1,457 matches
-
1438-1439)148, căsătorit cu fiica lui Sigismund, reunea drepturile a două dinastii. Ales "rege al Germaniei", el va adăuga la ducatul Austriei coroana Ungariei, unde Sigismund fusese recunoscut rege în 1403, și apoi coroana Boemiei. Din 1439 s-a stabilit ereditatea de facto la tronul imperial. Alegerea împăratului va deveni treptat o "licitație" pentru principii electori, care ofereau tronul pretendentului mai bogat (este ilustrativ chiar cazul alegerii lui Carol Quintul). Domnia lui Frederic al III-lea (1440-1493) a accentuat fărâmițarea și
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Back, București, 2002, p. 61. 290 Potrivit acestui articol, "Revocarea făcută prin testamentul posterior va avea toată validitatea ei, cu toate că acest act a rămas fără efect din cauza necapacității eredului sau a legatarului sau din cauză că aceștia nu au voit a primi ereditatea". Caracterul revocabil al testamentului este consacrat expres și de noul Cod civil, care în art. 1034 definește testamentul ca fiind: "Actul unilateral, personal și revocabil prin care o persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de lege, pentru
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
24-28, iar cele cu risc scăzut pentru DG nu necesită screening. Această din urmă categorie cuprinde însă un număr scăzut de gravide ce trebuie să întrunească toate următoarele caracteristici: vârsta mai mică de 25 ani, greutate normală înainte de sarcină, absența eredității diabetice, lipsa istoricului personal de DG sau TAG sau a istoricului de complicații obstetricale, membre ale unui grup etnic cu prevalență scăzută a DG. Cum aceste condiții sunt greu de întrunit, considerăm că testarea tuturor gravidelor trebuie să fie obligatorie
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Carmina Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92220_a_92715]
-
mai puțin decât bărbatul), dezechilibrul nervos (isteria și nevrozele sunt parte indispensabilă a portretului, care pot fi urmărite în La Fille Élisa (1877) și Chérie (1884) de Edmond Goncourt; crizele mătușii Dide în ciclul lui Zola vor fi transmise prin ereditate descendentei Macquart, mai ales celei feminine, sub diferite forme). Femeia secolului al XIX-lea este mereu suferinda, în sensul moral și fizic, instabilă din punct de vedere psihologic. Angelismul și erotismul sunt două extreme între care se plasează eroina lui
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mitului că povestire în care divinitățile joacă rolul principal. Și totuși, un element merită a fi reținut: mitul prezintă o acțiune ce ține de o putere superioară omului. Chiar și în cazul, ca la Zola, când aceste puteri (pământul, soarele, ereditatea), mai mult sau mai putin vagi, nu au nimic divin. Ființă umană, devenind figură mitică, se identifică cu aceste puteri, chiar dacă, pe de altă parte, romancierul ține să-i păstreze semnele umanității. Flaubert a înțeles bine natură acestui demers când
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
și mediul social. Zola consideră că va fi reprezentativ și credibil, punând în evidență mecanismele de determinare (biologice, sociologice, istorice) 77. Jacques Dubois constată [2000, p.234] că scriitorul face referință mai cu seamă la un determinism dublu: fiziologic, al eredității, și cel social, al mediului 78. Personajul are caracter (determinat social) și temperament (determinat fiziologic). Literatura modernă se caracterizează printr-o nouă reprezentare a omului. În tradiția materialismului Luminilor, omul este considerat ca un corp, el are o densitate materială
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
acest proiect sunt construite intrigile romanelor sale. Ceea ce îl preocupă este mecanismul funcționarii sociale al acestor clase. Conform proiectului conceput, majoritatea personajelor lui Zola sunt expuse unor forțe care le depășesc, fie ele externe (fatalitatea mediului și momentului) sau interne (ereditatea, temperamentul) [Roy-Reverzy, 1998, p.98]. Astfel, aristocrata pariziana Renée Saccard, protagonista românului La Curée, este victima mai multor factori: a unei eredități (moartea prematură amintește de cea a mamei sale), a unei educații (lipsa afecțiunii parentale și mănăstirea, care nu
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
lui Zola sunt expuse unor forțe care le depășesc, fie ele externe (fatalitatea mediului și momentului) sau interne (ereditatea, temperamentul) [Roy-Reverzy, 1998, p.98]. Astfel, aristocrata pariziana Renée Saccard, protagonista românului La Curée, este victima mai multor factori: a unei eredități (moartea prematură amintește de cea a mamei sale), a unei educații (lipsa afecțiunii parentale și mănăstirea, care nu pregătește fetele pentru realitățile vieții), a unei istorii (un viol, o sarcină nedorită și o căsătorie care a fost de fapt o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
riche. De ce passé, revécu en photographies, à notre présent, quelque chose d'insolite tremble et se précise: l'éternel féminin" [Juin, p.36]. 51 Românul naturalist descoperă alte motivații Evei păcătoase, mai ales de ordin medical: guvernată de fiziologie, supusă eredității sale, femeia devine o ființă inferioară, biologia explică slăbiciunea să morală și incapacitatea intelectuală. Mult înaintea lui Freud, se vorbește despre inconștient că despre visuri premonitorii, instinct sau nesăbuința. 52 Imaginea femeii în fața oglinzii este un loc comun în literatura
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
demersul critic al lui Taine românului, care devine "l'étude du tempérament et des modifications profondes de l'organisme sous la pression des milieux et des circonstances" [prefață la ediția a doua a românului Thérèse Raquin]. 78 În acest model, ereditatea și mediul joacă rolul unor mari operatori care actioneaza complementar, primul în diacronie, cel de-al doilea ca factor sincronic. Mediul este delimitat ca spațiu fizic și social. 79 Subtitlul seriei Rougon-Macquart, "Istorie naturală și socială a unei familii din
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
majoritatea indivizilor care sunt obezi nu au diabet. În S. U. A. 50% din persoanele adulte sunt obeze, dar mai puțin de 10% din populație au T2DM. La indienii Pima și populația caucaziană asocierea obezității cu diabetul zaharat este influențată de ereditatea diabetică (32). Studiile încrucișate (cross-sectional) nu au stabilit dacă între obezitate și diabet există o relație cauzală, sau un factor comun care le determină pe amândouă. Studii longitudinale și prospective au furnizat unele dovezi cu privire la rolul direct al obezității în
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
conjunctural mulți dușmani ai lui Paulescu, care în timpul vieții lui n-au avut curajul să ridice glasul, temându-se de lama usturătoare a logicii lui. Adevăratul Ev Mediu al gândirii medicale românești a fost scurt, dar violent. Între 1945-1965, teoria eredității era reacționară, iar elogiul științelor occidentale sau ignorarea marii științe sovietice te puteau arunca fără drept de replică în numeroasele temnițe în care a fost decimată toată floarea intelectualității românești. Unii din cei scăpați de închisoare au fost obligați să
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
colesterolului ori creșterea moderată a presiunii arteriale. Necesarul insulinic al acestor pacienți este uneori > 1.5 U.I. / kg corp / zi, depășind necesarul înregistrat în T1DM pur. Aceste cazuri se întâlnesc mai frecvent printre cei care au în familie o ereditate diabetică mixtă: atât cazuri cu T1DM, cât și cazuri cu T2DM. Se poate presupune, deci, că moștenirea defectului autoimun anti-β-celular dintr-o linie familială se poate asocia cu un alt defect (de tipul insulinorezistenței periferice) caracteristic formei de T2DM. Faptul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
cazuri familiale (procentul ar putea fi mai mare la o urmărire mai îndelungată de 10 ani, cât a fost în acest studiu), restul de 90% fiind cazuri sporadice (fără evidență diabetică în familie). Aceleași concluzii au rezultat și din analiza eredității la copii cu diabet de tip 1 din studiul EURODIAB (23, 85). Nu s-a găsit nici o diferență semnificativă privind vârsta la debut, distribuția pe sexe, necesarul insulinic, gradul de echilibrare metabolică sau complicațiile cronice diabetice între cele două grupe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92233_a_92728]
-
cât societatea românească a fost supusă permanent deposedărilor, deplasărilor, schimbarea locurilor deținute anterior sub loviturile primite de la migratorii barbari. Fie că se căutau locuri fertile, fie că din cauza pericolelor de tot felul, când salvarea vieții e mai scumpă decât posesiunea, ereditatea și proprietatea, celulele latinofone (daco-romane, protoromânești și românești), constituite în obști gentilico-sătești și teritoriale, dețin în comun un teritoriu, inclusiv teren arabil, pe care comunitatea de rude îl exploatează, fără să-l poată apăra. Terenul arabil, obținut în urma defrișărilor sau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a unor agenți ai Vienei imperiale și a unor prieteni apropiați, într-o colaborare perfectă! Să admitem, alături de autorii care au lansat ori au subscris la acest scenariu, că Eminescu a fost victima unor manevre oculte; că stilul de viață, ereditatea și bolile de care amintește el însuși (în corespondență) nu au avut nici un rol în diagnosticarea și internarea la sanatoriul doctorului Șuțu. Este posibil ca Maiorescu, Chibici-Râvneanu, Slavici să fi colaborat la „arestarea” și „exterminarea” colegului și prietenului lor, ca
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
a unor agenți ai Vienei imperiale și a unor prieteni apropiați, într-o colaborare perfectă! Să admitem, alături de autorii care au lansat ori au subscris la acest scenariu, că Eminescu a fost victima unor manevre oculte; că stilul de viață, ereditatea și bolile de care amintește el însuși (în corespondență) nu au avut nici un rol în diagnosticarea și internarea la sanatoriul doctorului Șuțu. Este posibil ca Maiorescu, Chibici-Râvneanu, Slavici să fi colaborat la „arestarea” și „exterminarea” colegului și prietenului lor, ca
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Îmbunătățirea acesteia. 4.3.3. Forță Forța este capacitatea organismului, care pe baza contracției și deci deplasarea segmentelor sale paralel cu activitatea sistemului nervos central, Învinge diverse rezistențe externe sau chiar greutatea și inerția unor părți ale aparatului locomotor. Ponderea eredității forței este substanțiala, coeficientul de heritabilitate se apreciază la peste 0,80% după păreri autorizate apreciindu-se că forța are un determinism genetic superior vitezei. Din punct de vedere mecanic forța este produsul dintre masa și accelerație (F=mxa). După
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
confirmând de fapt ceea ce Paulescu deducea prin observație. Trebuie făcută precizarea că genetica abia se structura ca știință în vremea lui Paulescu. Această știință nouă, cu rădăcini adânci în istoria medicinii și biologiei în general, a dus la aprofundarea bazelor eredității și nu a făcut altceva decât să confirme și să precizeze tehnic ceea ce observația ființei viețuitoare arăta demult, imensa variabilitate a genelor și capacitatea lor de a se exprima în funcție de condițiile de mediu. Această variabilitate genetică (practic nelimitată) a permis
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dogma materialistămaterialiștii preiau teza darwinistă, care acceptă termenul de finalitate doar ca rezultat al întâmplării, fără o cauză anume și care a condus la varietatea lumii viețuitoarelor de azi și dintotdeauna. Fondul acestei doctrine este constituit din trei factori principali: ereditatea, variabilitatea, și lupta pentru existență care ar fi condus la evoluția formelor de viață, de la cele mai simple la cele mai complexe; mai mult, ar fi asigurat transformarea speciilor din una în alta pe întreaga scară a lumii viețuitoare. Ceea ce
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
constantă de la o generație la alta, iar populația este în stare de echilibru. În populațiile mici, limitate geografic unde consangvinitatea este mai frecventă această lege nu se aplică, selecția mutantelor dăunătoare este mare iar acea populație este amenințată cu dispariția. Ereditatea preia din recombinările și mutațiile genetice numai pe cele genice favorabile, cel mult tolerând pe cele neutre, excluzând însă pe cele cromozomiale sau genomice. Prin urmare, contrar concepției darwiniste, ereditatea conservă fondul genetic al speciei și permite exprimarea acelor caractere
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
dăunătoare este mare iar acea populație este amenințată cu dispariția. Ereditatea preia din recombinările și mutațiile genetice numai pe cele genice favorabile, cel mult tolerând pe cele neutre, excluzând însă pe cele cromozomiale sau genomice. Prin urmare, contrar concepției darwiniste, ereditatea conservă fondul genetic al speciei și permite exprimarea acelor caractere care se adaptează cel mai bine mediului de viață, fondul genetic conținând apriori o imensitate de posibilități de exprimare genotipică și fenotipică în cadrul și numai în cadrul speciei. Pe acest fond
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
genetic al speciei și permite exprimarea acelor caractere care se adaptează cel mai bine mediului de viață, fondul genetic conținând apriori o imensitate de posibilități de exprimare genotipică și fenotipică în cadrul și numai în cadrul speciei. Pe acest fond (variabilitate și ereditate) operează selecția naturală care nu este nicidecum o luptă pentru supraviețuire așa cum o vedeau darwiniștii (exterminarea indivizilor care, prin variabilitate, au suferit modificări inutile sau dăunătoare) ci realizează o selecție a genotipurilor celor mai apte de a se adapta și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a demonstrat că variabilitatea există "in potentia” dar exprimarea unui caracter sau altul este în funcție de condițiile de mediu la care individul trebuie să se adapteze. Variabilitatea nu poate afecta caracterele specifice speciei ci numai pe cele nespecifice, iar transmiterea prin ereditate este limitată. Deci variabilitatea nu este nici nedeterminată și nici nelimitată. Astăzi se știe foarte bine că selecția naturală recunoaște 3 tipuri: - direcțională - care constă în eliminarea unei extreme ce se abate de la genotipul speciei; - stabilizatoare - ce constă în eliminarea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Prin urmare însuși variabilitatea este un aspect al finalității pentru că oferă organismului capacitatea de a se adapta și a supraviețui. Nici-o genă din cele peste 200.000 pe care le are omul nu este inutilă, chiar dacă aparent este inactivă. Însăși ereditatea, ca și selecția naturală, sunt aspecte ale unei finalități biologice care face ca evoluția să fie strict în cadrul tiparului ființei viețuitoare pentru a nu-i altera tipul specific. Orice anomalie în cadrul structurii genetice, ca și orice manifestare împotriva firii este
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]