4,405 matches
-
sub niciun pretext să fi divorțat de mama lui, Anita, cu care se căsătorise în 1937. Volumul de corespondență, Letters (Viking, 2010), o capodoperă în sine, cu pagini de nivelul celor mai bune scrieri ale lui Bellow, conține și o epistolă adresată lui Jack Ludwig, nedatată, dar provenind cu certitudine din februarie 1961. Prietenia apusese deja, ne aflam pe celălalt versant al relației dintre cei doi, când frustrărilor personale li se adaugă și cele profesionale. Co-editori ai publicației The Noble Savage
O dramă amoroasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3108_a_4433]
-
concretizat în câteva tomuri ce stau mărturie înțelegerii profunde a lecțiilor și prelegerilor universitare pe care le-a audiat și însușit la Sorbona și la École des Hautes Études din Paris. Gândurile acestea mi-au fost sugerate de lectura unor epistole ale lui Sever Pop trimise din exil lui Ovid Densușianu, Ioan Bianu, Nicolae Cartojan, Grigore Nandriș, Al. Rosetti și Romulus Todoran. Revelatoare sunt și cele trimise lui Nicolae Cartojan pentru care a manifestat o autentică prețuire. * Apoldul de Jos, 3
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
Atlas lingvistique roumain sine ira et studio. Gembloux, Éditeur Duculot, 1980. 2. Mircea Popa - Din istoria Muzeului Limbii Române: corespondența dintre Sever Pop și Romulus Todoran în G.I. Tohăneanu - 70. Timișoara șEditura Amphoraț, 1995, p. 411-431. șSe publică și unsprezece epistole necunoscute ale lui Sever Popț. 3. Florin Manolescu - Sever Pop în Enciclopedia exilului literar românesc, 1945-1989. Scriitori. Reviste. Instituții. Organizații. Ediția a doua revizuită și adăugită. șBucureștiț, Editura Compania, 2010, p. 584-585 + 1 foto bust. 4. Nicolae Cartojan - Cel mai
Însemnări despre cărturarul Sever Pop by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4230_a_5555]
-
Centrală Universitară „Lucian Blaga“ din Cluj-Napoca, cartea este prefațată și coordonată de Florina Ilis, o meticuloasă și exigentă cercetătoare a vieții literare din Transilvania. Și nu numai. La secțiunea paraliteratură există nouăsprezece poziții bibliografice ce cuprind o parte infimă din epistolele trimise și primite de cărturarul de la Cluj. O investigație, ulterioară, ar trebui să semnaleze și să adnoteze imensa literatură epistolară pe care a scris-o și trimis-o Adrian Marino în țară, în Europa și dincolo de fruntariile acestui topos. Epistolele
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
epistolele trimise și primite de cărturarul de la Cluj. O investigație, ulterioară, ar trebui să semnaleze și să adnoteze imensa literatură epistolară pe care a scris-o și trimis-o Adrian Marino în țară, în Europa și dincolo de fruntariile acestui topos. Epistolele acestea ar elucida anumite enigme și aspecte ale biografiei și operei unuia dintre cei mai însemnați comparatiști ai literaturilor romanice. Extrem de prețioase sunt și epistolele pe care le-a elaborat pe când era director și coordonator al revistei plurilingve Cahiers roumains
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
-o și trimis-o Adrian Marino în țară, în Europa și dincolo de fruntariile acestui topos. Epistolele acestea ar elucida anumite enigme și aspecte ale biografiei și operei unuia dintre cei mai însemnați comparatiști ai literaturilor romanice. Extrem de prețioase sunt și epistolele pe care le-a elaborat pe când era director și coordonator al revistei plurilingve Cahiers roumains d’études littéraires (1973-1980), unde s-au publicat contribuții fundamentale privind fenomenul literar românesc și conexiunile lui cu alte literaturi. Remarcabile, din toate punctele de
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
pe când era director și coordonator al revistei plurilingve Cahiers roumains d’études littéraires (1973-1980), unde s-au publicat contribuții fundamentale privind fenomenul literar românesc și conexiunile lui cu alte literaturi. Remarcabile, din toate punctele de vedere, sunt și cele patru epistole, necunoscute până acum, pe care le trimite unui tânăr sociolog și mare bibliofil, Lucian Stanciu (1944-2011), care va deveni colaborator al prestigioasei publicații condusă timp de șapte ani de Adrian Marino. Impresionează prin îndemnurile, sfaturile și mărturisirile pe care le
Noi completări la bibliografia lui Adrian Marino by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4012_a_5337]
-
surprindă prin noi și revelatoare aspecte. Unul dintre acestea este cel de mentor al tinerilor scriitori, cărora le citește manuscrisele cu maximă atenție, le corijează, unde este nevoie, face observații pertinente, le dă sfaturi și le scrie lungi și edificatoare epistole. George Topîrceanu mărturisea căcinci scriitori români îi datorează totul: descoperirea, debutul, în presă și în volum, precum și impunerea lor definitivă în literatura contemporană. După o cercetare, riguroasă, a informațiilor de istorie literară, printre aceștia sunt: Alice Călugăru, Olga Vrabie, Lucia
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
i-a trimis câteva proze din Constanța, sprijinind-o și stimulând-o să-și retușeze unele erori inerente ale începutului, să facă lecturi din marile literaturi și, mai ales, sfătuind-o să scrie firesc, concret și să evite, întotdeauna, abstractizările. Epistola ce se publică acum, întâia oară, se constituie într-o excelentă prelegere de teorie și estetică literară, în care George Topîrceanu, profund cunoscător al limbii literare și al psihologiei cititorului, îi comunică scriitoarei Sandra Cotovu unele norme, reguli, tehnici și
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
raționalității. O problemă deloc minoră pentru un cititor al lui Dante și al lui Guido Cavalcanti, plus cercetător pe cont propriu al eticii atît de aparte, stoico-epicuree, preluată de Boccaccio din Seneca, mijlocitor al lui Epicur, care într-una din Epistolele către Lucilius, asupra căreia Boccaccio zăbovise îndelung - cum atestă suita de fragmente extrase din opera lui Seneca din Însemnările Magliabechi, veritabilă arhivă de texte - teoretiza în legătură cu necesitatea de a supune controlului dorința neînfrînată, cupiditas, pentru a fi într-adevăr bogat
Lucia Battaglia Ricci Pentru o nouă abordare a Decameronului by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/3125_a_4450]
-
maica Iosefina Giosanu, stareța Mănăstirii Văratec din anul 2001, propune în toate demersurile sfinției sale redefinirea și rescrierea sensurilor majore ale unei comunități monastice, atât de însemnată ca aceea de Văratec. Glosările acestea mi-au fost sugerate de lectura unei emoționante epistole pe care mi-a trimis-o profesorul și filosoful Vasile Morar (n. 1946), care a susținut și coordonat unele dintre proiectele maicii Iosefina Giosanu. Impresionat de viața monahală și culturală a Mănăstirii Văratec, de ordinea, disciplina și orânduiala din această
Însemnări despre erudiția Maicii Iosefina Giosanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3094_a_4419]
-
cât se cunoaș te până acum, conține o sumă apreciabilă de note, precizări și portretizări ce contribuie la o mai dreaptă cunoaștere și înțelegere a evenimentelor și oamenilor din spațiul spiritual național. Și nu numai. Revelatoare, sub multiple aspecte, sunt epistolele trimise lui N. Iorga, E. Lovinescu, Ion Petrovici, Camil Petrescu, Ion Barbu, Ion Pillat, G. Călinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, Alexandru Ciorănescu, Cezar Petrescu și altora, în care se destăinuie, fără echivoc, și care vor contribui, esențial, la elaborarea unei biografii
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
Ion Barbu, Ion Pillat, G. Călinescu, Perpessicius, Vladimir Streinu, Alexandru Ciorănescu, Cezar Petrescu și altora, în care se destăinuie, fără echivoc, și care vor contribui, esențial, la elaborarea unei biografii complete al celui mai bun biograf al lui I. L. Caragiale. Epistolele ce se publică, acum, sunt necunoscute și au ca destinatar pe filosoful, traducătorul și memorialistul Nicolae Bagdasar (1896-1871), personalitate distinctă a culturii naționale. Memorialistul Șerban Cioculescu evocă, cu voluptate, întâlnirile de la celebrele cafenele bucureștene - Capșa, Nestor și Athénée-Palace, unde se
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
Profesorul și filosoful Nicolae Bagdasar, după ce s-a stabilit la Iași, este adesea invocat de prietenii și confrații săi bucureșteni pe care, în perioada cât a fost administrator la Casa Școalelor, i-a publicat, promovat și recompensat. Impresionează, în aceste epistole, știrile despre filosoful și sociologul Nicolae Petrescu și dramaticul său sfârșit. * [București], 30 ianuarie [1]950 Dragă Niculae, Întâi nu lipsesc a mă interesa de sănătatea ta, mai presus totuși de orice îndoială. Dar așa inspiri îngrijorare de acum, pentru că
Note despre epistolograful Șerban Cioculescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4098_a_5423]
-
adevărate aceste fotograme, nu putem decide. Destul că foarte multe dintre ele sunt verosimile. Unele redau, de altfel, episoade cunoscute (mă gândesc la faimoasa vizită a lui Delavrancea la Berlin, pe care de altminteri, și Caragiale o consemnează într-o epistolă). Altele păstrează, fără să-l distorsioneze, tonul din Momente (speculațiile despre un anume „Iliuță activu’” sunt nu numai curat caragialești, dar și pilduitoare). Altele se susțin reciproc printr-o rezultantă. De exemplu, asupra repulsiei scriitorului față de proști (despre care depun
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
cele mai interesante și mai sugestive coperte. Această bijuterie grafică ce simbolizează două mari păsări ce zboară pe un cer albastru, una în sus și alta în jos, a fost realizată cu un desăvârșit talent numai după confesiunile poetului din epistola ce se publică, acum, întâia oară. Poetul, în mărturiile sale, izbutește să se obiectivizeze și, astfel, emite primele judecăți de valoare estetică asupra creațiilor incluse în această carte ce a reținut atenția unora dintre confrați. Remarcabilă, sub multiple aspecte, e
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]
-
se publică, acum, întâia oară. Poetul, în mărturiile sale, izbutește să se obiectivizeze și, astfel, emite primele judecăți de valoare estetică asupra creațiilor incluse în această carte ce a reținut atenția unora dintre confrați. Remarcabilă, sub multiple aspecte, e și epistola lui Horia Stanca 4, din gruparea literară Symposion, care, în urma unor considerabile eforturi materiale, a făcut posibilă tipărirea acestei cărți devenită, astăzi, o raritate bibliofilică. Regretabil e faptul că, după șase decenii de la apariția acestei cărți, nici poetul Dimitrie Danciu
Noi contribuții la biografia poetului Ion Moldoveanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3229_a_4554]
-
atîtea și atîtea chipuri. Cu adevărat pășim „pe un pămînt șubred, mai sărac, în țărîna căruia se ascunde cu dibăcie scheletul aceluiași stat totalitar”. Cornel Nistorescu: un nume care merită interes și considerație. Cornel Nistorescu, „Români, vi se pregătește ceva!”. Epistole politice, reportaje, interviuri, editoriale din „Expres” (1990-1995), Ed. Compania, 2013, 552 p.
Un gazetar „de subțire“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2879_a_4204]
-
și diplomatice, cele mai multe necunoscute, întregesc, fericit, portretul unui poet precoce și, mai ales, a unui scriitor care a făcut cunoscută civilizația, cultura și literatura română în câteva metropole însemnate ale Europei și Americii. Ștefan Baciu a scris câteva mii de epistole, aflate azi în arhive particulare și în biblioteci publice, care își așteaptă cercetătorul și, evident, editorul spre a afla și a decripta unele aspecte, esențiale, din biografia sa fizică și intelectuală. Revelatoare, în această ordine de idei, sunt și epistolele
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
epistole, aflate azi în arhive particulare și în biblioteci publice, care își așteaptă cercetătorul și, evident, editorul spre a afla și a decripta unele aspecte, esențiale, din biografia sa fizică și intelectuală. Revelatoare, în această ordine de idei, sunt și epistolele trimise poetului, prozatorului și memorialistului I. Valerian (1895-1980), care, în anii 1926-1938 și 1941, conduce, cu pasiune și destoinicie, revista „Viața literară”, în paginile căreia eraupublicați și comentați scriitori din diverse generații. Epistolele lui Ștefan Baciu, dincolo de interesul lor istorico-literar
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
în această ordine de idei, sunt și epistolele trimise poetului, prozatorului și memorialistului I. Valerian (1895-1980), care, în anii 1926-1938 și 1941, conduce, cu pasiune și destoinicie, revista „Viața literară”, în paginile căreia eraupublicați și comentați scriitori din diverse generații. Epistolele lui Ștefan Baciu, dincolo de interesul lor istorico-literar, se constituie în documente psihologice de o accentuată semnificație privind evoluția sa literară și, evident, culturală. Mărturiile din aceste epistole, extrem de prețioase, contribuie la elaborarea unei biografii complete a unui poet care s-
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
revista „Viața literară”, în paginile căreia eraupublicați și comentați scriitori din diverse generații. Epistolele lui Ștefan Baciu, dincolo de interesul lor istorico-literar, se constituie în documente psihologice de o accentuată semnificație privind evoluția sa literară și, evident, culturală. Mărturiile din aceste epistole, extrem de prețioase, contribuie la elaborarea unei biografii complete a unui poet care s-a identificat cu poezia și care a prețuit, ca nimeni altul, pe toți ceilalți confrați din spațiul literar românesc. Și nu numai. * Brașov, 11 decembrie 1932 Lunca
Ștefan Baciu și revista „Viața literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3185_a_4510]
-
Nicolae Scurtu Filosoful, traducătorul și memorialistul Constantin Noica (1909-1987) a fost, în același timp, și un pasionat epistolograf de la care s-a păstrat un impresionant număr de epistole trimise confraților săi. Și nu numai. Istoricul și criticul literar Stan V. Cristea (n. 1950) a cercetat, a adnotat și a bibliografiat într-o carte de referință1 toată corespondența, publicată, a benedictinului de la Păltiniș. Epistolele lui Constantin Noica conțin numeroase
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
păstrat un impresionant număr de epistole trimise confraților săi. Și nu numai. Istoricul și criticul literar Stan V. Cristea (n. 1950) a cercetat, a adnotat și a bibliografiat într-o carte de referință1 toată corespondența, publicată, a benedictinului de la Păltiniș. Epistolele lui Constantin Noica conțin numeroase informații, note, știri, referințe, microportrete, acolade, rectificări, nuanțări privind unele momente din literatura și cultura națională. Revelatoare în acest sens sunt și cele două epistole, necunoscute până acum, trimise istoricului și criticului literar George Munteanu
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]
-
carte de referință1 toată corespondența, publicată, a benedictinului de la Păltiniș. Epistolele lui Constantin Noica conțin numeroase informații, note, știri, referințe, microportrete, acolade, rectificări, nuanțări privind unele momente din literatura și cultura națională. Revelatoare în acest sens sunt și cele două epistole, necunoscute până acum, trimise istoricului și criticului literar George Munteanu (1924-2001), unul dintre cei mai însemnați și exigenți eminescologi din ultima jumătate de secol. Impresionat de exemplara biografie 2 a poetului „nepereche“, de interpretările și analizele unor etape din itinerariul
Două scrisori ale lui Constantin Noica by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3010_a_4335]