiectivă și obiectivă are nevoie de mai mult decât de gândire, au nevoie să fie social construite. Dar, pentru a fi social construite, au nevoie de o ontologie obiectivă la care să se raporteze. În caz contrar, devin captive ale
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a fi social construite, au nevoie de o ontologie obiectivă la care să se raporteze. În caz contrar, devin captive ale spectrului regresiei circulare. În acest fel, Searle aduce o obiecție fatală relativismului postmodern: problema este una care ține de epistemologie, nu de ontologie. Nu tot ceea ce există este relativ, ci tot ceea ce știm. Iar cunoașterea poate fi atât relativă cât și obiectivă. Relativă, deoarece există multe metodologii științifice care oferă acces, prin prisma propriilor conceptualizări, la diferite tipuri de "adevăruri
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Există și alte interpretări posibile ale lui Marx. Și în deceniile următoare poate avea loc, probabil va avea loc, o dezvoltare a gândirii și practicii care ne-ar putea permite să ajungem la un nou consens ideologic, la o nouă epistemologie științifică, o nouă istoriografie care va încorpora previziunile și valorile fundamentale ale lui Marx și, în spirit marxist, le va depăși înspre un nou Aufhebung care ar putea permite construcția unei lumi mai democratice, mai egalitare (Wallerstein: 1991, 96-97). Iată
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
experiența istorică. Mai exact spus, lumea rosicruciană poate sugera neinițiaților o apropiere exoterică de religii și că doar francmasoneria reprezintă cu adevărat poarta către lumile originale prin care am fost de atâtea ori și care nu pot deriva dintr-o epistemologie științifică, ci numai din transcendența lor. Prin știință pot studia fenomenele care le am în fața ochilor și atunci lumea pe care inițierea ne-o deschide este o realitate iluzorie numai pentru că nu o avem obiectiv în fața ochilor? Epistemologic și experimental
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
mii și mii de ani. Cum ar putea această legătură să refacă ceea ce de fapt am pierdut cu atâta nonșalanță? pare o întrebare epistemologică dintr-o antropologie empirică și teologică născută din contextul vieții și experiența realității sociale și istorice. Epistemologia fizică a științelor naturale determină dimensiunile antropologice ale percepției și cunoașterii, în final reflectând adevărul. Ne repetăm discutând despre implicarea celor cinci simțuri într-un arc reflex al omului în raport cu lumea înconjurătore, nu numai a reflexelor primare și comunicarea noastră
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
București, 1973.footnote>, Mariana Roșca, R. Zazzo , D. Ciumăgeanu, Constantin Pufan etc. au scos în evidență complexitatea fenomenului de întârziere mintală, prin studii longitudinale care dezvăluie fenomenul în evoluția lui, cât și studii monografice prin care au surprins interdependența fenomenelor, epistemologia acestei deficiențe. În acest sens, atât M. Roșca, cât și C. Păunescu indică terminologia utilizată pentru a desemna insuficiența mintală după P. Baton care redă în cartea sa, temenii similari pentru cele trei grade de deficiență mintală, care au un
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de față. Considerăm că este un material cuprinzător, amănunțit și realist, rod al unei specializări autentice, și că, în consecință, nu este benefică trunchierea prețioaselor informații culese de-a lungul muncii sale pe pământ vasluian. Autoarea Cap. I - Introducere în epistemologia creativității Motto: 1.1 Definirea creativității în relație cu dotarea supramedie Fenomenul creativității nu poate fi luat în considerare ca fenomen uman și social decât în contextul general al perfecționării individului, al performanțelor sale, care-l situează pe o anumită
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
în sociologia emoțiilor Traian Rotariu, Vergil Voineagu (coord.) - Inerție și schimbare. Dimensiuni sociale ale tranziției în România Cosima Rughiniș - Măsurarea sociologică. Teorii și practici ale cuantificării Lazăr Vlăsceanu - Introducere în metodologia cercetării sociologice Petru Iluț (coord.) - În căutare de principii. Epistemologie și metodologie socială aplicată Nicu Gavriluță - Sociologia religiilor. Credințe, ritualuri, ideologii Marian-Gabriel Hâncean - Rețelele sociale. Teorie, metodologie și aplicații în pregătire: Marian Vasile - Introducere în SPSS pentru cercetarea socială și de piață. O perspectivă aplicată
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
sus. Îmi dau seama că vorbește ignoranța arogantă în ele cum vorbea și în mine. În vara lui ’91 s-au produs două evenimente ciudate. Într-o bună zi, Adrian Miroiu mi-a spus că a citit un studiu de epistemologie feministă și că l-a impresionat ca abordare. N-aș vrea să citesc și eu? Am reținut informația, dar nu i-am dat curs. În aceeași vară, William Mander, tânăr profesor la Oxford s-a reîntors în România cu Avril
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
de evaziune pentru un grup cu circuit foarte închis (pe care noi îl numeam Câr-Mâr). Am și acum aceste texte. Am avut, în momentul respectiv, un auditoriu, cred eu, destul de serios și foarte drag mie... Am învățat filosofie, am învățat epistemologie însă, categoric, înclinația mea era mai degrabă către etică și filosofie politică. Or, în acest sens, exista o îngrădire substanțială în perioada respectivă. Așa că nu m-am simțit deloc confortabil în filosofie, în sensul unei dezvoltări personale. Și de aceea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
o critică genetică: [...] decisiv mediologică, laică și antifundamentalistă. De la manuscrise a învățat că textul este rezultatul unei munci, că nu trăiește decît prin memoria vie a propriei sale scriituri, că sensul este instabil și adevărul problematic. Căutînd să construiască o epistemologie istorică și probabil materialistă a scriiturii literare, genetica literară smulge relația critică din ficțiunea suveranității sale și reinserează opera în logica profană a genezei sale. Dar acest gest, departe de a face caducă relația critică, îmbogățește textul cu o dimensiune
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
parte, o consecință a faptului că proprietățile enunțurilor supuse acestei "funcții poetice" sunt de la bun început structurale: metrul, rima, strofele ... depind de un principiu structural, ele permit stabilirea rețelelor de echivalențe. Astfel, există o corespondență remarcabilă între enunțurile poetice și epistemologia structuralistă, fondată pe opoziții paradigmatice. Este suficient să ne gândim la un roman sau la o piesă de teatru pentru a înțelege de ce progresele datorate lingvisticii structurale au fost atât de reduse în ceea ce privește acest tip de corpus: nici romanul, nici
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
cititori. Nu sugerez prin aceasta că demersul meu pune la dispoziție o istorie completă. Fără îndoială am omis o serie de autori "favoriți". În schimb acesta este un discurs de istorie critică prin care examinez elementele de bază de la intersecția epistemologiei cu ontologia, și cele ale limbajului cu conștiința de sine pe de altă parte, și în sfârșit ale factorilor culturali externi. Aprofundarea subiectului rămâne în multe privințe să fie abia făcută. Totuși s-a acumulat multă substanță științifică care să
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
al comunicării nonverbale. Pentru cei mai mulți oameni, termenul limbajul trupului sau limbajul corpului rămâne mult mai familiar și utilizat decât comunicarea nonverbală. Delimitarea semnificației Corp/Trup este clarificată de Constantin Enăchescu în analiza psihologică complexă a Persoanei obiective și (re-) construirea epistemologiei Trupului carnal, dincolo de imaginea organizării sale structurale (Anatomie) și dincolo de funcțiile acestuia (Fiziologie). Din perspectiva autorului, Corpul fizic este partea fizic-obiectivă a unei Persoane, respectiv corpul anatomic, iar Trupul carnal reprezintă modalitatea ontologică a corporalității personale sau corpul însuflețit, viu
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
manifestări hipo- sau hiperexpresive ale corpului. Din perspectiva lui Constantin Enăchescu starea de dezechilibru (Alteralitate) a Persoanei aparține Trupului durerii, așa cum starea de echilibru (Normalitate) a Persoanei specifică Trupul plăcerii, ambele fiind tipuri valorice de utilizare a Trupului carnal. ,,O epistemologie a Trupului carnal se construiește din și prin informațiile furnizate de limbajul acestuia. Limbajul reproduce stările corporale, fie așa cum sunt ele auto-percepute, fie cum sunt ele reflectate în planul Conștiinței de sine ca trăiri personale". Aceste date de limbaj corporal
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
the Museum's Ruins, susținând că semnificația operei de artă s-ar forma în relație cu condițiile constrângătoare ale instituției, Crimp enunță o teorie a postmodernismului în artele vizuale bazată pe o arheologie foucauldiană a muzeului care propune ideea că epistemologia modernă a artei ar funcționa din perspectiva izolării artei în muzee, creând astfel un cadru autonom și alienat de manifestare a istoriei și dinamicii interne a artei. În ce privește cartea sa AIDS: Cultural Analysis / Cultural Activism, Crimp se arată preocupat de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
acest sens, periplul pe care l-am întreprins împreună, pe scena cercetării de factură critico-reto-rică în cadrul mai cuprinzător al domeniului Științelor comunicării, își revendică și se definește prin acea stare-de- neascundere despre care s-a vorbit și se vorbește în epistemologie dintotdeauna. Această istorie a abordărilor critice și calitative ale fenomenelor comunicaționale este istoria pe care am construit-o discursiv, recuperând din trecut exclusiv memoria personală a interpelării pe care textele pe care le-am ales spre analiză mi-au oferit
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Postfață de IOAN-MARIUS BUCUR INSTITUTUL EUROPEAN 2012 CUPRINS PREFAȚĂ / 9 INTRODUCERE / 13 CAPITOLUL 1 ABORDAREA CONSTRUCTIVISTĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE: PREZENTARE GENERALĂ / 19 1.1. Constructivismul, abordare sau teorie a relațiilor internaționale? / 19 1.1.1. Ontologia / 26 1.1.2. Epistemologia / 28 1.1.3. Metodologia / 31 1.2. Teme constructiviste centrale în relațiile internaționale / 34 1.2.1. Problematica schimbării în sistemul internațional / 34 1.2.2. Dimensiunea socială a relațiilor internaționale / 36 1.2.3. Constituirea reciprocă: agent structură
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
internaționale (realismul și liberalismul) care au fost incapabile să prevadă sfârșitul Războiului Rece sau să explice arhitectura ordinii internaționale post-Război Rece, întrucât asumau centralitatea conceptului de interes. În schimb, abordările constructiviste au adresat întrebarea corectă la momentul potrivit, propunând o epistemologie care oferea promisiunea unui răspuns. Teoriile tradiționale asumau că interesele erau exogene și fixe, că instituțiile internaționale, legile și normele erau rezultatul negocierilor dintre statele puternice și că aceste aranjamente cel mult reglementau comportamentul statelor, reprezentând puțin mai mult decît
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
că este vorba despre o "paradigmă a paradigmelor" pentru domeniul științelor sociale în care disciplina relațiilor internaționale se încadrează, nefiind o abordare similară celorlalte curente din relațiile internaționale specifice disciplinei (realismul, neorealismul, idealismul, liberalismul etc). Constructivismul trebuie înțeles ca ontologie, epistemologie și metodologie. Am evidențiat temele constructiviste caracteristice relațiilor internaționale, relația acestei abordări cu raționalismul și, în final, dat fiind faptul că tema are în vedere problematica securității umane, cîteva aspecte legate de studiile de securitate constructiviste. Cel de-al doilea
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
nu este o paradigmă a relațiilor internaționale la fel ca realismul sau liberalismul, iar tendința manualelor de a o considera astfel este rareori reflectată în literatura de specialitate. În aceasta din urmă constructivismul este considerat de obicei o ontologie, o epistemologie sau o metodologie. În această calitate este definit ca fiind diferit fie de materialism, fie de raționalism. Printre motivele pentru care atât de mulți cercetători din domeniu nu reușesc să se facă înțeleși când discută despre paradigme și epistemologie se
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]